CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce mai spun ziarele ungurilor din România ? O revistă a publicaţiilor de limbă maghiară apărute în perioada 11 aprilie – 9 mai mai 2017

O revistă a presei maghiare din România 

 

Camera Deputaţilor a respins proiectul autonomiei. Intervenţii, reacţii româneşti

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc privind autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, care a fost înregistrat la Camera Deputaţilor de deputatul Kulcsar Terza Jozsef, ca propunere legislativă individuală. Proiectul, care a primit aviz negativ de la toate comisiile de specialitate, a declanşat o dezbatere aprinsă de mai bine de o jumătate de oră în Cameră.

Trei deputaţi din fracţiunea UDMR au argumentat legitimitatea revendicării autonomiei, în timp ce nouă deputaţi români, respectiv reprezentantul fracţiunii minorităţilor altele decât cea maghiară au susţinut netemeinicia şi respingerea proiectului.

Camera Deputaţilor a confirmat raportul comisiei de specialitate de respingere a proiectului autonomiei cu 218 voturi pentru şi 20 împotrivă.

Proiectul a fost votat doar de fracţiunea UDMR, toţi ceilalţi au fost împotriva lui, însă votul final îi revine Senatului.

Nu proiectul autonomiei a eşuat, ci democraţia românească – a declarat Kulcsar după decizia Camerei.

În opinia lui esenţial este că atât politicienii români, cât şi opinia publică ştiu acum ce doresc secuii. În timpul dezbaterii Kulcsar a afirmat printre altele: Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului alături de Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, care i-au recunoscut.

Persoanele şi instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există sunt dirijate de la spate, sunt învrăjbite împotriva maghiarilor şi secuilor.

Lor le transmit să-şi înveţe propria istorie. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât i se cuvine fiecărei naţiuni europene. Europa sprijină autonomia, acesta e cel mai important mesaj al comunităţii europene după evenimentele din Catalonia.

El a mai subliniat: Nu dorim modificarea graniţelor, ci doar autonomia teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.

Asta aşteptăm de 100 de ani, aşa cum s-a promis în Declaraţia de la Alba-Iulia.

Citez: Libertate naţională deplină pentru toate popoarele. Învăţământ, administraţie, justiţie în limba maternă, asigurate prin intermediul oamenilor care aparţin de respectivul popor şi reprezentare proporţională a fiecărui popor în organismele legislative şi guvernamentale.

În Europa funcţionează mai multe autonomii teritoriale, de pildă în Italia, Finlanda sau Belgia. Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României. Şi constituţia Italiei stipulează statul unitar, indivizibil, suveran şi independent, dar acolo există provincii autonome.

Autonomia teritorială se referă la un teritoriu, nu la un grup etnic. Săptămânile trecute s-a citit în Parlamentul României o declaraţie de intenţie privind dorinţa de unificare cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, în statul unificat ar exista şi autonomie teritorială, cea a găgăuzilor.

Dacă pentru ei se poate, de ce nu s-ar putea şi pentru secui? Ori s-ar desfiinţa autonomia teritorială a Găgăuziei?, a insistat el. Şi-a exprimat speranţa că, prin votul pozitiv acordat proiectului de autonomie România se achită de promisiunea făcută maghiarimii în urmă cu 100 de ani.

Dacă nu se respectă Declaraţia de la Alba-Iulia, noi maghiarii, dar nici românii nu avem ce sărbători anul acesta.

Kulcsar a mulţumit fracţiunii maghiare pentru atitudinea sa unitară şi susţinerea proiectului, în opinia sa acest lucru reprezintă un mesaj important pentru comunitatea, pentru alegătorii maghiari. El a mai adăugat: şi partidele româneşti s-au comportat unitar, au condamnat cu toţii, fără excepţie, propunerea de autonomie.

În final el a afirmat că lupta pentru autonomie trebuie continuată, şi o va şi continua. Autonomia maghiarilor din Transilvania nu poate fi dată deoparte şi tratată apoi ca şi când n-ar exista. România va trebuie să se ocupe de ea mai devreme sau mai târziu.

Centenarul Declaraţiei de la Alba Iulia e o ocazie excepţională pentru ca maghiarii din Transilvania să vorbească deschis, sincer în faţa majorităţii româneşti despre dorinţele sale – deci şi despre autonomie. În Europa s-a dovedit de mai multe ori că, comunităţile naţionale autonome sunt adevărate motoare ale vieţii economice şi culturale. Nu s-ar întâmpla altfel nici în cazul ţinutului secuiesc – a arătat Korodi Attila în 11 aprilie, după dezbaterea proiectului autonomiei în Camera Deputaţilor.

În cadrul dezbaterii din Parlament Korodi a afirmat că e regretabil că, în ultimele decenii, în discursul public, în media şi în retorica multor politicieni din România autonomia a căpătat conotaţii negative, deşi acest cuvânt figurează şi în Constituţia ţării.

Acum sarcina noastră este să stabilim o serie de dialoguri cu majoritatea românească despre ce înseamnă pentru noi autonomia, ce dorim concret şi cum vedem realizate în practică aceste lucruri.

Trebuie să-i facem pe români să înţeleagă că autonomia nu ia nimic de al România şi nu ştirbeşte drepturile românilor. Nu ni se pot refuza drepturile colective care ni se cuvin.

APCE a formulat în 1993 recomandarea potrivit căreia trebuie asigurate drepturile colective ale minorităţilor naţionale în sensul că acestea să-şi poată organiza autonom viaţa şi să-şi manifeste pe deplin identitatea. România trebuie deci să depăşească nivelul drepturilor individuale în direcţia drepturilor colective.

Reacţii româneşti

Reprezentanţii partidelor de opoziţie de dreapta au considerat că propunerea legislativă este un atac deschis la adresa unităţii satului naţional român. Potrivit reprezentanţilor PNL şi PMP, teritoriile administrative secuieşti, reînfiinţarea scaunelor ar întoarce ţara în evul mediu.

Reprezentantul USR a spus: maghiarii pot conta oricând pe sprijinul USR pentru revendicări legitime – aşa cum s-a întâmplat în cazul reînfiinţării şcolii romano-catolice din Tg. Mureş sau la micşorarea pragului de utilizare a limbii materne – însă nu poate sprijini propunerea privind acordarea unor drepturi speciale ţinutului secuiesc considerând că e o formă mascată de autonomie pe criterii etnice.

Vasile Suciu-PSD a încercat să aibă un ton mai prietenos, a subliniat colaborarea coaliţiei cu UDMR şi i-a îndemnat pe colegii deputaţi să nu adâncească prăpastia dintre români şi maghiari cu declaraţii aprinse în anul centenarului.

Dar a considerat că proiectul autonomiei nu poate fi asumat. Mihai Tudose a formulat mai sec: în opinia sa este ruşinos pentru UDMR că a deschis această dezbatere, chiar dacă deschisă şi prietenoasă. Varujan Vosganian a afirmat că românii sunt datori să îndeplinească promisiunile făcute în 1918 cu privire la folosirea limbii materne, învăţământul, drepturile colective ale minorităţilor, însă prin Declaraţia de la Alba-Iulia nu s-a promis autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Sursa: Haromszek din 11.04.2018

 

Şedinţa comisiei de specialitate a Consiliului Europei la Balvanyos

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat vineri (13.04), în şedinţă extraordinară, proiectul acordului financiar dintre Consiliul Europei şi administraţia judeţeană. La invitaţia consiliului judeţean, Congresul Autorităţilor Locale și Regionale din Europa (CPLRE) organizează la Balvanyos, la sfârşitul lunii mai, o şedinţă a comisiei de specialitate, respectiv o conferinţă.

Bugetul estimat al evenimentului este de 50 de mii de euro, consiliul judeţean contribuie cu 10 mii de euro din bugetul propriu, în timp ce Consiliul Europei alocă consiliului judeţean 15 mii de euro din fonduri nerambursabile.

Sursa: Haromszek din 16.04.2018

 

Consiliul Europei în vizită

Deputaţii covăsneni Kulcsar-Terza Jozsef şi Benko Erika au informat delegaţia pentru drepturile omului a Consiliului Europei (CE) cu privire la situaţia minorităţii maghiare. Vizita oaspeţilor are legătură cu pregătirea raportului CE privind România, iar la întâlnirea din Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor au fost prezenţi şi reprezentanţi ai minorităţii rome, cât şi ai partidului de guvernământ.

Potrivit politicianului Partidului Civic Maghiar, cei doi raportori ai Comisiei Europene pentru Probleme Rasiale şi Intoleranţă – Predrag Raosavljevij (Bosnia-Herţegovina) şi Tena Simonovic (Croaţia) – s-au raportat cu înţelegere la situaţiile de încălcare a drepturilor maghiarilor din Transilvania, cât şi la ambiţiile politice ale acestora.

Politicianul i-a informat cu privire la cazurile tot mai numeroase de încălcare a drepturilor – la faptul că legea şi autorităţile fac imposibilă folosirea simbolurilor, la abuzurile organelor guvernamentale, la desfiinţarea treptată a învăţământului maghiar, dar şi la înmulţirea manifestărilor antimaghiare din media şi sport.

Soluţia tuturor acestor probleme ar fi instituţia autonomiei – a spus Kulcsar-Terza, vizavi de care însă politicul a dezinformat permanent opinia publică românească. Acesta este probabil motivul pentru care la dezbaterea proiectului statutului autonomiei parlamentarii au vorbit despre coşmarul modificării graniţelor.

Dar la această strategie s-a adaptat şi parlamentarul social-democrat prezent la această întâlnire, Botnariu Gabriel, care după discursul reprezentantului romilor, respectiv al maghiarilor, a declarat pur şi simplu că în România funcţionează un sistem de protecţie a minorităţilor cu valoare de model, apoi a început să-i critice pe antevorbitorii lui.

Potrivit lui Kulcsar însă şi situaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş confirmă cele spuse de el şi reclamă solidarizarea partidelor, organizaţiilor civile şi bisericilor maghiare.

Sursa: Szekely Hirmondo din 20.04.2018, autor Pozsony János

 

Viitorul instruirii medicale în limba maghiară este în pericol

 

Încercările de obstrucţionare a instruirii în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş au apărut încă din anul înfiinţării acesteia, 1945.

Comunicatul Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre arată că se fac demersurile necesare pentru apărarea universităţii. După cum informează articolele de presă apărute zilele trecute, conducerile UMF şi Universităţii Petru Maior au decis unificarea celor două instituţii.

Prorectorul maghiar al UMF, Nagy Elod, s-a arătat îngrijorat, deoarece conducerii maghiare a universităţii nu i s-a spus cum va fi asigurat caracterul multicultural al universităţii. UDMR a emis o declaraţie în care obiectează comasarea celor două universităţi.

Demersurile de contracarare nu s-au rezumat doar la declaraţii, deoarece membri ai UDMR şi Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre i-a informat despre discriminarea comunităţii maghiare pe membrii delegaţiei Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), care s-au informat în România cu privire la situaţia minorităţilor.

UDMR i-a înaintat ECRI un raport în care a evidenţiat principalele aspecte referitoare la drepturile comunităţii maghiare.

În darea de seamă trimisă către ECRI, vicepreşedintele executiv al UDMR, responsabil cu probleme culturale, Hegedus Csilla, a subliniat că România utilizează un dublu etalon în privinţa respectării drepturilor şi a utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale.

Sursa: Szekely Hirmondo din 25.04.2018

 

Unde trăiţi, domnule senator Baciu?

Declaraţia de miercuri (25.04) a senatorului de Covasna, Gheorghe Baciu, demonstrează clar că politicienii români nu sunt interesaţi de proiectele legislative pe tema autonomiei. Nici măcar să le citească. Nu se gândesc la dialog ca posibilă opţiune, ci invocă legea fundamentală şi spun nu la orice propunere legată de autonomie, deşi chestiunea nu este anticonstituţională.

La auzul unor astfel de declaraţii, am impresia că aceşti parlamentari nu cunosc istoria, pentru că în România, oamenii au trăit şi trăiesc în regiuni. Aceşti politicieni nu cunosc nici tipurile de autonomie care există şi funcţionează de ani buni în Europa. În anul centenarului, dialogul despre autonomie este măturat sub preş, de parcă în felul acesta ar vrea să se afirme, în speranţa unor noi voturi.

Descentralizarea este doar o vorbă goală, deoarece prin fiecare demers al lor păşesc pe calea centralizării. Dacă lucrurile ar sta altfel, s-ar putea discuta pe fond despre regiuni, despre statutul de autonomia depus de Kulcsar Terza Jozsef şi despre orice altă problemă care ar face ţara să progreseze.

Am crezut că domnul Baciu este mult mai deschis, pentru că trăieşte aici, printre noi, vede în fiecare zi că nu vrem nimic din ceea ce ar dăuna convieţuirii dintre maghiari şi români.

Noi cerem doar drepturile care ni se cuvin, cerem o autonomie care ar contribui la dezvoltarea regiunii şi, totodată, la bunăstarea locuitorilor. Fejer Laszlo Odon, senator UDMR.

Sursa: Szekely Hirmondo din 26.04.2018

Antal Árpád: Dependența de Budapesta poate fi periculoasă

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, consideră că în cazul în care maghiarii din Transilvania sunt aserviți la un anumit nivel inclusiv în afara României, iar dăinuirea sistemului lor instituțional depinde, pe termen lung, de guvernul de la Budapesta, apar numeroase complicații, iar pe termen lung, acest lucru comportă inclusiv riscuri.

În opinia politicianului UDMR de Covasna, ideal ar fi ca membrii comunității maghiare din România să beneficieze de fonduri şi din partea statului român, şi din partea statului ungar, pentru a nu fi nevoiți să ajungă în situaţia în care ceea nu oferă Bucureștiul, oferă Budapesta.

În opinia lui Antal Arpad, aservirea faţă de Budapesta nu este sănătoasă, deoarece nimic nu garantează că odată cu trecerea timpului, în urma unor alegeri, nu se va ivi în Ungaria o schimbare inclusiv radicală în politica de guvernământ, al cărei element organic este şi sprijinul oferit maghiarilor de peste hotare.

Există aşadar pericolul ca în cazul în care maghiarii din Transilvania își edifică o societate, un sistem instituţional paralele cu societatea românească, dependente total de Budapesta, acestea să se poată prăbuși la un moment dat în urma schimbărilor politice din ţara-mamă.

Antal consideră că în cazul în care problemele importante ale maghiarilor din Transilvania trebuie totuşi soluționate cu sprijinul Budapestei, deoarece nu s-a ajuns la un numitor comun cu statul român, ar trebui găsite soluții de rezervă pentru riscurile presupuse de acest lucru.

Trebuie analizat modul în care pot fi obținute garanții conform cărora statul român, administraţiile sau alte entități să-şi poată asuma menținerea sistemului instituțional în situații de criză (cum ar fi retragerea sprijinului material).

Deși în momentul de față sunt slabe șanse ca Gyurcsany Ferencz sau vreun alt politician cu principii similare lui să devină premier al Ungariei, care să facă o pasiune pentru retragerea sprijinului, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, subiectul trebuie menținut pe ordinea de zi – a mai spus politicianul.

Primarul a mai subliniat că are convingerea că atâta timp cât maghiarii din Transilvania sunt cetățeni români și plătesc impozite în această țară, este de așteptat ca statul român să soluționeze orice problemă importantă pentru această comunitate.

El le reiterează de fiecare dată reprezentanților SUA și oricui altcuiva că indiferent despre ce problemă este vorba, primul la care apelează este Bucureștiul, fie că este vorba despre Universitatea Bolyai sau despre autonomie.

În cazul în care la București i se trânteşte ușa în nas, reacţia nu poate fi renunțarea la revendicarea în cauză, ci căutarea unei mâini de ajutor în altă parte, drept urmare, se adresează în primul rând Budapestei. Trebuie subliniat că pe termen lung, pentru maghiarii din Transilvania nu este un avantaj ca în timp ce îi plătim impozite statului român, să nu avem așteptări către București în privința finanţării sistemului nostru instituțional. Abandonul nu este o soluție – a mai spus el.

În opinia sa, o soluție ar fi ca membrii comunităţii să aibă de câştigat, în calitatea lor de maghiari în România, din ambele părţi. Întrebat fiind de către jurnalişti cu privire la atitudinea statului român, Antal a declarat că statul român nu este capabil să-i dea șah-mat comunității maghiare, nici chiar în cazul în care există o strategie care urmăreşte slăbirea maghiarilor.

Sursa: Haromszek din 27.04.2018, autor Nagy D. István

 

Ce aşteptări are Ţinutul Secuiesc de la Budapesta?

Cu ocazia bilanţului alegerilor electorale din Ungaria, susţinut sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a UDMR, a spus că Ţinutul Secuiesc a contribuit la victoria obţinută de Fidesz, formaţiunea condusă de Orban Viktor, la alegerile parlamentare din Ungaria, 120.000-125.000 de voturi din cele aproximativ 185.000-195.000 exprimate în Transilvania provin din această regiune.

Ca atare, se poate spune practic că Zsigmond Barna Pal – fost consul general al Ungariei la Miercurea Ciuc – şi-a obţinut mandatul de deputat datorită voturilor acordate de cei din Ţinutul Secuiesc, tocmai pentru acest motiv – metaforic vorbind – fostul diplomat ar putea activa în cele ce urmează ca consul general al Ţinutului Secuiesc la Budapesta.

Exprimându-şi recunoştinţa pentru munca voluntarilor care au acordat ajutor în derularea procedurilor presupuse de votul prin corespondenţă, politicianul a subliniat: anul acesta au votat de două ori mai mulţi decât acum patru ani, şi acest lucru poate fi explicat nu numai prin creşterea efectivului persoanelor originare din Ţinutul Secuiesc care au obţinut cetăţenia ungară, ci inclusiv prin modul mult mai eficient în care fusese organizată munca.

Li se cuvin mulţumiri nu numai membrilor UDMR, având în vedere că au acordat sprijin şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, respectiv PCM. Scopul fiind unul comun, toţi au tras la aceeaşi căruţă.

Tamas Sandor a menţionat: deşi numărul voturilor prin corespondenţă, declarate drept invalide a scăzut de la 25% – procent înregistrat acum patru ani – la aproximativ 15%, acest număr este totuşi încă prea ridicat.

Tocmai pentru acest motiv, i se dă şi o temă de casă pentru Zsigmond Barna Pal: ar trebui iniţiată modificarea metodologiei votului prin corespondenţă, în interesul faptului ca Biroul Naţional Electoral să ia în considerare, cu ocazia următorului vot, toate biletele de vot care reflectă voinţa alegătorului, şi care corespund prevederilor, şi să nu fie declarat drept invalid un vot doar pentru simplul motiv că pe plic, de exemplu, semnul grafic de securitate şi-a schimbat culoarea – situaţie pentru care au existat exemple anul acesta.

O altă pretenţie faţă de Zsigmond Barna Pal este să intervină în interesul modernizării curselor feroviare internaţionale – Korona şi Hargita – care leagă Ţinutul Secuiesc de Budapesta, având în vedere că acestea sunt solicitate de studenţi, turişti, dar şi de oameni de afaceri.

Tamas Sandor a amintit: în interesul cauzei respective a demarat deja acţiunea de strângere a semnăturilor, preşedinţii celor trei administraţii judeţene secuieşti au contactat conducerea MAV – societate feroviară de transport din Ungaria –, de asemenea, l-au informat despre problema respectivă şi pe premierul Orban Viktor.

Răspunzând solicitării ziariştilor, Tamas Sandor a precizat: aşteaptă de la noul guvern ungar inclusiv extinderea măsurilor ce vizează îmbunătăţirea situaţiei demografice, susţinerea sistemului instituţional din domeniul educaţiei, respectiv extinderea programului de dezvoltare economică, demarat deja în depresiunea Câmpia Transilvaniei.

Sursa: Haromszek din 30.04.2018, autor Farcadi Botond

 

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei

 

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei Nagy D. Istvan Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat a supus ieri dezbaterii proiectul de lege vizând autodeterminarea teritorială a Ţinutului Secuiesc, înaintat în decembrie – ca iniţiativă proprie – de către deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Potrivit iniţiatorului prezent la dezbatere, comisia – cu excepţia a doi membri – a votat pentru respingerea proiectului, cu toate acestea, cele întâmplate în cadrul comisiei pot fi catalogate drept pozitive.

Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a Partidului Civic Maghiar, a menţionat: contrar disputelor derulate la nivelul Camerei Deputaţilor, dezbaterea relativ de scurtă durată din cadrul Senatului s-a desfăşurat pe un ton foarte civilizat.

În alocuţiunea sa, a insistat – în calitate de iniţiator – să apere statutul. A arătat că fiecare din argumentele aduse, cu ocazia dezbaterii din 11 aprilie în Camera Deputaţilor, de către demnitarii sub culorile formaţiunilor româneşti, sunt unele eronate.

Potrivit acestora, iniţiativa contravine constituţiei din România (în special articolului nr.1 care evidenţiază caracterul de stat naţional unitar şi indivizibil), şi prevede modificarea graniţelor statului. Contraexemplul adus de deputatul UDMR l-au reprezentat legile fundamentale din Italia, Spania şi Finlanda, care definesc ţările respective ca fiind state naţionale unitare şi indivizibile, însă li s-a acordat autonomie teritorială mai multor regiuni, şi aceasta nu înseamnă în niciuna din cazurile amintite modificarea graniţelor statului.

Kulcsar-Terza Jozsef a atras atenţia membrilor comisiei asupra faptului că, în cazul înfăptuirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, localnicii din regiune ar rămâne şi pe viitor cetăţeni români, şi nu ar deveni cetăţeni ai unei ţări nou întemeiate.

Deputatul a pomenit de problema asupra căreia tot revin politicienii români în ultima perioadă, fiind vorba de eventuala unire dintre Republica Moldova şi România.

În acest context a formulat deputatul o seria de întrebări: Sunt conştienţi oare senatorii de faptul că, în cazul înfăptuirii unirii, Bucureştiul ar primi, între altele, şi regiunea autonomă Găgăuzia? Ce măsuri ar adopta în privinţa acestei regiuni?

Ar priva, eventual, localnicii acesteia de dreptul lor la autodeterminare? În încheiere, politicianul PCM a amintit de anul centenarului, respectiv de declaraţiile adoptate cu ocazia marii adunări a românilor de la Alba Iulia, precizând: maghiarii din Transilvania, secuii respectă statul român şi simbolurile acestuia, însă pretind ca după 100 de ani, România să şi respecte cele cuprinse în documentul adoptat în 1918, este în continuare datoare cu acest lucru.

Din partea membrilor comisiei, a luat cuvântul preşedintele Marius Nicoară, senator sub culorile Partidului Naţional Liberal, care a recunoscut că într-o ţară europeană, asigurarea autonomiei ar trebui să reprezinte un lucru firesc, condiţia fiind ca aceasta să nu aibă caracter etnic.

Preşedintele a opinat: România nu este pregătită deocamdată pentru acest pas. În replică, Kulcsar-Terza Jozsef a menţionat: autodeterminarea teritorială nu prezintă caracter etnic, cu toate că politicienii români încearcă deseori să creeze această impresie.

Pe parcursul votului, a fost în final în favoarea adoptării proiectului doar Derzsi Akos, senatorul UDMR. Preşedintele liberal al comisiei s-a abţinut, iar restul de patru voturi au fost împotriva adoptării.

În concluzie, Kulcsar-Terza Jozsef a punctat: s-a confirmat că înaintarea din nou a statutului era necesară, iar respingerea de către Camera Deputaţilor nu echivalează cu un eşec.

A demarat un proces, pe parcursul căruia poate fi clarificată voinţa noastră, poate fi stârnit interesul politicienilor români.

Se poate vorbi oricum despre producerea unei schimbări, despre un rezultat modest, dar esenţial, tocmai pentru acest motiv se poate spune că era bine ca procesul să fi fost demarat acum 20 de ani, astăzi am fi deja într-o altă etapă – a formulat Kulcsar-Terza Jozsef, care consideră şi el la rândul său că România chiar nu este pregătită de o schimbare de acest gen.

Sursa: Haromszek din 04.05.2018, autor Nagy D. Istvan

 

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, în Senat / Respins de încă o comisie

 

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc înaintat de deputatul Kulcsar-Terza Jozsef a primit aviz negativ şi a fost respins de Comisia senatorială pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Nu s-a generat dispută, pe lângă Kulcsar-Terza, a luat cuvântul senatorul UDMR Cseke Attila, din cei 11 membri ai comisiei fiind singurul care a votat în favoarea statutului.

Kulcsar-Terza Jozsef, politicianul PCM ales sub culorile UDMR, a avut ocazia să-şi prezinte argumentele şi în cadrul acestei comisii, însă trebuia să părăsească sala de şedinţe înainte de începerea votului.

După cum a declarat pentru cotidianul Haromszek, şi-a prezentat şi de data aceasta poziţia exprimată anterior. Deputatul a precizat: a participat deja la cea de-a patra şedinţă de comisie şi a devenit clar că deputaţii şi senatorii de naţionalitate română nu-şi asumă disputa.

Cu excepţia lui Cseke Attila, care a subliniat importanţa dialogului, niciunul din membrii comisiei nu şi-a exprimat opinia cu privire la statut sau cele declarate de senatorul UDMR.

Şi în cadrul Camerei Deputaţilor, comentariile vehemente au avut fost formulate doar în plen, probabil, lucrurile vor sta la fel şi în Senat, unde votul final se va organiza săptămâna viitoare sau peste două săptămâni.

În opinia lui Kulcsar-Terza Jozsef, totul ar trebui să se întâmple invers, ar fi tocmai sarcina comisiilor de specialitate să dezbată în mod concret şi în esenţă un proiect anume, însă a devenit clar că există un acord privind trecerea sub tăcere a statutului.

Dincolo de acestea, un aspect pozitiv – după părerea lui Kulcsar – este acela că şi-a putut măcar prezenta argumentele, şi speră că vor putea fi eliminate oarecum prejudecăţile existente. Dezbaterea în Senat pe marginea statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc se va încheia cât de curând, şi, probabil, proiectul va fi respins şi aici, la fel cum s-a întâmplat în Camera Deputaţilor.

Potrivit lui Kulcsar-Terza Jozsef, provocarea din perioada următoare este identificarea măsurii ce ar trebui adoptată în cele ce urmează.

Sursa: Haromszek din 09.05.2018, autor Farkas Reka

 

 

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Reclame

31/05/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

NU EXISTĂ NICIO ASEMĂNARE ÎNTRE AŞA ZISUL „ȚINUT SECUIESC” ŞI SCOȚIA, ŢARA BASCILOR SAU CATALONIA

Imagini pentru secui photos

NU EXISTĂ NICIO ASEMĂNARE ÎNTRE SCOȚIA ȘI „ȚINUTUL SECUIESC”

M-aș bucura ca scoțienii să voteze pentru independență și suveranitate națională.

Au toate motivele să-și întemeieze un stat și e de mirare că nu au făcut-o până acum!

Mai sunt și alte popoare în Europa care au motive temeinice de a-și cere autonomia sau suveranitatea! Cum ar fi bascii și catalanii, de pildă.

Apariția unor noi state naționale în Europa și în lume este dovada că procesul de globalizare, de mondializare, este o abatere de la cursul firesc al istoriei.

Globalizarea este un proces creat artificial, în spatele unor uși închise, care contravine mersului firesc și natural al istoriei.

Pentru scoțieni este decisivă demonstrația faptului că sunt altceva, alt neam, altă nație decât irlandezii sau englezii, cu care împart insulele britanice.

La fel, pentru catalani este esențial să dovedească că ei nu sunt spanioli sau galicieni ori basci sau portughezi, popoare cu care își împart teritoriul iberic.

În cazul „nostru”, al secuilor din România, decisivă este demonstrația că ei, secuii, sunt altceva decât maghiari, decât ungurii.

Iată de ce:

Motivele pentru care poți fi luat în serios atunci când pretinzi autonomie, independență sau chiar suveranitate națională, sunt, în principiu,următoarele:

1. Identitate etnică distinctă, materializată printr- (1) o limbă proprie, deosebită nu numai de limba oficială din țara unde locuiesc cei în cauză, dar deosebită și de orice altă limbă vorbită ca limbă oficială, de stat, în vreo altă țară.

Limba bască și limba catalană, ca și limba scoțiană, nu se vorbește niciuna ca limbă oficială a vreunui (alt) stat. Salvarea limbii și a culturii respective de la dispariție este unul din argumentele dobândirii autonomiei administrative, a suveranității de stat chiar.

Secuii, din păcate, NU au o limbă proprie. Sau cel puțin așa susțin ei înșiși, prin liderii lor, precum și oficialii maghiari.

Anume că secuii vorbesc limba maghiară, iar limba maghiară este limba oficială, de stat, a Ungariei! Această situație garantează perpetuarea limbii maghiare, a culturii în limba maghiară!

2. Identitatea etnică distinctă se materializează și printr-(2) o conștiință etnică aparte, de sine stătătoare, manifestată ca atare de-a lungul anilor prin acte de cultură și civilizație. Scoțienii, ca și catalanii sau bascii, și-au afirmat necontenit identitatea distinctă față de popoarele din jur.

Din acest punct de vedere secuii sunt din nou defavorizați de realitate.

Deși în trecutul lor au existat nenumărate momente în care s-au distanțat de unguri, secuii au ezitat sau chiar au renunțat în ultimii ani să se afirme ca un neam distinct de maghiari! La ultimul recensămînt, secuii s-au înregistrat cu numai câteva mii, vreo 5000, de suflete. Iar la precedentul recensămînt, numai câteva sute de inși s-au declarat secui…

Știe toată lumea că secuii sunt mai mulți, circa o jumătate de milion, dar nu avem încotro și trebuie să respectăm voința lor de a nu se considera secui, ci maghiari!

Au consimțit, sute de mii de secui, să se declare maghiari, ca să facă jocul poltic al UDMR și al Budapestei. Probabil că au avut ceva de câștigat din asta. Reversul declarațiilor false făcute la recensămînt este și acesta: dacă numai 5000 dintre secui se consideră secui, numărul lor este mult prea mic pentru a pretinde un tratament aparte față de celelalte minorități. Inclusiv un „ținut” propriu!

E bine ca secuii să știe, să afle ceea ce liderii lor le-au ascuns: Legislația Uniunii Europene face deosebire între două categorii de minoritari. (1)

Cei mai mulți sunt minoritarii aparținând unei etnii care este populație majoritară în alt stat, de obicei vecin, cum ar fi românii din Ungaria sau din Bulgaria ori din Serbia.

De bine-de rău, România are grijă de românii din alte țări, extranei. Românii, ca și grecii, turcii, italienii, francezii etc., sunt majoritari în țara lor, în „Țara mamă”, și sunt minoritari în alte țări.

(2) Alți minoritari nu au „țară mamă”, care să le poarte de grijă. Cazul cel mai cunosut, țiganii.

Dar și cei pomeniți mai sus: bascii, scoțienii, catalanii nu au un stat propriu.

Uniunea Europeană îi ia sub protecția ei numai pe minoritarii din a doua categorie și are programe de asistență extrem de generoase pentru acești minoritari!

Secuii în ce categorie se află?

De drept și de fapt, ar trebui să facă parte din a doua categorie de minoritari etnici și să beneficieze de marile avantaje ale acestui statut.

În măsura în care însă, fără nicio presiune din partea autorităților românești, secuii se declară maghiari, ei se înscriu în prima categorie, adică au dreptul numai la un sprijin de la Budapesta, nu și de la Bruxelles!…

Secuii au azi motive serioase să regrete că au făcut jocul UDMR-ului… S-au lipsit singuri de asistența Uniunii Europene. E lucru sigur că nimeni nu le-a explicat secuilor ce au de pierdut dacă se declară ceea ce nu sunt: unguri, maghiari!

Iată, țiganii din România și din toată Europa primesc subvenții serioase de la Uniunea Europeană, mult mai substanțiale și mai vizibile – în orice caz, decât ajutorul venit pentru secui de la Budapesta.

Pompează Budapesta mulți bani pentru a ațâța dispute și dezordini etnice în România, dar acești bani nu ajung la secui, la secuiul de rând. Ci la cu totul alte persoane și structuri…

3. Identitate teritorială. Scoțienii ocupă dintotdeauna, de când se știu, adică de sute de ani, un anumit teritoriu, recunoscut al lor, care are ieșire la mare, la oceanul planetar. Nu depinde de bunăvoința nimanui ca să dezvolte căi de comunicație proprii și alternative cu toată lumea.

Bascii și catalanii au și ei ieșire la mare, bascii au „graniță” și cu Franța și cu Spania, la fel cum Nepalul, de exemplu, are graniță și cu India și cu China.

„Ținutul secuiesc” se află exact în mijlocul „ținutului românesc”, nu are „graniță” decât cu teritoriul de viețuire românească.

De aici statutul secuilor de enclavă, statut care nu are o reglemenatre juridică internațională deoarece în extrem de puține cazuri se înregistrează asemenea situație.

Iar peste tot unde se întâlnește asemenea situație, populația respectivă nu a emis pretenții de autonomie teritorială.

Secuii sunt primii, în istoria lumii, care alcătuiesc o enclavă și vor să se constituie într-un stat în mijlocul altui stat.

Cât de cât alta ar fi fost situația dacă teritoriul în care secuii trăiesc ca populație majoritară ar fi fost la marginea teritoriului românesc sau ar fi avut ieșire mare.

Între granițele României întreg teritoriul, metru cu metru, este ținut românesc! Aparține populației majoritare!

Aceasta este o regulă valabilă în toate statele lumii! Iar minoritarii nu pot fi proprietari de terenuri decât ca persoane fizice, nu există drept colectiv de proprietate pentru minoritari ca minoritari! Ca comunitate de minoritari!

4. Tradiție istorică. Există în trecutul istoric suficient de multe momente în care secuii s-au manifestat de capul lor, fără să fie o anexă a maghiarimii.

Au existat chiar momente sau perioade de confruntare și adversitate între maghiari și secui!

Momentul cel mai dureros al istoriei ungurilor îl constituie înfrângerea de la Mohaci, urmată de dispariția ca stat a Ungariei pentru aproape 400 de ani! Istoricii maghiari uită să dea explicația acestui dezastru militar și politic: la lupta de la Mohaci nu au mai participat secuii, nelipsiți la celelate confruntări militare importante ale ungurilor!

De ce au refuzat secuii să participe la un război care nu era al lor, ci al maghiarilor?

Un motiv simplu: ca răspuns la bestialitatea cu care ungurii au înăbușit răscoala secuilor condusă de Gheorghe Doja…

Despre faptul că secuii și maghiarii nu ar fi totuși popoare deosebite a început să se vorbească abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu declanșarea programelor guvernamentale de maghiarizare a minorităților din „Ungaria Mare”!

Până la Primul Război Mondial, statisticile făcute la Budapesta îi înregistrau pe secui separat de maghiari! Se știa de toată lumea că secuii sunt alt neam decât ungurii.

Secuii vorbesc, e drept, limba maghiară, dar în rest sunt deosebiți de maghiari, ba chiar se detestă reciproc cu înveșunare.

Îndeosebi după Trianon, propaganda iredentistă maghiară a încercat să-și facă din secui aliați ai proiectelor lor nesăbuite.

I-au declarat maghiari, iar autortitățile românești, în tradiția indolenței noastre, i-au lăsat pe secui singuri împotriva tăvălugului maghiarizator!

S-a priceput propaganda budapestană să deterioreze relațiile istorice dintre români și secui, relații de bună și normală conviețuire.

Au conceput maghiarii veritabile strategii și programe prin care să-i întărâte pe secui împotriva românilor, să provoace confruntări violente, băgându-i pe secui în față, la sacrificiu!

Așa s-au produs crimele și ororile împotriva românilor din Transilvania în anii de după Diktatul de la Viena, în decembrie 1989 sau martie 1990.

Iar în zilele noastre aceiași strategi budapestani, recte udemeriști, îi pregătesc în ascuns pe tinerii secui pentru alte confruntări cu românii!

(Și tot așa, sub umbrela nepăsării noastre… Dar asta este altă poveste!)

Cu totul alta este situația scoțienilor și a bascilor ori catalanilor!

Între ei și populația majoritară de care vor să se despartă nici pe departe nu există ura și dușmănia în al cărei spirit sunt educați azi tinerii secui! Prin apariția unui stat Scoția, pe teritoriul Marii Britanii, Anglia nu acordă / recunoaște statut de autonomie sau suveranitate unei entități care este dispusă să colaboreze orbește cu un stat vădit și fățiș dușman tradițional al intereselor britanice, așa cum este Ungaria în raport cu România!

Dacă ar fi să acordăm autonomie administrativă secuilor în așa zisul „Teritoriu Secuiesc”, asta ar însemna să admitem în fapt înființarea unui stat ungar pe teritoriul românesc, în inima României!

Lipsa de loialitate față de România a liderilor secui, transmisă atât de bine în rândul multor secui de rând, nu o întâlnim nici la minoritatea suedeză din Finlanda, nici în Tirol, nici la scoțieni sau la catalani ori basci!

La niciuna dintre comunitățile etnice europene care aspiră la autonomie sau suveranitate chiar!

În termeni europeni, ca să se ia în discuție doleanțele secuilor care cer autonomie teritorială pe teritoriul României, va fi nevoie să constatăm că există dovezi nenumărate și trainice, aduse pe parcursul mai multor generații, dovezi de loialitate și de bună vecinătate, de conviețuire armonioasă a secuilor cu românii, dar și a statului maghiar, ungar, care se consideră stat mamă al secuilor!

Asemenea dovezi nu s-au produs încă! Va trebui să le așteptăm!

Dacă, din clipa de față, secuii și-ar propune să adopte, ca minoritate etnică, un comportament european, normal, față de populația majoritară românească, s-ar cuveni ca acest comportament să se facă vădit de-a lungul a zeci de ani, a câteva generații!

Abia după aceea, adică peste 50-60 de ani, s-ar putea pune problema ca românii să accepte drepturi speciale pentru secui!

Căci, nota bene!,să nu-și facă nimeni iluzii că românii ar putea fi constrânși în vreun fel să accepte un „Ținut Secuiesc”!

Atâta vreme cât secuii, aflați la ordinul Budapestei, întârzie să se poarte ca o minoritate loială statului gazdă, e pierdere de timp să-și facă vreo iluzie ori să acționeze în acest scop!

 

 

secuii

În concluzie: din moment ce secuii se declară maghiari, ei nu mai au nicio șansă de a obține un statut special pe teritoriul României!

În România mai trăiesc însă și maghiari maghiari!

Aceștia nu ocupă un teritoriu compact, unde să fie majoritari, drept care nu se pune nicicum problema să capete un statut special, deosebit de al celorlalți minoritari.

Ba dimpotrivă, anumite elemente ne-ar permite, ba chiar ne-ar impune să-i discriminăm negativ pe maghiarii din Transilvania.

Am în vedere, printre altele, faptul că o bună parte dintre acești maghiari au fost colonizați în Transilvania după 1867, în cadrul unui program de falsificare a istoriei, care urmărea să modifice datele demografice ale Transilvaniei, unde procentul maghiarilor era sub 25%, compromițând, anulând în final, la Trianon, pretențiile de hegemonie maghiară în Ardeal!

De acești maghiari ne vom ocupa cât de curând. Promitem!

22/05/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

19-20-21 martie 1990 – Au trecut 28 de ani de la una din cele mai perfide diversiuni din istoria Transilvaniei și a României…VIDEO

 

 

19-21 martie 1990

Au trecut 28 de ani, de la una din cele mai perfide diversiuni din istoria Transilvaniei și a României…

A fost o încercare de destrămare a României, drama ciocnirii interetnice între români și maghiari  fiind gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României, având ca finalitate provocarea unor crize asemănătoare cu cele din Iugoslavia sau din Nagorno – Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.

Inaintea incidentelor: acuzatii si tensiune

  În martie 1990 la Targu-Mures, Uniunea Democratica Maghiara, condusa de Domokos Geza şi Uniunea Vatra Romaneasca, condusa de Radu Ciontea, incep sa-şi arunce acuzatii.

Românii acuză profanarea statuilor lui Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu, ambele din Târgu-Mures, răspândirea de manifeste despre genocidul aplicat ungurilor de catre români, hărţi ale Ungariei mari incluzand Transilvania sau atacarea caselor românilor din mai multe localitati mureşene.

De cealalta parte a baricadei, sunt acuzate organizaţia Vatra Româneasca si populatia româneasca de intoleranţă faţă de dorinţa lor de a avea şcoli si universităţi în limba maghiară.

Liderii maghiari ai vremii receptau suspiciunea romanilor ca o continuare a persecutiei de tip comunist, lucru normal în opinia lor, cat timp in fruntea noilor structuri „democratice” se afla de fapt personaje celebre ale fostei Securitati.

 Pe 15 martie 1990, etnicii maghiari depun coroane la sarbatorirea Revolutiei de la 1848. Scanteia fusese aprinsa.

A doua zi, pe 16 martie,apare prima mostra din ceea ce avea sa se întâmple.

„Incidentul Farmacia nr. 28”, cum a ramas cunoscut, era relatat pe opt rânduri in ziarul „Adevarul” (pe atunci publicatie a puterii), preluând o stire emisa de Rompres.

Textul era intitulat „Ce si-a permis doamna farmacistă”: „Iată ce s-a intâmplat în noaptea de vineri în municipiul Târgu-Mureş.

Doamna Körmöczi, directoarea Farmaciei nr. 28, a schimbat placuţa cu numele farmaciei, traducand-o în maghiară şi anunţând că, din acel moment, farmacia nu mai era deschisa decât pentru maghiari”.

Deşi ştirea a fost preluată şi de Radio Kossuth din Budapesta, etnicii maghiari au declarat ca a fost o făcătură menită să inflameze spiritele. Tensiunea atinsese deja cote maxime.

Pe 19 martie au loc doua manifestaţii. Românii s-au adunat sa ceară demiterea lui Kincses Elod, vicepreşedintele Consiliului Judeţean de Uniune Naţionala Mureş. Dupa ora 16.00, când manifestanţii au inceput să plece, apar persoane violente care atacă sediile PNT, PNL, UDMR.

Potrivit rapoartelor Politiei Mureş, aceştia erau în marea majoritate ţărani din satele Hodac, Ibănesti, Ruşii Munti si Deda Bistra, înarmaţi cu topoare, bâte si lanţuri.

Prin oraş se anunţa că sătenii fusesera alertaţi  că în Târgu-Mureş ungurii îi omoară pe români.

Strazile s-au umplut imediat de oameni. Unii s-au suit pe acoperişuri, în balcoane sau în copaci. Pe o tribună incropita din platforma unui camion încep cuvântările.

De undeva de la un balcon este aruncat un cuţit. Incep sa fie atacate sediile partidelor. Apar primele zvonuri: în sediul PNŢ s-au gasit valută, steaguri, broşuri şi manifeste maghiare.

Secretarul organizaţiei este batut cu sălbăticie, până când îi este rupta coloana vertebrală.

A doua manifestaţie. Scriitorul Suto Andras vine sa vorbeasca mulţimii şi, in bătaia care urmează, îşi pierde ochiul stâng. In total, pe 19 martie sunt rănite 20 de persoane.

Populaţia maghiară începe să se adune masiv în zonă, iar pe seară, pompierii pun in funcţiune sirenele şi incep să înconjoare întregul oraş, răspândind teama.

Oamenii se risipesc, încercând sa alerge dupa maşinile de pompieri  pentru a vedea unde s-a intâmplat nenorocirea.

Pe 20 martie 1990, dimineaţa, incep două manifestatii de amploare. Una a maghiarilor, lângă catedrala din oraş, alta a românilor, lângă statuia Soldatului Necunoscut.

În grupul maghiarilor se auzeau strigătele: „Dreptate, vrem dreptate!” şi „Să vina Iliescu, să vină preşedintele!” In partea română se aud  scandările: „Iliescu nu uita şi Ardealu-i ţara ta!”, „Români, veniţi cu noi!”.

Punctul comun al celor doua demonstraţii este afişarea tricolorului revoluţiei, cu gaura în mijloc. Apar zvonuri, cum ca ar veni ţăranii secui sau romani cu arme albe. Romanii si ungurii se suspectează, aşteptând intervenţia salvatoare a guvernului.

Dupa căderea intunericului,  se declanşeaza bătaia generala între cele doua tabere. Grupuri de barbaţi înarmaţi au atacat cu sălbăticie şi au lovit la întâmplare în cealaltă mulţime.

Printre cele mai cunoscute victime între români, se numara Mihaila Cofariu, un ţăran  din satul Hodac,pe care agresori, un grup de şapte-opt oameni în rândul cărora s-a manifestat deosebit de violent un maghiar – Barabas Erno, l-au bătut cu sălbăticie, chiar daca era de mult căzut la pământ şi nu mai mişca.

Exemplară pentru intreaga manipulare şi dezinformare din acea perioada este ştirea despre acest caz care va face ocolul pamântului fiind prezentată de o televizune irlandeză care relata despre un maghiar, victimă a barbariei românilor.

 
Scena filmata de un cameraman irlandez, a fost transmisa pretutindeni în lume, cu specificaţia că cel masacrat ar fi fost un etnic maghiar. Ştirea nu a fost dezminţită niciodată.

Peter Swain, regizorul britanic al documentarului „Bad Neighbours” („Vecini răi”) difuzat de Channel 4 și reluat de principalele televiziuni europene, în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate de români,  a dezvăluit că pentru filmul său despre Tîrgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de Paul Neuberg, un producător originar din Ungaria.

Swain a mărturisit că Neuberg a fost cel care i-a furnizat imagini şi indicaţii.

În dialogul cu jurnalistul Mihai Mincan, regizorul Peter Swain arată că documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta.

Tot el admite că filmul său a reprezentat exclusiv punctul de vedere al maghiarilor și că în el nu s-a solicitat niciun punct de vedere din partea românilor…

Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni”, iar legătura a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare”.  Mai mult, Peter Swain recunoaşte că falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu i-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale.

În ceea ce îl privește pe Gary Honeyford, acesta nu a fost decât o simplă unealtă, căruia i s-au dat la momentul potrivit  informațiile necesare și a cărui muncă a fost vândută de Sky News lui Channel 4, care a făcut treaba murdară.

Manipularea făcută prin documentarul lui Peter Swain a pregătit calea războiului de imagine împotriva României și lansarea de către Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei, episcopul Laszlo Tokes și Geza Entz, ministru al Oficiului pentru maghiarii de peste granițe, a dezinformării cunoscute ca „Pogromul de la Târgu Mureș”. 

Pe 25 martie 1990, ziarul german „Bild” publica sub titlul „O lume intreaga l-a vazut murind – dar Ioan traieşte” o ipoteza-şoc: „Cel bătut în imaginile filmate nu este Mihăila Cofariu, ci un localnic mureşean, pe numele de Ioan Sacărea!

Ipoteza nu a fost niciodata verificata deoarece, la scurt timp de la incidente, Sacărea s-a sinucis.

 

21 martie.

 

Încă de dimineaţa, cele doua tabere se strâng din nou, inarmate, in centrul orasului. Se scandează încă odată: „Iliescu nu uita, asta e opera ta!”, „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedam!”, dar nu mai au loc altercatii violente.

Declaraţii:

„Vrem sa afirmăm foarte categoric că Ardealul, apartenenţa sa la patria română, nu pot fi subiect de negociere cu nimeni”.
Ion Iliescu, intr-o alocutiune aparuta in „Adevarul” din 27 martie 1990

„La slujba de duminica, de cu o saptamana inainte, am fost anuntati ca, atunci cand vom auzi tragandu-se clopotele in sat, trebuie sa mergem la Targu-Mures sa facem ordine, sa le dam o lectie ungurilor”.
Mihaila Cofariu, intr-un interviu pentru programul in limba maghiara al TVR

„In acel Martie Negru, la Targu-Mures au fost adusi cu autocarele români prostiţi si alcoolizaţi. In acel Martie a fost un pogrom antimaghiar”.
spunea Maria Schmidt, director al „Muzeului Teroarei” din Budapesta.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, evenimentele din martie 1990 au lăsat in urma 278 de victime, dintre care 190 de români si 88 de maghiari.

In conflictul interetnic din martie 1990 şi-au pierdut viaţa cinci persoane, trei maghiari si doi români, au fost distruse 46 de autovehicule şi au fost devastate sediile a patru partide politice.

O biserică ortodoxă a fost incendiată.

 30 de persoane au fost trimise in judecata, iar alte 21 au fost arestate preventiv, în cursul urmaririi penale.

Printre cei închişi au fost 12 ţigani, opt maghiari si un român.

Condamnarile cele mai grave, câte 10 ani de inchisoare, le-au primit Barabas Erno, fugit în Ungaria imediat dupa evenimente şi Csereznyes Pal, implicat şi el in cazul Cofariu, care a  a fost însă graţiat în 1996.

Pe 20 martie 2005, toate faptele s-au prescris.

Nu s-ar fi ajuns la victime, dacă în România de atunci nu ar fi acţionat forţe care au pregătit meticulos totul şi care au manipulat abil populaţia oraşului şi a satelor din preajmă, cu ajutorul serviciilor secrete şi al unor ziarişti români şi străini …

Ce s-a întâmplat atunci, acolo, nu are nici o legătură cu spontaneitatea…

La scurtă vreme după aceste tragice evenimente, s-a înființat Serviciul Român de Informații.

 

 

 

 

E greu până urnești mulțimile, apoi nu le mai poți opri…

Locuitorii orașului Tg. Mureș sunt și astăzi marcați de acel moment de cumpănă. Faliile create atunci între comunităţile maghiară şi română din zonă nu vor dispărea cu totul multă vreme de acum încolo…

 

 

 

 

 

 

 

Așa a început despuierea României de simpatia de care se bucura după Revoluția din Decembrie 1989, izolarea și marginalizarea ei.

A fost o nouă etapă a ceea ce am putea denumi drept un război compozit dus împotriva României cu mijloace neconvenționale non-militare: psihologice, mediatice, de imagine dar și economico-financiare sau logistice.

 

 

 

 

 

 

Surse: 

 

http://www.ziare.com/politica/maghiari/20-martie-1990-apogeul-confictului-interetnic-de-la-targu-mures-1003782

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/20-martie-1990/

https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1216521-adevarul-despre-evenimentele-targu-mures.htm

http://www.ziaristionline.ro/2012/03/20/nu-uita-adevarul-despre-targu-mures-20-martie-1990-o-ancheta-care-dovedeste-premeditarea-loviturii-maghiare/

21/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: