CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România devine sărbătoare naţională

unire

Foto: Marş pentru unirea Basarbiei cu România – 2016, Bucureşti

La 27 martie 1918, dupa 106 de ani de ocupaţie ţarista, Basarabia a devenit prima provincie românească reunită cu ţara mamă, România.

Potrivit unei iniţiative legislative promovate de deputatul Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, originar din Basarabia, şi adoptată marţi, 14 martie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, ziua de 27 martie când se aniversează Unirea din 1918 a Basarabiei cu România, a fost declarată sărbătoare naţională cu 260 de voturi „pentru” şi unul „contra”.

Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, astfel că 27 martie va putea deveni sărbătoare naţională, dacă şi preşedintele Klaus Iohannis va fi de acord.

Potrivit acestei propuneri legislative, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României. Evenimentul va fi marcat de autorităţile publice şi de către reprezentanţii României în străinătate prin organizarea de evenimente şi manifestări cultural-ştiinţifice.

În expunerea de motive, deputatul Eugen Tomac a arătat că:

„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român.

Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele sale fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.

Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăst mostenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”

Totuşi, odată legiferată, sărbătoarea zilei de 27 martie nu va fi şi zi liberă. Pentru a deveni zi liberă, ar trebui să figureze şi în Codul Muncii, în care în prezent nu este consemnată ca sărbătoare legală.

Reacţia ostilă printre slugile Rusiei din R.Moldova nu a întârziat să apară:

 „Constatăm cu îngrijorare, că decidenții politici de la București nu încetează să privească Republica Moldova ca pe o fostă și o viitoare anexă teritorială la România Mare. Decizia Parlamentului României de a vota ziua de 27 martie – ziua anexării Basarabiei la România – zi națională, e o dovadă că isteria unionistă nu s-a temperat. De 25 de ani, statul român a încercat prin toate căile posibile, politice, diplomatice, educaționale, culturale, propagandistice, mediatice ș.a. să inducă ideea că statul moldovenesc are un caracter temporar, moldovenii nu există ca popor, iar țara noastră urmează să se alipească, prin unire, la România”, se arată într-o declarație a socialiștilor lui Igor  Dodon, preşedintele prorus al R.Moldova, adept al denunţării tratatelor cu UE şi al intrării ţării sale în Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia.

 

Scurt istoric

 

Basarabia reprezintă cel mai răsăritean spaţiu al latinităţii, ea fiind locuită de acelaşi popor român care se întâlneşte în Moldova, Bucovina, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, Maramureş sau Banat şi care nu are nici o asemănare cu cel care populează Rusia. 

  • 16 mai 1812: Se încheie Pacea ruso-turcă prin care Rusia anexează teritoriul situat între Prut şi Nistru care aparţinuse până atunci Principatului Moldova, aflat sub suzeranitatea Imperiului otoman. aflat la data respectivă sub suzeranitatea Imperiului otoman.

  • După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeei (1853 – 1856), marile puteri europene hotărăsc în 1856, în timpul Congresului de Pace de la Paris, ca aceasta să retrocedeze Moldovei în 1856 sudul provinciei Basarabia. Rusia pierdea astfel accesul la Gurile Dunării.

  • Conform unei hotărâri luate de marile puteri în timpul Congresului de la Berlin, în anul 1878 sudul Basarabiei reintră în componenţa Imperiului Rus.

  • 27 martie 1918 – La Chişinău, Sfatul Ţării din Republica Democratică Moldovenească, întrunit în şedinţă solemnă, votează Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.

  • 9 aprilie 1918 – Este semnat Decretul regal de ratificare a Hotărârii de Unire  a Basarabiei cu România, semnat de regele Ferdinand I.

  • 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică înaintează un ultimatum României, cerând evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi Bucovina de Nord, ameninţând cu războiul în  cazul în care România nu ar fi dat curs acestei cereri, în condiţiile în care ţara noastră era înconjurată de ţări revizioniste, iar Germania avea încheiat cu URSS încă de la 23 august 1939, un Pact (cunoscut sub numele Ribbentrop-Molotov), cu clauze secrete prin care era acceptată anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

  • România în alianţă cu Germania, eliberează după 22 iunie 1941 până în 1944 teritoriile cotropite de URSS în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa).

  • După 1944, în Basarabia reintrată în componenţa imperiului de la răsărit, este creată aşa numita Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Teritoriul Basarabiei a fost ciopârţit de ocupanţii sovietici.

  • Potrivit art. 2 din Legea URSS din 2 august 1940 „Cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, „în componenţa RSSM unionale sunt incluse oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale RASS Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei”.
    Au fost alipite la RSS Ucraineană sudul Basarabiei şi  judeţul Hotin.

Numai 7 dintre cei 32 aşa zişi delegaţi „ai poporului moldovenesc” la sesiunea a 7-a a Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 erau moldoveni/români, restul fiind ruşi, ucraineni, evrei, printre aceştia „rătăcindu-se” şi un etnic maghiar…

 

 

 

 

Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?

 

Foto:  Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS a votat formarea RSS Moldovenești, prin care a fost dezmembrată Basarabia istorică

 

 

 

 

Imagini pentru harta rss moldovenesti photos

Harta R.Moldova

 

  • În 27 august 1991 RSS Moldovenească şi-a proclamat independenţa, devenind Republica Moldova. Bucovina de Nord, fostul judeţ Hotin şi Bugeacul au rămas în componenţa Ucrainei.

În aceeaşi zi, România a devenit prima ţară din lume care a recunoscut independenţa noului stat.

 

 

Sursa: ro.blastingnews.com

15/03/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | 2 comentarii

Cum a fost dezmembrată Basarabia istorică, dupa anexarea ei la URSS

Harta teritoriilor rapite Romaniei de URSS in anul 1940, in urma Pactului Hitler – Stalin

 

 În propaganda şi istoriografia sovietică data de 2 august 1940 era considerată una dintre cele mai măreţe sărbători, pe lângă 12 octombrie 1924, ziua creării RASS Moldovenesti de peste Nistru., pe care trebuiau să le marcheze cu mare fast moldovenii ascultători in fata  „fratelui mai mare”.

2 august 1940 – crearea RSS Moldoveneşti, este data la care județele Ismail, Cetatea Albă și Hotin au fost încadrate în Ucraina sovietică.

Numai  ca, doar 7 dintre cei 32 delegaţi „ai poporului moldovenesc” la sesiunea a 7-a a Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 erau moldoveni/români, restul fiind ruşi, ucraineni, evrei, printre aceştia „rătăcindu-se” şi un etnic maghiar…

 Au existat doua proiecte de delimitare a frontierei dintre RSS Moldovenesti  şi RSS Ucrainene, planul ucrainean sau planul Hruşciov şi planul moldovenesc, sau planul Constantinov, după numele preşedintelui Sovietului Comisarilor Poporului din RASSM.

Până la urmă, a avut câştig de cauză proiectul susţinut de Hruşciov, pe atunci primul secretar al RSS Ucrainene. 

Comuniştii moldoveni, deşi cedau foarte mult din Basarabia istorică, s-au gândit totuşi la cuprinderea a cât mai mulţi moldoveni în hotarele RSS Moldoveneşti si  nu au uitat nici de ieşirea la Marea Neagră.

Scrisoarea respectivă, însoţită de o motivaţie pregătită de Alexandr Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, este prezentată lui Gheorghi Malenkov, secretarul Comitetului Central al PC (b) din URSS.

  Dacă propunerea părţii moldoveneşti ar fi fost acceptată, RSS Moldovenească urma să însumeze o populaţie de 2.538.400 de oameni, inclusiv 2.068.987 de persoane în judeţele Basarabiei şi 469.413 din raioanele existentei deja RASS Moldoveneşti.

Sub aspect etnic, RSS Moldovenesti ar fi avut in componenţă 1.556.863 de oameni sau 61,34% – moldoveni, 263.551 sau 10,38% – ruşi, 273.020 sau 10,76% – ucraineni şi 444.866 sau 17,52 % – alte etnii.

Fiind informat asupra proiectului venit de la Chişinău, Mihailo Greciuha, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, trimitea la 22 iulie  la Moscova o notă, în care dezavua argumentele părţii moldoveneşti. 

 

Astfel, el susţinea:

1) minciunile lui Molotov din Nota ultimativă din 26 iunie cum că partea de Nord a Bucovinei „este populată în temei de ucraineni”, considerând ca fiind motivată anexarea ei la Ucraina;

2) considera că „nu este necesar a dovedi oportunitatea alipirii la RSS Ucraineană a judeţului Hotin, unde locuiesc în temei ucraineni”;

3) referitor la judeţul Akkerman, declara fără echivoc că „trebuie alipit şi el integral la RSS Ucraineană”;

4) după distorsionări de date statistice, în pofida faptului că în judeţul Ismail majoritatea o constituiau moldovenii (32,5%), Greciuha conchide că judeţul Ismail trebuie inclus în întregime în componenţa Ucrainei, deoarece „nu pot fi delimitaţi aici ruşii de ucraineni”;

5) în fine, susţine că trebuie incluse în componenţa RSSM 10 raioane din cele 16 din fosta RASS Moldovenească.

La finele Notei informative, este inserată o descriere a graniţei dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, luată ca bază la delimitarea frontierei dintre „republicile-surori” semnată la 22 august 1940.

Examinând ambele propuneri, în motivaţia adresată lui Gheorghi Malenkov, Alexandr Gorkin scria că proiectul comuniştilor moldoveni este „mai acceptabil”.

Cu toate acestea, potrivit art. 2 din Legea URSS din 2 august 1940 „Cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, „în componenţa RSSM unionale au fost  incluse oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale RASS Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei”.

În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).

După consultări şi delimitări de teritorii la faţa locului, hotarul dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană a fost stabilit printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, din 4 noiembrie 1940.

Problema teritoriilor Basarabiei acaparate de Ucraina, s-a pus  din nou în discuţie de Nicolai Salagor, secretarul CC al PC (b) din Moldova, şi Nicolai Koval, preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, care, la 12 iunie 1946, i-au adresat o scrisoare lui Stalin, propunându-i revenirea la acest subiect.

Adresarea a rămas fără răspuns, astfel ca acest eveniment tragic venit in continuarea raptului din 28 iunie 1940, a finalizat drama destrămării teritoriului istoric al Basarabiei.

 

Harta R. Moldova, urmaşa Basarabiei ciopartite

Peste ani, Documentul final al Conferinţei de la Helsinki din anul 1975, a consemnat starea de fapt a hotarelor Europei după cel de-al Doilea Război Mondial şi a statuat că eventualele dispute teritoriale, nu pot fi rezolvate pe cale armată.

Surse:  basarabia literara.com.md / adevarul.ro-Mihai Tasca,”Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?”/

29/06/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: