CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Secuii trebuie salvați !

„(…)secuii sunt un popor cu propria sa identitate etnică, distinctă de a tututror celorlalte popoare din Europa!”

– Text  din Tratatul de la Trianon –

Secuii există ! Secuii încă mai există ! Secuii trebuie salvați !

  Vestitul Tratat de pace de la Trianon a făcut parte dintr-un vast și cuprinzător pachet de tratate care au consfințit schimbările petrecute în lume la încheierea Marelui Război.

Aceste schimbări nici pe departe nu au reflectat poziția de învingător sau învins cu care s-au prezentat statele lumii la Conferința pentru Pace de la Versailles, ci au fost schimbări care au încercat să pună harta lumii, îndeosebi harta Europei, în acord cu realitatea istorică, demografică și geo-economică.

Acest lucru se vede clar din efortul pe care l-au depus, vreme de doi ani, nenumărate comisii de specialitate și care au studiat sub toate aspectele problemele ridicate de realitatea din teren confruntată cu principiul constituirii unor state naționale, cât mai unitare sub acest aspect.

Așa se face că unul din beneficiarii acestor tratate a fost staul ungar, național și unitar, care s-a înființat cu această ocazie.

După patru secole de inexistență politică, pe harta Europei a reapărut un stat ungar, înzestrat însă cu toate atributele suveranității, acelor atribute pe care ungurii le pierduseră la începutul anului 1500 și pe care, de atunci, nu le-au mai fost de nimeni acordate sau recunoscute.

Propriu-zis, prin Tratatul de la Trianon, deși învinsă mereu pe câmpul de luptă, Ungaria a dobândit pentru prima oară, statutul de țară suverană, de nimeni și nimic atârnată.

Tratatele de pace încheiate la sfârșitul marii conflagrații nu au neglijat problema minorităților naționale.

Noile hotare politice, oricât s-au străduit să fie de corecte, nu puteau și nici nu au reușit să evite menținerea în toate statele din Europa a unor importante minorități etnice.

Din acest punct de vedere, Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte: el este ultimul act internațional care pomenește de existența unei minorități etnice străvechi: cea a secuilor.
Pomeniți până în 1920 în fel și fel de documente, inclusiv în statisticile demografice austro-ungare, secuii, factori activi ai istoriei din această parte a Europei, au fost luați în seamă cu toată seriozitatea și răspunderea de către comisia de istorici, geografi și etnografi care au cercetat situația din Transilvania.

În măsura în care această comisie a considerat în mod just că Transilvania nu poate să aparțină în întregul ei, ca entitate, decât statului unitar românesc, în același fel, adică procedând just, comisia a ajuns la concluzia că secuilor din Transilvania trebuie să li se asigure un regim aparte, care sa le asigure cultivarea și salvgardarea naționalității lor inconfundabile, distinctă de toate celelalte neamuri.

Mândrul neam al secuilor, a căror origine în peisajul european se pierde în negurile legendei, primea astfel o binemeritată recunoaștere internațională.

Destinul de care secuii au avut parte după 1920 constituie însă un paradox, dar și un mister ce trebuie a fi cercetat și lămurit.

Paradoxul constă în faptul că, supuși permanent unei presiuni de deznaționalizare prin maghiarizare, secuii au rezistat maghiarizării atâta timp cât s-au aflat sub administrare maghiară, iar dupa 1920, sub administrație românească, ne-maghiară, procesul maghiarizării a avansat extrem de rapid, astfel că în momentul de față, după 75 de ani, adică după numai 3-4 generații, minoritatea națională a secuilor este în pragul dispariției!
Comisia internațională de specialiști care, în textul Tratatului de la Trianon, fac mențiune separată despre secui, consemna astfel: secuii sunt un popor cu propria sa identitate etnică, distinctă de a tuturor celorlalte popoare din Europa!

E de datoria istoricilor și politologilor să lămurească paradoxul maghiarizării secuilor.

Secuii care, în toată istoria lor, au simțit vrăjmășia și adversitatea maghiară, împinsă până la genocid, secuii care deseori s-au refugiat din calea răutății ungurești bejenind în Moldova sau în Muntenia, dar niciodată în Ungaria !, au fost convinși după 1918 să se declare tot mai des maghiari și să se facă, la nevoie, vârful de lance al antiromânismului ungar.

Fie și numai din respectul pentru adevăr și justiție nu putem asista, ca români și ca europeni, ca oameni, nu putem asista nepăsători la procesul dispariției acestei etnii.

Cei ce vor studia acest proces, declanșat, în forme timide, dupa 1867, iar în forme radicale dupa 1918, vor constata probabil că niciodată o etnie nu a fost mai trădată și mai vândută de liderii ei ca etnia secuiască !

Cineva trebuie să răspundă în fața secuilor de ce acestora nu le-au fost puse în aplicare drepturile ce le-au fost acordate prin Tratatul de la Trianon.

Cine s-a opus aplicării acestui tratat în chestiunea secuiască? Răspunsul acestei întrebări va incrimina, dupa părerea noastră, nu numai agresivitatea și viclenia autorităților de la Budapesta, ci și nepăsarea autorităților de la București.

Problema secuilor, aflați azi, după 75 de ani de administrare românească, în pragul dispariției prin deznaționalizare, prin maghiarizare, este mult prea complexă pentru a fi analizată în limitele prezentei declarații.

Este imperios necesar și just ca această chestiune să fie studiată sub toate aspectele.

Dorim, hic et nunc, să semnalăm mai întâi că Tratatul de la Trianon , operă politică a unui mare număr de specialiști din toată lumea, prin felul în care îi menționează pe secui dă un răspuns definitiv descalificant tututror celor care susțin că neamul secuilor nu există ca neam cu identitate proprie, de sine stătător.

Mai apoi, dorim să protestăm față de autoritățile românești de azi, care, preluând tradiția comunistă, neagă existeța secuilor ca minoritate națională.

În mai multe rânduri, secui de bună credință, intelectuali cu dragoste de neamul căruia îi aparțin, s-au adresat Consiliului pentru minorități din România cerând să fie primiți în acest consiliu și reprezentanții secuilor !

S-au adresat în van, fără a fi luați în seamă!…

Nu ne miră această atitudine a autorităților românești, autorități care, la diverse niveluri, nu reușesc să reprezinte decât propria ignoranță și incompetență în materia pe care o administrează.

Fie ca acest moment când aniversăm încheierea unuia dintre cele mai corect întocmite acte internaționale, să ne trezească la realitate și să dăm curs singurei prevederi din Tratatul de la Trianon rămasă neîndeplinită: Secuii există ! Secuii încă mai există ! Secuii trebuie salvați !

Declarație în Parlamentul României în 1995 Ion Coja (reprodusă de https://infobrasov.net/secuii-exista-secuii 

Post scriptum 2020 (Ion Coja) – Ceea ce Budapesta le-a ascuns secuilor este faptul că legislația europeană are prevederi speciale pentru protecția minoritarilor care nu au o țară mamă, cum sunt țiganii sau bascii.

Aromânii din Grecia, o parte dintre ei, s-au declarat altă limbă și alt popor decât românii din România, tocmai pentru a apela la legislația europeană care protejează și susține financiar cu generozitate minoritățile etnice lipsite de un stat mamă.
Declarându-se maghiari, secuii pierd susținerea europeană, mult mai generoasă decât cea care le vine de la Budapesta. Și își pierd și onoarea de secui!

Publicitate

15/08/2020 Posted by | ANALIZE | , , , , , , | Lasă un comentariu

Proiectul de lege care va oficializa limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România, parte a unui joc politic care subminează suveranitatea României. VIDEO

Imagini pentru dragnea si kelemen hunor photos

 

Jocuri  politice care atacă suveranitatea României – Limbile minorităților naţionale sunt pe cale să devină OFICIALE în administrația publică

 

În data de 11 iunie a.c., Senatul României a adoptat cu 85 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 11 abţineri, un proiect de lege care modifică Codul administrativ al României.

În prezent, acest proiect se află la Camera Deputaților.

Dacă va fi adoptat, pe lângă direcția descentralizării şi a diluării rolului unor funcţii administrative, în special cea a prefectului, acesta va oficializa, printre altele, limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România.

Limba minorităților naţionale  în spitalele din România (detalii aici) a fost DEJA oficializată.

Dan Tănasă menționează într-un articol critic adus acestor modificări faptul că noul Cod administrativ este o „lovitură dată statului național unitar și oficializează limbile maghiară, rusă și romani în tot sistemul administrativ din România.”

Modificările adoptate de Senat ascund o serie de prevederi care erodează suveranitatea României, definită, printre altele, de limba oficială expusă în Constituţie.

Astfel, art. 94 menţionează că „[…] prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte“, pentru un prag al minorităţii de 20%.

Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română.

Mai mult, în cadrul aceluiaşi articol, la alineatul 2, pragul de 20% menţionat anterior poate să fie contestat în cadrul entităţilor descrise mai sus, decizia fiind lăsată la nivelul organelor deliberative abilitate.

La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat și înaintată la Cameră prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”.

„Prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare vor deveni de jure limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să permită utilizarea lor, să emită formulare în toate aceste limbi și să angajeze personal vorbitor al acestor limbi.

În loc să încurajeze utilizarea limbii oficiale de stat în instituțiile publice ale statului, PSD-ALDE adoptă legi care încurajează cetățenii români să utilizeze alte limbi în instituțiile publice, în dauna limbii oficiale de stat.

Deși Constituția României prevede faptul că România este un stat național, coaliția PSD-ALDE face pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național.”, mai spune Dan Tănasă.

La propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE și înaintat acum spre adoptare la Camera Deputaților va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să dețină formulare și texte administrative în limba maternă.

Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Fișa proiectului de lege și forma adoptată la Senat pot fi consultate aici. Forma finală cu amendamentele depuse la Camera Deputaților poate fi consultată aici Anexa 1 amendamente admise.

Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz.

 

Liderii UDMR se decxlară satisfăcuţi:

„Putem să spune că acesta va fi un pas spre realizarea diferitelor forme de autonomie teritorială”, a afirmat Csaba Borboly.

 

Preşedintele CJ Harghita a accentuat:

 

„Chiar dacă UDMR are o pondere de numai 6% în Legislativul României, această formaţiune a obţinut multe modificări pozitive în timpul dezbaterii proiectului Codului Administrativ. Acesta este benefic pentru maghiarii din Transilvania, din punctul de vedere al viitorului şi organizării minorităţii maghiare, deoarece principalul pilon al maghiarilor din Transilvania este administraţia locală”, a adăugat Csaba Borboly, potrivit Radio România Actualităţi.

 

 

Surse:

dantanasa.ro 

prin http://ziarharghita.ro/jocurile-politice-ataca-suveranitatea-romaniei-limbile-minoritatilor-oficiale-in-administratia-publica

30/06/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Un comentariu

Ucraina închide şcolile româneşti

 

 

Şcolile româneşti din Ucraina, se închid prin lege, încălcându-se Tratatul cu România şi  legislaţia europeană

 

În seara zilei 4 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educaţiei prin care introduce în şcoli sistemul de 12 clase. În acelaşi timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunităţii româneşti din Ucraina şi altor minorităţi etnice, fiindcă desfiinţează sistemul de învăţământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană).

Aşadar, după posibila semnare a legii de către preşedintele Petro Poroşenko, şcolile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate.

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educaţiei, şi prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană.

Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor pentru copii).

Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).În  clasele superioare (9-12) ale şcolilor din localităţile româneşti şi ale altor minorităţi naţionale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învăţământul se va desfăşura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorităţii respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparţin la popoarele băştinaşe sau la minorităţi naţionale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituţii aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băştinaş sau a minorităţii naţionale alături de predarea în limba ucraineană”.

De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităţilor în unele şcoli sau la societăţile şi asociaţiile culturale ale comunităţilor etnice respective.

Pentru comparaţie, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcţionarea şcolilor cu limba română de predare şi se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorităţii în societatea largă.Aşadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desfiinţat întregul sistem al educaţiei pentru minorităţile naţionale din Ucraina (maghiari, români, ruşi, bulgari, polonezi etc.).

În preajma votării, Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege.

În acelaşi timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală,  care să asigure dreptul minorităţilor naţionale de a studia în limba lor maternă,  conform Constituţiei şi, în acelaşi timp, să le ofere  posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană.

„La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să crească”, a spus ministrul învăţământului din Ucraina.

Comunitatea românească din Ucraina şi-a declarat deja nemulţumirea faţă de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relaţiilor bilaterale româno-ucrainene şi sprijinului acordat de Bucureşti statului vecin şi prieten – Ucraina.

Oare acesta să fie un semn de mulţumire din partea Kievului? Românii din Ucraina au semnat un Apel către şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulţumiri sociale şi instabilitate în ţară.

Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiş, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic şi protestând astfel împotriva adoptării acestei legi.

Grigore Timiş, împreună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat şi la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorităţii.

 Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a României, Benoni Ardelean consideră că decizia Parlamentului ucrainean de a restrânge drepturile minorităţilor în privinţa educaţiei îndepărtează ţara vecină de valorile Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei. 

El a afirmat că:

„Decizia Parlamentului ucrainean de a restrânge drepturile minorităţilor în privinţa educaţiei îndepărtează ţara vecină de valorile Uniunii Europene.

În calitate de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor sunt îngrijorat de faptul că tinerii români din Ucraina sunt în pericol de a-şi pierde treptat identitatea, fapt ce pune între paranteze chiar Tratatul de bună-vecinătate dintre România şi Ucraina.

Noua lege a educaţiei din Ucraina, practic, va restricţiona drastic învăţământul cu predare în limba minorităţilor şi, prin urmare, îl va afecta şi pe cel cu predare în limba română”, adăugând că, potrivit Tratatului româno-ucrainean, „părţile contractante vor crea, pentru persoanele aparţinând minorităţii române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minorităţii ucrainene din România, aceleaşi condiţii pentru studierea limbii lor materne”. 

     Liberalul a mai spus: „Mai mult, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale subliniază că fiecare stat semnatar se angajează să recunoască «dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa minoritară» şi «să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural»”.

 De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a transmis ieri, că „a luat notă cu îngrijorare” de noua lege a Învăţământului adoptată de către Rada Supremă a Ucrainei, adăugând că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa în limba sa maternă.

Noua Lege a Educaţiei adoptată de Parlamentul de la Kiev prevede că în şcolile din această ţară studiile se vor desfăşura doar în limba de stat, astfel că va fi desfiinţat treptat sistemul de predare în limba minorităţilor naţionale, potrivit unui comunicat de presă.

 

     În comunicat se menţionează:

 

„Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina.

În acest sens, tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”.

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice.

În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

 

 

 

 

 

 

07/09/2017 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: