Cum a fost dezmembrată Basarabia istorică, dupa anexarea ei la URSS
Harta teritoriilor rapite Romaniei de URSS in anul 1940, in urma Pactului Hitler – Stalin
În propaganda şi istoriografia sovietică data de 2 august 1940 era considerată una dintre cele mai măreţe sărbători, pe lângă 12 octombrie 1924, ziua creării RASS Moldovenesti de peste Nistru., pe care trebuiau să le marcheze cu mare fast moldovenii ascultători in fata „fratelui mai mare”.
Basarabia romaneasca si Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (1924-1940)
2 august 1940 – crearea RSS Moldoveneşti, este data la care județele Ismail, Cetatea Albă și Hotin au fost încadrate în Ucraina sovietică.
După anexarea in 1940 de catre URSS a Basarabiei, s-a pus problema trasării hotarelor viitoarei republici unionale.
Un prim semnal l-a dat ziarul „Pravda” care, la 10 iulie 1940, publica o propunere făcută chipurile de Consiliul Comisarilor Poporului al RASSM şi Comitetul Regional Moldovenesc al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei, privind „reunirea populaţiei moldoveneşti a Basarabiei, cu populaţia moldovenească a RASS Moldoveneşti”.
Subtextul celor publicate în „Pravda”, arăta că nou creata RSS Moldovenească urma să-şi extindă hotarele şi peste Nistru, unde exista deja din 1924, asa zisa Republică Autonomă Sovietică, Socialista Moldovenească.
La scurt timp, Piotr Borodin, secretarul Comitetului Regional Moldovenesc al PC (b) al Ucrainei; Tihon Constantinov, preşedintele Consiliul Comisarilor Poporului al RASS Moldovenesti, şi Feodor Brovco, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSSS Moldoveneşti, au trimis o scrisoare la Moscova, în care au propus trasarea graniţelor viitoarei republici :
PROPUNERILE COMITETULUI REGIONAL DE PARTID DIN MOLDOVA, CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI ŞI PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM A RASS MOLDOVENEŞTI PRIVIND STABILIREA GRANIŢELOR RSSM
Comitetul regional din Moldova al PC (b) U, Consiliul Comisarilor Poporului şi Prezidiului Sovietului Suprem a RASS Moldoveneşti roagă a stabili teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în următoarele graniţe:
Graniţa de Nord a RSSM
Graniţa dintre RSSU şi Republica Moldovenească trece de la râul Prut prin satele Bogdăneşti şi Lopatnic, paralel cu râul Lopatnic la nord între satele Corjeuţi şi Trinca, lăsând satul Trinca în componenţa RSSM.
Trecând prin satele Caracuşeni şi Constantinovca, linia de hotar ocoleşte satul Constantinovca de la Nord-Vest şi întoarce spre Sud-Est în direcţia dintre satele Holohora de jos şi Tirnovca şi mai departe spre Est între satele Mihăileni şi Hlinaia, lăsând satul Hlinaia în componenţa Republicii Moldoveneşti.
Mai departe spre Sud-Est de satul Rotunda linia frontierei trece pe linia judeţelor Hotin şi Bălţi din partea de Vest a satului Paladia la Nord şi, ocolind satul Hădărăuţi se îndreaptă la răsărit intre satele Clocuşna şi Volcineţ paralel cu calea ferată, urmând mai departe până la râul Nistru frontiera dintre judeţele Soroca şi Hotin.
A stabili graniţa părţii de est a RSS Moldoveneşti pe teritoriul fostei RASS Moldoveneşti, excluzând următoarele raioane: Codâma, Balta, Pesciana, care vor rămâne în componenţa RSS Ucrainene.
Graniţa RSS Moldoveneşti în această parte este marcată pe harta anexată a RSS Moldoveneşti şi pe frontiera raioanelor Codâma, Balta şi Pesciana.
Graniţa părţii de sud a RSS Moldoveneşti se va stabili pe plasa Chilia, incluzând în componenţa RSSM plasele Reni, Bolgrad, Ismail şi oraşul Ismail.
Graniţa mai departe a RSSM până la râul Nistru a o stabili pe hotarele judeţelor Akkerman, Cahul şi Bender.
Propunând graniţa de Sud cu includerea oraşului Ismail în componenţa RSS Moldoveneşti, Comitetul regional, Consiliul Comisarilor Poporului şi Prezidiul Sovietului Suprem pornesc de la următoarele considerente:
1. Populaţia plaselor Reni, Bolgrad şi Ismail e în majoritatea sa o populaţie moldovenească.
2. Oraşul Ismail este centrul de atracţie culturală şi economică a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail şi a unor plase din judeţul Cahul.
Secretarul Comitetului Regional din Moldova al PC (b) al Ucrainei
Borodin
Preşedintele Comisarilor Poporului
din RASSM Constantinov
Preşedintele Prezidiului Sovietului
Suprem al RASM Brovco
Asadar, dupa anexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940, la Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS din data de 2 august 1940 cei prezenti, „venind în întâmpinarea oamenilor muncii din Basarabia, a oamenilor muncii din RASS Moldovenească” au adoptat hotărârea privind formarea RSS Moldoveneşti.
Foto: Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS a votat formarea RSS Moldovenești, prin care a fost dezmembrată Basarabia istorică
Numai ca, doar 7 dintre cei 32 delegaţi „ai poporului moldovenesc” la sesiunea a 7-a a Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 erau moldoveni/români, restul fiind ruşi, ucraineni, evrei, printre aceştia „rătăcindu-se” şi un etnic maghiar…
Au existat doua proiecte de delimitare a frontierei dintre RSS Moldovenesti şi RSS Ucrainene, planul ucrainean sau planul Hruşciov şi planul moldovenesc, sau planul Constantinov, după numele preşedintelui Sovietului Comisarilor Poporului din RASSM.
Până la urmă, a avut câştig de cauză proiectul susţinut de Hruşciov, pe atunci primul secretar al RSS Ucrainene.
Comuniştii moldoveni, deşi cedau foarte mult din Basarabia istorică, s-au gândit totuşi la cuprinderea a cât mai mulţi moldoveni în hotarele RSS Moldoveneşti si nu au uitat nici de ieşirea la Marea Neagră.
Scrisoarea respectivă, însoţită de o motivaţie pregătită de Alexandr Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, este prezentată lui Gheorghi Malenkov, secretarul Comitetului Central al PC (b) din URSS.
Dacă propunerea părţii moldoveneşti ar fi fost acceptată, RSS Moldovenească urma să însumeze o populaţie de 2.538.400 de oameni, inclusiv 2.068.987 de persoane în judeţele Basarabiei şi 469.413 din raioanele existentei deja RASS Moldoveneşti.
Sub aspect etnic, RSS Moldovenesti ar fi avut in componenţă 1.556.863 de oameni sau 61,34% – moldoveni, 263.551 sau 10,38% – ruşi, 273.020 sau 10,76% – ucraineni şi 444.866 sau 17,52 % – alte etnii.
Fiind informat asupra proiectului venit de la Chişinău, Mihailo Greciuha, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, trimitea la 22 iulie la Moscova o notă, în care dezavua argumentele părţii moldoveneşti.
Astfel, el susţinea:
1) minciunile lui Molotov din Nota ultimativă din 26 iunie cum că partea de Nord a Bucovinei „este populată în temei de ucraineni”, considerând ca fiind motivată anexarea ei la Ucraina;
2) considera că „nu este necesar a dovedi oportunitatea alipirii la RSS Ucraineană a judeţului Hotin, unde locuiesc în temei ucraineni”;
3) referitor la judeţul Akkerman, declara fără echivoc că „trebuie alipit şi el integral la RSS Ucraineană”;
4) după distorsionări de date statistice, în pofida faptului că în judeţul Ismail majoritatea o constituiau moldovenii (32,5%), Greciuha conchide că judeţul Ismail trebuie inclus în întregime în componenţa Ucrainei, deoarece „nu pot fi delimitaţi aici ruşii de ucraineni”;
5) în fine, susţine că trebuie incluse în componenţa RSSM 10 raioane din cele 16 din fosta RASS Moldovenească.
La finele Notei informative, este inserată o descriere a graniţei dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, luată ca bază la delimitarea frontierei dintre „republicile-surori” semnată la 22 august 1940.
Examinând ambele propuneri, în motivaţia adresată lui Gheorghi Malenkov, Alexandr Gorkin scria că proiectul comuniştilor moldoveni este „mai acceptabil”.
Cu toate acestea, potrivit art. 2 din Legea URSS din 2 august 1940 „Cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, „în componenţa RSSM unionale au fost incluse oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale RASS Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei”.
În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).
După consultări şi delimitări de teritorii la faţa locului, hotarul dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană a fost stabilit printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, din 4 noiembrie 1940.
Problema teritoriilor Basarabiei acaparate de Ucraina, s-a pus din nou în discuţie de Nicolai Salagor, secretarul CC al PC (b) din Moldova, şi Nicolai Koval, preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, care, la 12 iunie 1946, i-au adresat o scrisoare lui Stalin, propunându-i revenirea la acest subiect.
Adresarea a rămas fără răspuns, astfel ca acest eveniment tragic venit in continuarea raptului din 28 iunie 1940, a finalizat drama destrămării teritoriului istoric al Basarabiei.
Harta R. Moldova, urmaşa Basarabiei ciopartite
Peste ani, Documentul final al Conferinţei de la Helsinki din anul 1975, a consemnat starea de fapt a hotarelor Europei după cel de-al Doilea Război Mondial şi a statuat că eventualele dispute teritoriale, nu pot fi rezolvate pe cale armată.
Surse: basarabia literara.com.md / adevarul.ro-Mihai Tasca,”Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?”/
O ISTORIE A ZILEI DE 29 IUNIE. VIDEO
29 iunie, istoricul zilei
Anul 120: Două diplome militare descoperite la Porolissum și Cășeiu vorbesc de Dacia Superior. In diploma militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj), se menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus.
Aceste diplome datate la 29 iunie 120, sunt primele care dovedescschimbări în organizarea administrativă a Daciei, respectiv existenţa Daciei Superior, formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieș și Mureșul superior.
Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămânea o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian.
Inițial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune, erau conduse de un procurator Augusti.
1400 : A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).
|
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, Fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa |
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.
Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.
A fost un domn paşnic, de unde şi numele de “cel Bun“, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod. Ţara Moldovei s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia din ce în ce mai mult.
Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi.
În momentul cînd Moldova devine stăpînă pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mîna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean.
Mai tîrziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei întrări in cetate, se va afla stema Moldovei, capul de bour, stemă care se mai vede şi astăzi.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.
A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.
Alexandru cel Bun cu soţia şi clerul întîmpină moaştele sfinte ale Sfîntului mucenic Ioan cel Nou, venite la Suceava
Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol, care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o mare schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului).
Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.
Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.
În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou.
În afară de consolidarea Mitropoliei Moldovei, Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat
In calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, în 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi.
De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman.
Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.
Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432, în urma lui ramanand mai multi fii, care s-au luptat ani de zile intre ei pentru a ocupa tronul tarii.
Detalii… Alexandru cel Bun
1444: Printul albanez Gjergj Kastrioti Skanderbeg infrange o armata invadatoare otomana la Torvioll.
În bătălie au fost ucisi, potrivit unor izvoare istorice, 22.000 de turci si alti 2000 au fost capturati.
Albanezii au avut 4.000 de morţi şi răniţi.
Gerge Kastrioti (Gjergj Kastrioti -Skanderbeg ) 6 mai 1495-17 ianuarie 1468).
Dupa bătălia de la Torvioll, a urmat un război între Albania lui Skanderbeg şi Imperiul Otoman, care a durat un sfert de secol si s-a sfarsit cu ocuparea tarii de catre turci.
1520: A murit Moctezuma al II-lea, ultimul imparat aztec ( n.1466). A condus Imperiul Aztec din anul 1502 pana la moartea sa.
La 8 noiembrie 1519, conchistadorul spaniol Hernan Cortés si mica sa armata, au intrat in capitala Imperiului Aztec, Tenochtitlan si au fost gazduiti de imparatul Montezuma in palatul său timp de mai multe luni.
Moctezuma a continuat să guverneze imperiul său şi a efectuat chiar cuceriri de noi teritorii ,in timpul cand spaniolii se aflau in capitala Tenochtitlan.
La un moment dat imparatul aztec a devenit prizonier al spaniolilor în propria sa casă. In ce imprejurari s-a petrecut acest lucru nu reiese cu claritate din sursele existente.
Se pare ca nobilii azteci au devenit tot mai nemulţumiţi de armata spaniolă care isi prelungea sederea in Tenochtitlan.
Moctezuma i-ar fi spus lui Cortez că ar fi mai bine sa plece si la scurt timp după aceea, acesta a fost luat ostatic de spanioli , fapt care a provocat revolta populatiei.
În imagine, impăratul aztecilor, Moctezuma îl primeşte pe Cortés
În lucrarea sa Historia , Bernal Diaz del Castillo spune că la 1 iulie 1520, spaniolii l-au fortat pe Moctezuma să apară la balconul palatului său, si sa apeleze la conaţionalii săi care inconjurasera palatul, să se retragă.
Complicitatea imparatului i-a revoltat si mai mult pe azteci, care l-au atacat cu pietre şi săgeţi. El a murit la scurt timp după aceea.
Moctezuma al II-lea
Conchistadorul Hernan Cortes , confruntat cu revolta aztecilor a ordonat retragerea, dar va asedia şi după 75 de zile va distruge Tenochtitlan şi odata cu acesta, Imperiul Aztec.
1521: Primul document cunoscut, scris in limba romana – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului.
La Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, din câte sunt cunoscute până astăzi, în limba română – Scrisoarea lui Neacsu ot Dlăgopole” (Câmpulung Muscel), către Johannes Benkner, judele Braşovului (29-30 iun.1521), avertizându-l pe acesta despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti, care tocmai se pregătea la sudul Dunării.
Scrisoarea reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat pana in zilele noastre.
1613: Teatrul londonez „Globe” arde în timpul unei reprezentaţii cu piesa lui Shakespeare, Henry al VIII-lea.
1659: O oaste de cazaci ucraineni condusa de Ivan Vîhovski , a învins în bătălia de la Konotop o armată rusă condusă de prințul Trubețkoi .
1798: S-a născut poetul italian Giacomo Leopardi, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XIX. (m. 14 iunie 1837).
Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum şi unul dintre cei mai mari gânditori ai ţării sale.
1798: S-a născut Georg Wilhelm Heinrich Häring, cunoscut sub pseudonimul Willibald Alexis, prozator german, iniţiatorul romanului istoric de mari proporţii în cadrul literaturii germane (“Die Hosen des Herrn von Bredow” – „Pantalonii cavalerului von Bredow”, 1846) .
Georg Wilhelm Heinrich Häring (29 iunie 1798 – 16 decembrie 1871).
1819 : S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia.
Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu.
Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui Nicolae Bălcescu a murit în anul 1824.
Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala.
Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni.
A studiat la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.
La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui voda Bibesc.
Nicolae Balcescu ”sufletul revolutiei de la 1848″ .
După ce este eliberat, înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită „Frăția”, călătorește prin toate teritoriile locuite de români: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Bucovina, precum și prin Franța și Italia și studiază istoria, fiind editor, alături de August Treboniu Laurian, al unei reviste de istorie numită „Magazin istoric pentru Dacia”, apărută începând cu 1844.
În Franța se va implica în revoluția din februarie 1848 si inspirat de această revoluție se întoarce la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe și secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluționari.
Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea țăranilor și vot universal.
Arestat la 13 septembrie 1848 de otomani care au înăbușit revoluția, reușește să evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice.
În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena și ajunge la Constantinopol.
Apoi, la Debrețin, se întâlnește cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român.
La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri.
Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, aceștia însă nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă trupele imperiale contrarevoluționare habsburgice și ruse intră în Transilvania și revoluția maghiară condusă de Kossuth este înfrântă.
Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris și publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863.
Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze o miscare a forțelor revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene. Cu un pașaport eliberat la Paris, la 27 septembrie 1850, „au nom de Sa Majesté l’Empereur des Ottomans”, în primăvara lui 1852, pleacă la Constantinopol, de aici, la Galați și încearcă să pătrundă în Țara Românească, însă autoritățile nu-i permit, deși e bolnav și vrea să o vadă pe mama sa, în vârstă și bolnavă.
Medicii îl sfătuiesc să se stabilească în Italia, unde clima e mult mai blândă. Trece prin Malta si Napoli și se stabilește la Palermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”.
Moare la Palermo de tuberculoză, la vârsta de 33 de ani,la 29 noiembrie 1852.
1858: S-a născut inginerul si generalul american George Goethals, unul dintre constructorii Canalului Panama; (m. 21 ianuarie 1928).
1861: A murit poeta britanica Elizabeth Barrett Browning ; (n. 1806).
A scris versuri de o deosebită sensibilitate dedicate soțului ei, marele poet Robert Browning .
1866 : Parlamentul României adoptă prima constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.
Inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, a fost adoptată în timpul regelui Carol I (1 iul. 1866). A fost în vigoare, cu unele mici schimbări, până în anul 1923.
1873: S-a născut Petre Antonescu,renumit arhitect şi profesor universitar roman ; (m. 23 aprilie 1965), personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, dominând activitatea arhitecturală din prima jumatate a sec.al 20-lea prin promovarea unui stiul arhitectural neoromanesc.
În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Romane.
Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără clădirea Primariei Municipiului București, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova și edificiul Bancii de Investitii din București.
1880: Franţa anexează Tahiti, obligandu-l pe regele Pomare al V-lea să-i cedeze suveranitatea asupra țării sale.
Pomare al V- lea (n.3.11..1839- d.6.12.1891), a fost rege al Tahiti intre anii 1877-1880.
Guvernul francez i-a acordat o pensie şi l-a decorat cu distinctiiile de Ofiţer al Ordinului Legiunii de Onoare şi Meritul Agricol.
A murit alcoolic, la Palatul Regal din Pape’ete, capitala tarii.
1886: S-a născut Robert Schuman, om politic francez. A propus, în 1950, un plan (“Planul Schuman”), care a condus la crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, una dintre etapele constituirii Pieţei Comune.
Este considerat unul dintre “părinţii” Europei unitel; (m. 4 septembrie 1963).
1891: S-a născut Petre Andrei, savant sociolog, filosof, profesor universitar şi politician român; (29 iun. 1891-1940).
A fost ales membru post-mortem (1991) al Academiei Române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică.
Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian , a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat.
În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari, pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.
1900: S–a născut Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry, romancier, eseist şi reporter , aviator francez ;(d. 31 iul. 1944).
Este autorul romanelor de succes (Micul Prinţ”, “Pământul oamenilor”, “Pilot de război”).
Antoine de Saint Exupery
S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince“ („Micul Prinţ“, 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi.
1911: S-a născut Prinţul consort Bernhard al Olandei; (d. 1 decembrie 2004).
Prințul Bernhard de Lippe–Biesterfeld (născut : Bernhard Friedrich Eberhard Leopold Julius Kurt Carl Gottfried Peter Graf von Biesterfeld), mai târziu Printul Bernhard al Olandei, a fost soțul Reginei Juliana a Olandei și tatăl a patru copii, inclusiv al fostei Regine a Țărilor de Jos, Printesa Beatrix.
1921: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, prima încercare de evocare a războiului din 1916-1918, cu Marietta Rareş în rolul principal.
Realizatorul Nicolae Barbelian a facut un montaj de scene filmate de el si al unor secvente de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Romane.
1940: A murit artistul plastic elveţian Paul Klee ; (n. 1879).
1941: Al Doilea Război Mondial – Se sfârşeşte acţiunea trupelor sovietice de măcelărire a prizonierilor polonezi în celulele lor, sau prin marşuri ale morţii, acţiune iniţiată în ajunul invaziei naziste în URSS, la 22 iunie. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucrainieni şi evrei), au fost ucişi.
1945 : Regiunea cehoslovaca Rutenia Carpatica (in Transcarpatia), este anexata de Uniunea Sovietică, in urma unui tratat semnat între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică.
În 1946, Transcarpatia a fost încorporată în Republica Sovietica Socialista Ucraineana.
1949: In Africa de Sud se instaureaza regimul de Apartheid bazat pe o politică de segregare rasiala, odata cu venirea la putere a Partidul Naţional Afrikaner al populatiri albe.Acest regim a fost desfiintat la 30 iunie 1991.
1956: S-a oficiat căsătoria dintre Marilyn Monroe şi dramaturgul american Arthur Miller.
Această căsătorie a durat până în ianuarie 1961.
VIDEO : http://www.youtube.com/watch?v=-fKB5IK3sDY
1969: A murit la vârsta de 49 de ani in urma unui atac de cord, politicianul secesionist congolez Moise Tschombe
Moise Tschombe (1919-1969)
Chombe fost presedinte al statului secesionist Katanga si al Republicii Congo ( fosta Congo belgian) .
Destituit din funcţie în 1965, el a trăit sub arest la domiciliu în Algeria.
Autorităţile algeriene au respins cererea de extrădare inaintata către preşedintele congolez Mobutu, care intenţiona să-l trimita in judecata pe Tshombe pentru inalta trădare.
1969: Cantaretul si chitaristul Jimi Hendrix a susţinut ultimul său concert la Festivalul de la Denver, in statul american Colorado.
Jimi Hendrix
1978: S-a născut populara cântareață americană de muzica pop-rock, Nicole Scherzinger.
1986: Argentina câştigă Campionatul Mondial de Fotbal.
1990: A murit scriitorul american Irving Wallace ; (n. 1916).
1995: A decedat actrita americana de film Lana Turner, una dintre cele mai populare actrițe de cinema din anii ’49; (n. 1920).
A fost nominalizata pentru premiul Oscar, pentru cea mai buna actrita din filmul “Peyton Place”, în 1957.
1995: Navele spaţiale Atlantis (SUA) şi Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat până la acea data în jurul Pământului.
1999 : Liderul rasculatilor kurzi, Abdullan Oclan, a fost condamnat la moarte pentru trădare şi tentativă de divizare a Turciei.
Sentinta i-a fost comutată la închisoare pe viaţă.
2000: A murit marele actor si regizor italian de film, Vittorio Gassman; (n. 1 septembrie 1922).
2003: A decedat actrița americana Katharine Hepburn; (n. 1907).
Marea actriță a fost laureată a patru premii Oscar (n. 12 mai 1907) si este consideratăuna dintre marile figuri în istoria cinematografului. Institutul American de Film a clasat-o pe locul I într-un top al celor mai mari actori de film ai secolului al XX-lea.
2006: Femeile din Kuweit au votat pentru prima dată.
2009: Escrocul american Bernard Madoff a fost condamnat la 150 ani de închisoare de o instanţa din New York, pedeapsa maximă solicitată de către procuratură.
Finantatorul american a pledat vinovat în martie pentru 11 capete de acuzare, inclusiv de fraudă, spălare de bani, sperjur şi furt.
Fostul sef al NASDAQ este autorul celei mai mari înşelătorii financiare din istoria Statelor Unite, care s-a ridicat la 65 miliarde dolari.
Se presupune că prin evitarea unui proces cu juri a dorit să protejeze presupusi complici implicaţi în escrocherie.
2014: Organizatia terorista Statul Islamic al Irakului și Levantului, s-a autodeclarat „califat” pe teritoriile ocupate în Siria și nordul Irakului.
Ziua Europeană a Dunarii
Pe 29 iunie 1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Manifestările dedicate acestei zile se desfăşoară în toate statele dunărene (19 la număr), pentru a marca dorinţa comună a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejării acestui fluviu unic în Europa.
Cititi : https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/23/dunarea-stiati-ca%E2%80%A6/
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.
Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni.
Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit.
Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda.
In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.
Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan.
Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: “Saule, Saule de ce ma prigonesti?”.
Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura.
A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.
Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita, sunt considerati ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania
VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
http://www.youtube.com/watch?v=7-G1khhJi44
Bibliografie (surse): wikipedia.org ; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, editura Humanitas, Bucureşti 2002; Crestin Ortodox.ro; Din pasiunile bibliografului blogspot.ro; e.maramures.ro; mediafax.ro; lessignets.com; historia.ro.; rador.ro
Gândul zilei
„Religia este umbra universului ce se sprijină pe inteligența umană.”
Victor Hugo