CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 19 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1848 (19/31 iulie):  Ministerul de Externe al Rusiei emite o Notă circulară a prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse trec Milcovul).

 

 

 

 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu.

 

 

 

 

Foto: Grigore Crainiceanu (n. 19 iulie 1852, Bucuresti; d. 1 octombrie 1935, Bucuresti), politician si general roman.

 

A participat la Razboiul de independenţă (1877-1878) şi la Primul razboi mondial (1916-1918). 

Intre 1 noiembrie 1909 si 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crainiceanu a fost Ministru de Razboi in guvernul Ion I. C. Bratianu, succedându-i ministrului interimar de razboi, Toma Stelian, care a fost în funcţie între 4 martie si 1 noiembrie 1909. In 1916  fost comandant al Armatei a II-a.

 A fondat „Revista armatei ” (1883) si „Cercul publicatiunilor militare” (1889). 

 1856: A fost emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31).

1874: S-a născut la Galați, Constantin Levaditi, inframicrobiolog român, autorul unor  cercetări originale în domeniul poliomelitei și encefalitei.

 

 

 

 

A fost unul din fondatorii stiintei virusologiei pe plan mondial; (d.5 septembrie 1953).

 

 

 

 

 

 

1877: Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti de pe frontul antiotoman din Bulgaria, a adresat principelui roman Carol I o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.

Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31).

 

 

 

 

 

Principele Carol de HohenzollernSigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

 

La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, în Bulgaria, în timpul  Războiului ruso-turc de la 1877-1878.

O parte din trupele rusești  au intrat în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general şi  însuși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre.

În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:

Turcii au conccentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești.

Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.

 

Principele Carol a tărăgănat intervenţia în razboi a  Armatei Române, până în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei  a solicitat  oficial ajutorul  militar românesc. 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat  Bătălia de la Plevna, în care victoria armatei române a pus bazele independenței de stat a României.

 

 

  

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al României 1866-1914

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

 

 

 

 1891: S-a născut poetul Teodor Murăşanu, unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică.

A fondat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori români ardeleni ai epocii; (m. 1966).

 

 

 

 

 

 

1900: S-a născut la  Tâmboeşti, Vrancea , inginerul şi geologul Iulian P. Gavăţ, pionier al geofizicii românesti de prospecţiune.

Impreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova).

A făcut parte din colectivul de redacţie al revistei Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie  (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1978).

 

 

 

 

 

1905 : S-a nascut  Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu intentat de comunisti.

A fost gazetar, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990 şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc, desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara, pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident.

 

 

 

 

 

 

 

Grupul a fost  arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.  

A decedat la  data de 16 februarie 1996.

 

 

1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române; (d. 10.02.1997).

 

 

 

 

 

 

1922: România joaca primul meci în “Cupa Davis” (“salatiera de Argint”), cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne.

Echipa noastră va obţine prima victorie în 1928, la Bucureşti, cu Belgia (5-0) şi prima în deplasare în 1959, la Cairo, cu Egiptul (3-2).

 

 

 

1923: S-a născut prozatorul român Constantin Ţoiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931: A decedat Nicolae Constantin Paulescu, om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti; (n.08.11.1869).

Este descoperitorul   hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

 

 

 

 

Nicolae Paulescu insulina

 

 

A efectuat cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin si a publicat  în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale.

Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923).

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1990.

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut  in Bucuresti, Ilie Nastase, jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970,  numărul unu mondial  in tenis de două ori, în 1972 şi 1973.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ilie Năstase  a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind  de două ori numarul unu  in clasamentul mondial, în  anii 1972 ai 1973.

Printre cele 57 de titluri la simplu  pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open in 1972,respectiv  Roland Garros  în 1973.

La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon, în 1973, Roland Garros în 1970 și  US Open în 1975.

A câștigat de asemenea de patru ori  Turneul campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de  Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.

Alături de Ion Ţiriac  a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.

 

 

 

 

 1947: Sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.

 

 

 

 

1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor de muzică contemporană, dirijor, publicist şi profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus”.

 

 

1954: S-a născut Elena Ştefoi, poetă, publicistă şi diplomată (fost ambasador al României în Canada).

 

 

 

 

1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (n. 1892).

 

 

 

 

 

1965: Între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iulie 1965-12 august 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul vieţii

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

Dupa congres, Ceauşescu a strâns în mâinile sale toate instrumentele puterii din stat. 

 

 

 

 

 

 

 

1976: A murit  pictorul Henri Catargi (Togo), fost preşedinte al Fondului Plastic din Romania (1957-1959); (n. 6 decembrie 1894).

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să expuna lucrari  Bucureşti,  Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo etc.

Pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de  Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

 

 

 

 

1979 : Terminarea lucrarilor de constructie a pasajului rutier denivelat Bucur-Obor din Capitala.

 

 

 

 

 

 

1981: În perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii.

 

 

1984: S-a născut la Brăila, înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică la nataţie, la Jocurile de la Sydney.

Diana Mocanu a câştiga finala probei de 100 de metri spate, stabilind în acelaşi timp un nou record olimpic.

 

 

 

 

 

A fost pentru prima oară în istorie când un reprezentant al României a luat medalia de aur  într-un  concurs  de înot la Olimpiadă.

 

 

 

 

 

1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei.

Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.

 

 

 

 

Dionisie Pippidi

 

A fost șef de săpături pe șantierul de la  Histria si lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii.

A fost membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1905).

 

 

 

 

 

1995: Miniştrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei, Teodor Meleşcanu, Klaus Kinkel şi Herve de Charette, au semnat, la Paris, un document politic conţinând proiecte concrete de colaborare trilaterală în domeniul politic, economic şi militar.

 

 

 

 

 

 1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice.

 

 

 

 

 

 

Prin numărul de medalii obținute, România s-a  clasat pe locul 14, intre tarile participante,cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.

 

 

 

 

 

1999: Câteva sute de cercetători din cadrul unor institute din Bucureşti şi din ţară au pichetat  timp de trei ore sediul Guvernului, cerând primului ministru Radu Vasile să îşi respecte promisiunile privind finanţarea cercetării, cuprinse într-un acord semnat în primăvară, cu sindicatele din domeniu.

 

 

 

 

 

2000:  Preşedintele Republicii Portugheze, Jorge Sanpaio, a conferit premierului român, Mugur Isărescu, Ordinul Naţional “Infante Do Henrigue – Gra Cruz”,  cea mai înaltă distincţie portugheză.

 

 

 

 

 

2001: Legea  semnăturii electronice, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu prin Decretul 608 din 17 iulie 2001.

 

 

 

 

 

 

2001: A fost deschis la Târgu Mureş, cel de-al treilea Centru de Transplant de celule stem din ţară.

 

 

 

 

 

 

2007: Fondul Proprietatea (FP) a primit un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), astfel că participaţia  acesteia la compania petrolieră a crescut la 20,11%.

 

 

 

 

 2011: A fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 km de Bucureşti.

Aceasta  reprezintă prima etapă a unui proiect de investiţii ce valorează, la final, peste 100 milioane euro, se va desfăşura pe o suprafaţă de 40 hectare şi va include 3.275 de spaţii comerciale, 1.380 depozite logistice şi un complex rezidenţial.

 

 

 

 

 

2011: A decedat duhovnicul  român  Arsenie Papacioc ; (n.1914)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din anul 1976 , era duhovnicul Manastirii Sfanta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste, unde a pătimit alături de parintele Iustin Parvu,Ioan Ianolide,Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii.

 

 

 

 

 

 2013: Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan şi Teo Vlad au reusit, în premieră românească, să cucereasca vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m, numit şi „Muntele Destinului”, situat la capătul vestic al munților Himalaya.

 

 

Imagini pentru Nanga Parbat,photos

 

 Vârful Nanga Parbat, al nouălea vârf ca înălţime din lume, este considerat de alpinişti unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat.

 

 

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem (foto: Epoch Times România)

 

2014: A decedat sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder în 1984, devenit celebru  în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel; (n. 7 iulie 1923, în localitatea Bocşa (Banat).

 

 

 

 

 

Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai notabile fiind în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Reşiţa si  în numeroase muzee din ţară.

În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, aflat sub egida Vaticanului, cîn Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.

Sculptura  sa cinetică intitulata Stea este o parte a expoziţiei permanente „Fucina degli Angeli” din Veneţia. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecţii particulare sau publice din oraşele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneţia.

A fost distins cu numeroase ordine si premii printre care se remarca :

 

 
1968 – Ordinul Meritul Cultural – Romania
1974 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru artă monumentală
1982 – Ordinul de merit „Cavaler al Republicii Italiene”
1984 – Laureat al premiului Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întrega sa operă
1990 – Premiul Academiei Române
1999 – Medalia de aur a Bienalei Internaţionale de artă dedicată lui Dante Alighieri, Ravenna, Italia.
2001 – Premiul Fundaţiei Culturale Române
2009 – Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

Reclame

19/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 8 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 8 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 158 e.n: Data ultimei mențiuni epigrafice a Daciei Superior

În 29 iunie 120 este menţionat pentru prima oară un guvernator al Daciei Superior, într-o diplomă militară.

 

Prima menţiune epigrafică a Daciei Inferior a fost localizată temporal în anul 129.

 

Provincia Dacia cucerită de romani a fost împărţită în două unităţi teritorial-administrative, după cum urmează: Transilvania şi Banatul sunt incluse în provincia Dacia Superior, iar Oltenia în Dacia Inferior

Dacia Superior era  guvernată în numele împăratului de către un legatus Augusti pro praetore, iar Dacia Inferior avea la conducere un procurator Augusti de rang ecvestru.
Singura legiune care rămânea în provincii este legiunea a XIII-a Gemina, care îşi avea sediul în capitala prpvinciei Dacia Superior.

Dacia Superior îşi avea capitala la Apulum, devenit unul din cele mai puternice oraşe din Dacia romană, din cauza controlului zonei aurifere.
Dacia Inferior avea stabilit sediul central al aparatului administrativ la Romula.

 

A DOUA REOGANIZARE

 

 Între anii 132-133 are loc o vizită în Dacia a împăratului Hadrian. De acest eveniment este legată ipotetic cea de-a doua organizare a provinciei Dacia.
La data de 2 iulie 133 are loc prima menţiune a noii provincii Dacia Porolissensis.

În 8 iulie 158 este datată ultima menţiunea epigrafică cunoscută a Daciei Superior.

Dacia romană  a fost  împărţită de la această organizare în trei unităţi teritorial-administrative, după cum urmează: Dacia Inferior, Dacia Superior şi Dacia Porolissensis care conţinea acum partea septentrională a Transilvaniei, bucată desprinsă din anterioara Dacia Superior.

Dacia Superior rămâne la conducere cu un legatus Augusti pro pratore. Dacia Inferior şi Dacia Porolissensis aveau la conducere câte un procurator Augusti de rang ecvestru.
La data de 2 iulie 133, guvernatorul Daciei Porolissensis era Flavius Italicus. Odată cu atacul dacilor liberi din 156-157 este menţionat legatul Daciei Superior, M.Statius Priscus. Reclădirea amfiteatrului de piatră de la Porolissum, în 157, aduce şi menţiunea procuratorului Daciei Porolissensis, Tiberius Claudius Quintilianus.

Dacia Superior şi Dacia Inferior îşi păstrează capitalele la Apulum respectiv Romula, cât despre noua provincie Dacia Porolissensis, aşa cum îi spne şi numele, capitala a fost stabilită la Porolissum.

 

A TREIA REORGANIZARE

 

A treia şi ultima reorganizare a Provinciei Dacia are loc probabil ca urmare a devastatorului atac al costobocilor din anul 167. Aşadar această reorganizare poate fi situată temporal în perioada 167-169.
În anul 271, împăratul Aurelian, dispune abandonarea provinciei. Legiuea a XIII-a Gemina este mutată la Ratiaria, iar a V-a Macedonica la Oescus. Administraţia, negustorimea şi marii proprietari de pământ se retrag la sud de Dunăre.

Structura administrativ-teritorială raămâne practic neschimbată, singura diferenţă faţă de regimul anterior fiind denumirea provinciilor: Dacia Superior îşi schimbă numele în Dacia Apulensis, Dacia Inferior în Dacia Malvensis, iar Dacia Porolissensis îşi păstrează numele neschimbat.

Probabil ca urmare a gravelor probleme generate de costoboci, guvernarea celor trei provincii este dată unei singure persoane care purta denumirea de legatus Augusti pro prateore trium Daciarum.

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

Primul guvernator al celor trei provincii dacice este M.Claudius Fronto care guvernează până în 170 când cade într-o luptă împotriva costobocilor.
În 222-223 este atestată adunarea provincială a Daciei la Sarmizegetusa şi care purta numele decocnilium trium Daciarum
În 246, împăratul Filip Arabul acordă Daciei dreptul de a bate monedă proprie, monezi pe care apare inscripţia Provincia Dacia.

Aceste emisii monetare au loc în perioada iulie-august 246. Emisiunile monetare ale provinciei încetează în anul 256.
Începând din anul 257, nu se mai cunoaşte nici un guvernator şi nici un procurator al nici uneia dintre cele trei provincii Dacice.
Legiunea a XIII-a Gemina îşi păstrează sediul la Apulum, iar legiunea a V-a Macedonica este adusă în Dacia având sediul central stabilit la Potaissa.

Capitalele provinciilor se păstrează la Apulum, Romula şi Porolissum pentru Dacia Superior, Dacia Inferior şi respectiv Dacia Porolissensis, cu Sarmizegetusa, care primeşte statutul de metropolis, ca găzduitoare a adunării provinciale. (Dracones.ro)

 

 

 

 

 

1392: Era menționată prezența monedelor emise de Ţara Româneasca în cartierul Pera din Constantinopol („perperii de Valachia”), fiind atestată astfel, circulația monedei românești în comerțul internațional.

 

 

 

1392:  Menţionarea prezenţei monedelor emise de Ţara Românească în cartierul Pera din Constantinopol („perperii de Valachia”).  

 

 

 

 

 

Era atestată, astfel, circulaţia monedelor româneşti în comerţul internaţional.

 

 

 

 

 

 

 

 

1481: Are loc bătălia de la Râmnic dintre Ştefan cel Mare al Moldovei  şi oastea munteana a  lui Basarab al IV-lea cel Tânăr al Munteniei, aliat cu  armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg.

 

 

 

Imagini pentru ştefan cel mare humor photos

  

        Ştefan cel Mare, domn al Moldovei

 

Basarab cel Tînăr (Ţepeluş) considerat de istoricul Xenopol aceeaşi persoană cu Laiota Basarab (sunt şi alte opinii ale istoricilor la acest capitol precum că Laiota Basarab şi Ţepeluş sunt personalităţi diferite), este pus de turci la domnia Munteniei în recompensă pentru devotamentul acestuia.

În 1480 el năvăleşte în Moldova înmpreună cu paşii turci Ali-beg şi Sakander-beg venind “pînă la Lunca Mare“, atac care pe semne fu respins de Ştefan cel Mare al Moldovei.

În 1481, în timpul în care turcii se pregătesc de o luvitură asupra cetăţilor din sudul Moldovei, Ţepeluş adună o armată şi “se aşează sub munte” aşteptînd venirea aliaţilor turci pentru a putea începe atacul.

 

 

 

Bătălia de la Rîmnic, 1481

 

O scrisoare a lui Ştefan Batory către Sibieni la 30 aprilie 1481, ce atenţionează că “Ţepeluş, voievodul părţilor tranalpine, au ridicat neamurile şi popoarele statului său cu gîndul de a ataca cetatea Chilia a Moldovei“.

Ştefan cel Mare ştiind că aglomerarea de ostaşi a domnului muntean Ţepeluş, imediat sub munţii Braşovului, îi alarma pe unguri şi pentru a dobândi ajutoare contra turcilor şi a lui Ţepeluş de la aceştia, îi informează că muntenii ar avea de gând cu ajutorul turcilor să surprindă Braşovul şi Sibiul, spre a prăda, înainte de a porni spre Chilia.

Ungurii îngrijoraţi trimit ajutoare armate lui Ştefan cel Mare, astfel încât împreună cu propria armată a domnitorului numărul ostaşilor comandaţi de acesta ajunsese  la  60 000 .

Ştefan cel Mare l-a atacat  pe Ţepeluş sub munţii Rîmnicului şi după o luptă la sînge, Ţepeluş este învins şi fuge, însă oastea lui Ştefan cel Mare îl prinde,  iar voievodul cere cere să fie ucis, probabil pentru necredinţa cu care Laiolta Basarab al Munteniei îl hrănise de mai mult timp.

În această luptă a murit şi Şendrea, viteazul portar al Sucevei, cumnatul domnului Moldovei, acesta fiind îngropat lângă tatăl său, la Dolheștii Mari.  

Ureche spune că Ştefan cel Mare după ce ucisese pe Ţepeluş în bătălia de la Râmnicu Sărat, puse în locul lui în Muntenia pe Vlad-Vodă supranumit şi Călugărul.

Acest Vlad care se întitula “Vlad-Vodă fiul lui Vlad cel Mare“,  „mai apoi au făcut viclesug asupra lui Ştefan Vodă”, trecând de partea turcilor (Grigore Ureche).

La numai peste câţiva ani de la instalarea lui Vlad Călugărul în Muntenia, acesta atacă împreună cu turcii cetăţile Chilia şi Cetatea Albă a Moldovei, demonstrînd încă o dată zădărnicia eforturilor lui Ştefan cel Mare de a pune un domn fidel Moldovei în scaunul Munteniei.

 

 

 

1581: Lucaci „riitorul”, profesor la Şcoala Mănăstirii Putna, a terminat de copiat textul bilingv (slavon şi românesc) al unei Pravile.

Acesta este cel mai vechi text juridic românesc datat.

 

 

 

 

1647: Prima atestare documentară bisericeasca a comunei Racoviţa, situată în judeţul Sibiu de azi, dinTransilvania, România, formată din satele Racoviţa şi Sebeşu de Sus .

Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un act de danie al voievodului Ioan de Hunedoara din 22 mai 1443.

Satul este menţionat în documente bisericeşti pentru prima dată în 8 iulie 1647, într-un act prin care Gheorghe Rákóczi I îl numea pe popa Ion din Ţichindeal protopop peste 17 sate din jurul Sibiului, printre care s-a numărat şi Racoviţa.

Bogata istorie a localităţii este legată în principal de înfiinţarea graniţei militare transilvănene de către împărăteasa Maria Terezia în 1765, Racoviţa făcând parte din Compania a VII-a a Regimentului I de Graniţă de la Orlat.

 

 

 

 

1835: A fost incheiată o Convenţie pe 7 ani, între Moldova şi Tara Românească, referitoare la extrădarea fugarilor birnici, dezertori, debitori etc.

Această convenţie stabilea şi regimul comerţului intre cele 2 ţări române, tranzitul marfurilor devenind liber, cu exceptia grânelor si a vitelor.

 

 

 

 

1868: A apărut la Iaşi manualul şcolar al lui Ion Creangă, intitulat “Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I-a primare”, care a cunoscut numeroase ediţii.

 

 

 

 

 

 

1869: La Timişoara a fost inaugurată prima linie de tramvai cu cai  avand  6 kilometri lungime. Astfel, Timişoara devenea primul oraş din ţară şi al cincilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Incasările din prima zi, din transportul de persoane cu primul tramvai tras de cai din ţară, au fost de 79,50 forinţi, iar cele din a doua zi – 265,26 forinţi. La acea vreme, societatea avea în patrimoniu 5 vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi 3 perechi de cai rezervă, iar personalul era format dintr-un controlor, 6 încasatori, 7 vizitii şi 3 pazitori de linie.

In anul 1899, când a început exploatarea energiei electrice,tot la Timisoara, tramvaiul tras de cai din Timişoara a fost înlocuit cu cel electric

 

 

 

 

1885, 8/21: A murit (la Atena) Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat; (n. 1839).

A avut o intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871.

 

 

 

 

 

1903: S-a născut Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini”; (m. 1978).

 

 

 

 

 

1907: S-a născut la Zucov, jud.Salaj, pictorul Petre Abrudan, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii transilvănene; (m. 1979).

 

 

 

 

 

 

 

 

 1910: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia; (m. 1973).

 

 

 

 

 1914: S-a născut Elvira Micoş, pictoriţă şi gravor; dintre lucrările sale amintim „Balconul”, „Marea balerină”, „Madrigal”, „Carnaval la Veneţia”, „A patra soţie”, „Legenda meşterului Manole”, „Adam şi Eva”, „Fata din Haţeg” şi „Profil de dac”; (m. 2014).

 

 

 

 

 

1917: Armata germano-austro-ungară ocupă Cernăuții.

 

 

 

 

 

 

 

 

1922: Echipa de tenis a României a jucat pentru prima oară în Cupa Davis (meciul România–India, 0-5) .

 

 

 

1926: S-a născut Constantin Romaşcanu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; a înfiinţat şi dirijat orchestra simfonică a studenţilor Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie a Conservatorului „C. Porumbescu” din Bucureşti (1967-1982).

 

 

 

 

1933: S-a născut actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut la Turnu Severin, Şerban Foarţă, poet, prozator, dramaturg, traducător (în special din poezia franceză modernă), profesor universitar.

 

 

 

 

 

 

A studiat la Facultatea de Filologie a Universităţii Timişoara, între 1960-1965, secţia română-germană. Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970); membru ASPRO (din 2000). Beneficiar (între 15 octombrie 1991-15 ianuarie 1992) al unei burse de studii la Paris, oferită de Ministerul francez al Culturii.

 

 

 

 

 

 

 1948: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Popescu, unul dintre întemeietorii grupării „Tinerimea artistică”, membru de onoare al Academiei Române din 1936; (n. 1872).

 

 

 

1955: S-a născut la Bucureşti, actriţa de teatru şi film Mihaela Mitrache; (m. 18 februarie 2008).

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti in 1978 şi  a început activitatea pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, unde, timp de un deceniu, a întruchipat o serie de personaje cunoscute, remarcându-se in rolul Honey din „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, rol ce i-a adus Premiul naţional de interpretare feminină la Festivalul Teatrelor Studio, din Oradea.

A jucat si pe scena Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti iar din 1994, a putut fi admirată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti

Pe platourile de filmare, Mihaela Mitrache s-a întâlnit cu regizori cunoscuţi, precum Lucian Pintilie, Nicolae Caranfil, Mircea Moldovan, Horea Popescu, Cristina Nichituş.

Cea mai importantă realizare, care i-a adus şi o nominalizare la premiul de interpretare feminină la Festivalul de film de la Ierusalim, din 1997, a fost rolul din coproducţia româno-israeliană „Milky way”.

 

 

 

 

 

1956: A decedat prozatorul Damian Stănoiu, reprezentant de seamă al genului umoristic, fost călugăr timp de aproape douăzeci de ani ; (n.Dobrotineţ, Arges, 1893).

A colaborat la „Viaţa românească”, „Gândirea”, „Adevărul literar şi artistic”, etc.

Nuvelele şi romanele sale, consacrate lumii mănăstireşti („Călugări şi ispite”, 1928; „Necazurile părintelui Ghedeon”; „Duhovnicul maicilor”, 1929; „Alegere de stareţă”, 1932; „O zi din viaţa unui mitropolit”, 1935, etc.), evidenţiază cu umor contrastul flagrant dintre viaţa monahală reală, lipsită de trăiri spirituale şi supusă tentaţiilor lumeşti, şi exigenţele de austeritate şi pioasă reculegere impusă de morala religioasă.

 

 

1959: A murit (în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) scriitorul creştin, moralist și naționalist Vasile Militaru, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; (n.  19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov).

 

 

 

 

VASILE_MILITARU

 

 

 

Cea mai importantă lucrare a sa, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă, a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată).

Complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” . 

 

 

 

 

1960: S-a născut dirijorul Ion Marin, fiul fondatorului corului de cameră „Madrigal”, Marin Constantin

A plecat la Viena, în 1986, cu o bursă „Herder”, si s-a stabilit în străinătate.

Colaborează, în prezent, cu orchestre renumite din întreaga lume.

 

 

 

1962: A murit compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu; (n. 1899).

 

 

 

 

 

 1968: A murit Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu), sociolog, eseist, memorialist şi traducător; (n. 26.06.1904).

 

 

 

 

 

 

Eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice.

 Era rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza) şi a fost închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964) .

 

 

1994: A murit la Bucuresti, George Hanganu, istoric literar și comparatist român; (30 mart. 1914, Buzau).

 Fiul lui George Hanganu, general dedivizie, si al lui Joie-Claudine Guy Bulat, profesoara de de franceza, incepe studiile  medii   la Paris si le continuat  la Galati (1923-1929), unde isi da si bacalaureatul.

 

 

 

 

 

George Hanganu

 

 

 

 

 

Urmeaza Facultatea de Litere si Filosofie, sectia limba modeme: franceza si engleza, a Univ. din Cluj (licenta in 1932) dupa care obtine o bursa Universita din Paris (1936-l940).

Doctor magna cum laude in literatura franceza al Universitatii din Cluj, cu teza La pensee religieuse de Leconte de Lisle (1940).

A debutat cu brosura Doi poeti vizionari (1936).  A fost  lector la Academia Comerciala din Brasov (1948-1950): conferentiar de literatura franceza la Facultatea de limbi  romanice a Universitatii  din Bucuresti.

A colaborat la Saeculum, Romania literara. Steaua, Tribuna, Revue roumaine, Secolul 20 etc. cu eseuri si studii despre scriitori francezi: Rimbaud (despre care publica si L’Univers poetique d’Arthur Rimbaud, 1947), Mallarme, ApolIinaire, Gide, Valery, Claudel. Prevert s.a., si romani: Lucian Blaga, Anton Holbau, Ion Barbu s.a., din perspectiva relatiilor acestora cu literatura franceza. Lucrarea sa reprezentativa ramine Interferente si peisaje literare franceze (1973).

 

 

 

 

 

 2011: A murit inginerul Emanuel Diaconescu, întemeietor al şcolii doctorale sucevene în inginerie mecanică; membru corespondent al Academiei Române din 1990; (n. 1944).

 

 

 

 

2014: A decedat creatorul popular Nicolae M. Nica, cel care  în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); (n.7 februarie 1917).

Acest muzeu, care poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Meşterul popular Nicolae M. Nica a avut de-a lungul timpului numeroase expoziţii personale şi a participat la şi mai multe asemenea manifestări de grup, simpozioane sau târguri ale meşterilor populari.

Premiile obţinute şi valoarea creaţiilor sale au determinat alegerea sa ca membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale ASTRA din Sibiu.

De asemenea a  pus bazele Fundaţiei  Culturale “Nicolae M. Nica”, care s-a preocupat de înfiinţarea unei biblioteci şcolare şi organizarea unor cursuri de arte şi meserii pentru tineri în satul natal Chilia-Făgeţelu: sculptură în lemn, ţesut-cusut.

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/08/o-istorie-a-zilei-de-8-iulie-video-4/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

08/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 7 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

Ziua de 7 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 1770:  65.000 de tătari crimeeni (cavalerie) și 15.000  soldaţi otomani, aflaţi  sub comanda lui Kaplan Ghirei,  s-au  confruntat la Larga,  pe malurile raului Larga, (un afluent al Prutului, in R.Moldova de azi), cu o armată de  38.000 de ruși  condusi de  feld-mareșalul Rumeantev.

  Bătălia  s-a incheiat cu o victorie decisivă pentru ruși.

 Victoria de la Larga urmată de cea de la Cahul, au schimbat situația strategică în regiune în favoarea Rusiei.

În septembrie 1770, a fost cucerită Tighina,   si apoi au capitulat cetățile turcesti Ismail, Chilia, Cetatea Alba si Ibrail .

După aceasta, operațiunile militare au continuat pe teritoriul Bulgariei . La 21 iulie 1774, otomanii semneaza cu Rusia Pacea de la Kuciuk Kainargi .

Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești. În decembrie 1774, rușii se retrag, Moldova și Valahia rămânând în continuare sub turci.

 

 

 

 

1807: S-a încheiat pacea ruso-franceză de la Tilsit, care  obliga printre altele Rusia să-şi retragă toate trupele din Muntenia şi Moldova.

 

 

 

 

 

Napoleon Bonaparte      Alexandru I

La 7 iulie 1807 se încheia pacea ruso-franceză de la Tilsit care avea și o prevedere ce viza principatele românești. Prin articolul XXII al tratatului, Imperiul Rus se obliga să-şi retragă toate trupele din Valahia şi Moldova.

Trebuie menționat că trupele ruse se aflau în principatele românești în razboi cu Imperiul Otoman (1806-1812).

Rusia intrase în război cu Franța susținînd militar armata Prusiei în lupta împotriva împăratului francez Napoleon Bonaparte, insa infrîngerea rapidă a Prusiei și ocuparea de catre trupele franceze a ducatului Poloniei, l-au silit pe țarul Alexandru I să încheie acestă pace cu Napoleon, in urma careia, Rusia şi Franţa s-au aliat împotriva Angliei, ba mai mult și-au propus cucerirea și împărțirea între ele a Imperiul otoman, cu unele generoase „cedări” şi Austriei.

Pe frontul otoman, Rusia urma să semneze un armistiţiu la Slobozia (24 august 1807), care prevedea evacuarea trupelor ruseşti din Valahia şi Moldova.

Acest tratat nu s-a aplicat, întrucît ţarul Alexandru I a refuzat ratificarea lui, acuzîndu-l chiar pe generalul Meiendorf că a acordat condiţii prea favorabile Turciei.

Ostilităţile ruso-turce vor fi reluate în 1809, iar in 1812 jumătatea estică a Moldovei, botezată în urma tratatului de pace ruso-turc printr-o escrocherie, Basarabia, a fost cedată de Turcia fara drept, Imperiului Rus.

 

 

 

 

1857 (7/19 iulie): Incep in Moldova alegerile pentru Adunarea ad-hoc, convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris in 1856 si falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.

  La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova.

Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin.

Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) .

 

 

 

1871: A fost autorizată  prin decret, funcţionarea în Bucureşti a Societăţii Generale de iluminare şi încălzire cu gaz.

 

 

 

 

1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil Wilhelm Becker; (m. 1952).

 

 

 

 

Numeroase clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.).

De asemenea, o altă realizare de excepţie a sa o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924). 

1886: S-a nascut la Paris, compozitorul şi dirijorul român, artist emerit, Ion Hartulary – Darclée, fiul celebrei soprane Hariclea Darclée.

A studiat la Paris si a  fost dirijor şi regizor la Milano, iar mai târziu dirijor al Orchestrei Radiofuziunii Române ; (d.2 aprilie 1969)

 A scris mai multe lucrări scenice, jucate şi în Italia (opera comică Capriciu antic, operetele Amorul mascat, Amazoana, etc.), lucrări simfonice (Poemul Vârful cu dor, Suita Lunca Siretului, Uvertura în stil clasic pe 3 teme moldoveneşti, SuitaPicturi de Grigorescu, Poemul Bălcescu pentru cor şi orchestră, un vals), diferite lucrări vocal-simfonice mai mici, cântece de mase, etc.

 

 

 

 

 1906: S-a născut la Brăila matematicianul Gheorghe Mihoc, considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică.

 

 

 

 

Gheorghe Mihoc a fost membru titular al Academiei Române din 1963 si preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981); (d. 25 Decembrie 1981, Bucureşti).

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut  regizorul de teatru si film, scenograful, actorul  şi arhitectul  român Liviu Ciulei ; (d. 25 octombrie 2011 la Munchen, in Germania).

 

 

Liviu Ciulei Picture

 

 

 

 

 

A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946) si arhitectura (1949) si a debutat ca actor în 1945,  ulterior alăturandu-se echipei Teatrului Municipal din Bucuresti care mai tarziu se va numi Teatrul Bulandra. A debutat ca regizor  în 1957.

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, pana in 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera “Revizorul”, montată deLucian Pintilie.

Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra  devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de tearu David Esrig, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu.

A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, America de Nord, Australia.

A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie  din Minneapolis , Minnesota  1986, (Statele Unite), iar din 1986  profesor de teatru la Columbia University si New York University, in orasul New York.

S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre.

A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre.

A fost căsătorit cu marea actriță Clody Bertola și cu jurnalista Helga Reiter.

Este tatăl regizorului Thomas Ciulei.

 

 

 

 

 

1923: S-a născut sculptorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder acordat în 1984 de Universitatea din Viena pentru întreaga sa operă; (m. 2014).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Este cunoscut mai ales pentru fântânile sale cinetice si sculpturile monumentale în piatră şi oţel.

 

 

 

 

 

 1929: A  intrat în vigoare Concordatul României cu Sfântul Scaun. Semnat la 10 mai 1927, acesta reglementa reorganizarea cultului catolic în tara nostra, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării.

La data de 17 iulie 1948 a apărut Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti a denunţat Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunii  împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

 

 

 

 

 

1930:  A fost adoptată in România, Legea pentru protecţia monumentelor naturii, pe baza căreia a luat fiinţă Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, comisie care, în perioada 1930-1943, a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”.

 

 

 

 

1933: S-a nascut renumitul actor român de teatru şi film, Gheorghe Cozorici ; (d. 1993).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: Al Doilea Razboi Mondial –  Armata română a alungat trupele sovietice din localitatea Lipnic, atingând aliniamentul Nistrului si  eliberând astfel Basarabia.

 

 

 

 

1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească).

 

 

 

 

1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov autorul unor importante cercetări de histologie şi citologie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o puternică  şcoală  de citologie umană. A fost  membru titular al Academiei Române din 1927; (n. 1867.

 

 

 

 

 

 

  1957: S-a încheiat, sarbătorită cu surle si trambiţe de propaganda comunistă, cooperativizarea agriculturii în Dobrogea, devenită astfel prima regiune colectivizată din România.

 

 

 

 

1963: Corul Naţional de Cameră „Madrigal” din Bucureşti a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov.

 

 

 

Înfiinţat la 11aprilie 1963  în cadrul Conservatorului ”Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan.

Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”.

1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 8 noiembrie 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova).

A studiat la  Institutul de Arte Plastice ”N.Grigorescu” Bucureşti – Secţia Scenografie – Promoţia 1952 – Prof. W. Siegfried si a lucrat ca pictor scenograf al Teatrului Naţional Bucureşti din 1952 pană în 1986.

In 1958 a fost  Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din ţară.

De asemenea a  fost premiat in  numeroase randuri la expozitii din strainatate: in 1963 la Expoziţia Românească de Scenografie – Paris – Franţa, in 1964 – Expoziţia Românească de Scenografie – Havana – Cuba, in 1966 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia, in 1971 – Quadrienala de Scenografie – Praga – Cehoslovacia, in 1981 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia si in 1984 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia.

 

 

 

1989, 7/8: A murit  poetul, eseistul  şi ziaristul Horia Stamatu.

A urmat Liceul Militar si Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti.
Debuteaza la revista „Floarea de Foc” condusa de Sandu Tudor si lucreaza ca  profesor suplinitor la Liceul „Cantemir Voda” din Bucuresti (1936-1937), iar in urmatorii doi ani ca redactor la „Enciclopedia Romaniei”.

In 1941 a plecat din ţară în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944).

 

 

 

 

 

 

 

Din 1945 se stabileşte la Freiburg, dupa care  între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.).

In perioada 1951-1961 se stabileşte în Spania, apoi se va întoarce la Freiburg, unde va muri; (n. 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova).

  Este detinatorul Premiului Fundatiei Regale pentru Literatura si Arta iar in exil al Premiului Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte (ARA).

Opera: „Memnon”, Bucuresti (1934) / „Recitativ”, Madrid (1963) / „Punta Europa”, Madrid (1969) / „Kairos”, Madrid (1974) / „Imperiul”, Bucuresti (1996 / „Ego Zenovius”, Bucuresti (2001).

 

 

 

 

 

1991: S-a constituit Partidul Alianţei Civice, preşedinte al noului partid fiind ales criticul literar  Nicolae Manolescu.

La  28 martie 1998, acest partid a  fuzionat cu Partidul Naţional Liberal.

 

 

 

 

 

1993: S-a deschis, la Bucureşti, primul Salon internaţional automobilistic al României.

1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă; (n. 1926).

 

 

 

 

 2004: A murit Mihail Şerban, academician român, profesor de biochimie la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti; (n. 11.06.1930).

 

 

 

 

 

2008: A decedat Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical.

A realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziune şi apoi, şi la Televiziunea Română.

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut la data de 5 iulie 1930 şi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia teoretică, iar din anul 1950 a devenit redactor muzical la Societatea Română de Radiodifuziune.

Preocupările sale muzicologice s-au orientat cu precădere către lumea teatrului liric, către perioada romantică (este autoarea cărţii „Romantismul în muzică”), dar şi către creaţia autohtonă (a realizat filmul „Enescu, la răspântie de vremi”).

Ada Brumaru a fost distinsă de trei ori cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania, al cărei membru era.

 

 

 

2015: A decedat cântăreaţa de muzică uşoară, compozitoarea şi profesoara de canto, Angela Ciochină; (n. 1955).

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/07/o-istorie-a-zilei-de-7-iulie-video-3/

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

07/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: