CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Rusia a încălcat aproximativ 400 de tratate internaționale diferite, între care se numără și Memorandumul de la Budapesta din 1994, care ar fi trebuit să garanteze suveranitatea Ucrainei

 

Rusia a încălcat „aproximativ 400 de tratate internaționale diferite”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BBC și preluat de https://www.g4media.ro.

Vorbind la Summitul pentru democrație de la Copenhaga din 2022 prin legătură video, liderul ucrainean a declarat: „Numai în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și vreau să vă reamintesc că a început în 2014, nu pe 24 februarie [2022], Rusia a încălcat aproximativ 400 de tratate internaționale diferite la care țările noastre sunt părți”.

Președintele a dat numeroase exemple de tratate despre care a afirmat că Rusia le-a încălcat, inclusiv Carta ONU.

Zelenski a spus că oamenii ar trebui să își amintească memorandumul de la Budapesta, susținând că Rusia a „adăugat cinism maxim la întreaga imagine” prin încălcarea acestuia. „Prin această încălcare, Rusia a pus capăt întregii lupte pentru dezarmarea nucleară în lume”.

Memorandumul de la Budapesta a fost un acord încheiat în 1994 prin care Ucraina renunța la armele nucleare pe care le moștenise din epoca sovietică, în schimbul unor „asigurări” privind securitatea sa viitoare, convenite de Rusia, SUA și Marea Britanie.

 

După dizolvarea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună.

Pe teritoriul ucrainean au rămas 130 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) UR-100N cu șase focoase fiecare, 46 de ICBM RT-23 Molodets cu zece focoase fiecare, precum și 33 de bombardiere grele, însumând aproximativ 1.700 de focoase.

Perspectiva apariției  după dispariția URSS a trei noi state nucleare i-a neliniștit la vremea respectivă pe liderii marilor puteri și drept urmare au hotărât să încheie un acord de neproliferare nucleară cu aceste țări care își dobândiseră recent independența.

Reprezentanții  Rusia, Statele Unite și Regatul Unit s-au întâlnit  în decembrie 1994 la Budapesta pentru a discuta despre arsenalul nuclear moștenit de la fosta Uniune Sovietică de noile state independente Belarus, Kazahstan, Ucraina.

 

În timpul acelui summit SUA, Regatul Unit și Rusia au declarat că vor garanta suveranitatea și integritatea teritorială a Belarus, Kazahstan și Ucraina ca părți ale Tratatului de neproliferare a armelor nucleare.

De asemenea ele au dat asigurări că se vor abține de la folosirea forței împotriva acestor state proaspăt independente.

În schimb, Belarus, Kazahstan și Ucraina trebuiau să treacă printr-un proces de dezarmare nucleară și să renunțe la armele lor nucleare.

Aceste țări au fost de acord și a fost semnat Memorandumul de la Budapesta care aconstat în trei acorduri politice identice semnate  la 5 decembrie 1994, de trei puteri nucleare: Federația Rusă , Regatul Unit și Statele Unite.

China și Franța au dat la rândul lor propriile garanții de securitate acestor state foste sovietice.

1900 de focoase nucleare au fost transferate din Ucraina  pe teritoriul Rusiei pentru a fi distruse între 1994 și 1996. 

Russian President Boris Yeltsin, left, American President Bill Clinton, Ukrainian President Leonid Kuchma, and British Prime Minister John Major sign the Budapest Memorandum on Dec. 5, 1994 (Marcy Nighswander/Associated Press).

Foto: Semnatarii Memorandumului de la Budapesta din 5 decembrie 1994 – președinții  Rusiei (Boris Ielțîn), SUA (Bill Clinton), Ucrainei (Leonid Kucima) și primul ministru britanic John Major.

Punctele-cheie ale Memorandumului de la Budapesta privitoare la Ucraina:

– Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi frontierele actuale ale Ucrainei.

– Cele trei ţări semnatare se angajează să se abţină de la ameninţări cu recurgerea la forţă sau utilizarea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei Ucrainei şi să nu mai utilizeze niciodată forţe armate împotriva Ucrainei, cu excepţia cazurilor de legitimă apărare sau în alte cazuri prevăzute de către Carta ONU.

Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să se abţină să recurgă la constrângeri economice în detrimentul Ucrainei, pentru propriul interes.

– Țările semnatare se angajează să sesizeze cât mai rapid Consiliul de Securitate al ONU pentru a ajuta Ucraina, în cazul în care aceasta este victima unui act de agresiune sau dacă este subiectul unei agresiuni prin utilizarea armei nucleare.

– Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Ucraina vor începe consultări în orice situaţie care ţine de o problemă cu privire la aceste angajamente, conchide acordul.

Dintre cei 193 de membri, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă. Țările care au susținut Rusia au fost Coreea de Nord, Siria, Eritreea, și Belarus.

Așadar, prin acest Memorandum, Statele Unite, Federația Rusă și Regatul Unit s-au angajat să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.

De asemenea, printre obligațiile asumate de marile puteri garante, era și prevederea de a se abține de la amenințarea și utilizarea forței împotriva integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Totodată, țările semnatare s-au angajat să organizeze consultări în cazul unei situații care afectează problema acestor obligații.

Atunci, în 1994, Ucraina a fost de acord să renunțe la armele sale nucleare și să se alăture Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP)ca stat non-nuclear, fiind de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său.

Memorandumul de la Budapesta pare acum a fi o amintire îndepărtată. La treizeci de ani de la semnarea documentului, Rusia a lansat o agresiune militară pe scară largă împotriva Ucrainei, invazia având ca rezultat până acum uciderea a zeci de mii de oameni, distrugerea a numeroase localități și strămutarea a  milioane de ucraineni, asta după ce în 2014 Rusia a anexat de asemenea ilegal, peninsula Crimeea și a acordat un puternic sprijin militar și logistic regiunilor separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei.

 

Invazia Rusiei a fost o încălcare directă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Când s-au produs evenimentele din 2014 în urma cărora Rusia a anexat Crimeea și a provocat și sprijinit războiul de secesiune din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk, SUA, Marea Britanie și Franța au declarat rapid că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta și au implementat  sancțiuni împotriva Rusiei.

La 4 martie 2014, președintele rus Vladimir Putin a răspuns la o întrebare privind încălcarea Memorandumului de la Budapesta, descriind situația actuală din Ucraina ca pe o revoluție în care „apare un nou stat, dar cu acest stat și în privința acestui stat, nu am semnat niciun document obligatoriu”.

Sancțiunile occidentale nu au reușit să descurajeze comportamentul agresiv al Rusiei. Federația Rusă a pierdut enorm , dar a continuat să încalce suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și Belarusului.

Fostul negociator nuclear de la Kiev, Kostenko, a declarat pentru publicația pentru publicația POLITICO: 

În urmă cu aproximativ 30 de ani, Ucraina și-a predat Rusiei toate armele sale nucleare în schimbul promisiunilor de pace de la Moscova. Puterile occidentale au intermediat înțelegerea. Promisiunile s-au dovedit vorbe goale.

Kostenko, un politician ucrainean în vârstă de 70 de ani, s-a aflat în fruntea tratativelor pentru  dezarmarea nucleară a Ucrainei în anii 1990, în calitate de ministru al mediului și ministru al siguranței nucleare. Timp de șase luni, el a fost și principalul negociator al Kievului asupra acordului nuclear.

Privind retrospectiv, a spus el, Ucraina ar fi trebuit să-și gestioneze propria dezarmare nucleară și să reziste până când primea mai multe garanții ferme din partea aliaților occidentali, cum ar fi aderarea la NATO, în loc să facă schimb de concesii pe termen scurt pentru angajamente de pace și securitate.

Privind în urmă, dezarmarea nucleară a Ucrainei, așa cum s-a întâmplat, a fost o greșeală teribilă”, a spus el.

În prezent poporul ucrainean plăteşte pacea Europei prin vărsarea propriului sânge. De fapt, războiul de astăzi nu are loc în estul Ucrainei, ci în estul Europei. Exprimând indignarea produsă la nivel global de agresiunea Rusiei, Organizația Națiunilor Unite a acordat un vot copleșitor pentru rezoluția prin care este condamnată invazia acestei țări în Ucraina și a cerut retragerea imediată a armatei ruse din țara vecină.

Dintre cei 193 de membri ai ONU, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă.

Țările care au susținut Rusia au fost Coreea de Nord, Siria, Eritreea, și Belarus.

 

12/06/2022 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , | Un comentariu

Dezvăluiri teribile! Vladimir Putin a trimis mercenarii Wagner în Ucraina să-l asasineze pe președintele Zelenski

Kremlinul a relocat din Africa, peste 400 de mercenari din grupul paramilitar Wagner, la Kiev, pentru a-i asasina pe președintele Volodimir Zelenski și pe membrii guvernului său.

Mercenarii ar avea ordin de la Vladimir Putin ca să-l elimine pe Zelensky – și pe alte 23 de personalități guvernamentale – pentru a permite Moscovei să preia controlul asupra Kievului și a Ucrainei.

Vitali și Vladimir Kliciko, și ei pe listă

Potrivit The Times, mercenarii grupului Wagner, dirijat de oligarhiul Evgheni Prigojin – un aliat apropiat al președintelui rus, care este adesea supranumit „bucătarul lui Putin” – au fost transportați cu avionul cu săptămâni în urmă și plătiți cu sume uriașe pentru această misiune.

Se spune că agenții cu înaltă pregătire așteaptă undă verde de la Kremlin, lista lor incluzând și prim-ministrul Ucrainei, întregul cabinet, primarul Kievului, Vitali Kliciko, și fratele său Vladimir – ambii foste glorii ale boxului mondial care au devenit figuri iconice în primele linii ale capitalei ucrainene, scrie Daily Mail.

Cu toate acestea, serviciile de informații ucrainene au aflat de planurile rușilor. Se explică de ce Kievul a interzis orice prezență pe străzi noaptea, toți civili care încalcă carantina de noapte fiind considerați membri ai „grupurilor de sabotori”.

Între 2.000 și 4.000 de mercenari în Ucraina

O sursă care cunoaște activitățile grupului Wagner a declarat pentru The Times că între 2.000 și 4.000 de mercenari au ajuns efectiv în Ucraina, în ianuarie, dar cu misiuni diferite.

Unii au fost trimiși în regiunile deținute de rebeli din Donețk și Lugansk, în estul țării – în timp ce cei 400 însărcinați să-l elimine pe Zelenski s-au îndreptat către Kiev din Belarus.

Se spune că grupul îl urmărește pe Zelesnky și colegii săi prin telefoanele lor mobile – pretinzând că știe unde se află în orice moment.

O altă sursă a susținut că mercenarilor li s-a spus să aștepte în timp ce Rusia începe, luni, negocieri cu Ucraina, în Belarus.

Dar ar fi fost informați că liderul rus nu dorește să ajungă la un acord, etichetând întâlnirea de la granița cu Belarus drept „fum și oglinzi”.

Zelenski: „Sunt ținta numărul unu”

Vestea despre planurile lor de asasinare nu pare să-l intimideze pe Zelenski, care a recunoscut că este „ținta numărul unu” în timpul unui discurs adresat națiunii, spunând că forțele speciale ruse îl vânează.

CÂND SUA S-AU OFERIT SĂ-L EXTRAGĂ, ZELENSKI I-A SPUS PREȘEDINTELUI JOE BIDEN: „AM NEVOIE DE MUNIȚIE, NU DE O MAȘINĂ”.

Grupul Wagner a desfășurat operațiuni secrete în Africa și Orientul Mijlociu, inclusiv în Siria. Surse au declarat că gruparea  a fost informată despre planurile lui Putin cu privire la Ucraina în decembrie, cu mult înainte ca armata rusă să fie informată.

28/02/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat

Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Poate să îl joace?

Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat, scrie https://www.defenseromania.ro, preluat de Romanian Global News.

Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.
Potrivit lui Coffey, scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului de la Kiev. Moscova a încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene nu a permis o dezvoltare a situației în faza de secesiune.
Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află regiunea autonomă Găgăuzia a Republicii Moldova cu vederi pro-ruse și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi. Din această poziție, Rusia amenință mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.
Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 29_scenariu_bugeac.jpg

Regiunea Bugeacului a aparținut în ultima mie de ani tătarilor, țărilor române/României, Imperiului Otoman, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse.

Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.
Deși există diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă datorită legăturilor istorice cu Moscova, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.
Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului.

Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.
Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.
Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna sprijinului direct al armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează. În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități militare, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.
Desigur, Kievul are capacitatea să controleze situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii, pentru care Moscova se pare că va aduce într-un final 175.000 de militari.
Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.
Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.

Scenariul non-cinetic

Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO. Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat.

Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.

Scenariul de ofensivă limitată

Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.

Scenariul coridor terestru până în Crimeea

Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc. Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.

Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei

Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa. Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse.

Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Novorussiya.gif

„ Noua Rusie” (sau rusă  Novorossia > Новороссия ) este un teritoriu anexat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei în secolul  al XVIII- lea (1764). Teritoriul cuprindea stepele din sudul Imperiului Rus, situate între Marea Azov și de-a lungul Mării Negre, care corespunde în prezent sudului Ucrainei, inclusiv regiunea Kuban situată la estul Crimeei, dar fără celelalte teritorii care vor fi anexate ulterior. Toate aceste regiuni au fost locuite timp de câteva secole de tătari, care au devenit vasali ai Imperiului Otoman.

Celelalte teritorii au fost cedate de otomani Rusiei imperiale: Taurida (Crimeea) în 1774 și Meotida în 1783, Edisan în 1792, Basarabia și Bugeacul în 1812. Anexiunile au devenit imediat oficiale, rușii s-au stabilit acolo și au fondat colonii și au dezvoltat mai multe orașe: Odesa, Tiraspol, Nikopol, Herson, Theodosia, Eupatoria, Sevastopol, Simferopol, Melitopol, Stavropol etc.

Pe lângă slavi, Imperiul Rus a încurajat aici colonizarea de germani, armeni, bulgari, sârbi și greci, care au înlocuit populația musulmană, în special tătari, care se refugiase masiv în Imperiul Otoman. 

16/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: