CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 8 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

158: Data ultimei mențiuni epigrafice a Daciei Superior

În 29 iunie 120 este menţionat pentru prima oară un guvernator al Daciei Superior, într-o diplomă militară.

 

 

 

 

 

 

Prima menţiune epigrafică a Daciei Inferior este localizată temporal în 129.

 

Provincia Dacia unitară, este împărţită în două unităţi teritorial-administrative, după cum urmează: Transilvania şi Banatul sunt incluse în provincia Dacia Superior, iar Oltenia în Dacia Inferior

Dacia Superior era  guvernată în numele împăratului de către un legatus Augusti pro praetore, iar Dacia Inferior avea la conducere un procurator Augusti de rang ecvestru.
Singura legiune care rămâne în provincii este legiunea a XIII-a Gemina care îşi avea sediul în capitala prpvinciei Dacia Superior.

Dacia Superior îşi avea capitala la Apulum, devenit unul din cele mai puternice oraşe din Dacia romană, din cauza controlului zonei aurifere.
Dacia Inferior avea stabilit sediul central al aparatului administrativ la Romula.

 

A DOUA REOGANIZARE

 

 Între anii 132-133 are loc o vizită în Dacia a împăratului Hadrian. De acest eveniment este legată ipotetic cea de-a doua organizare a provinciei Dacia.
La data de 2 iulie 133 are loc prima menţiune a noii provincii Dacia Porolissensis.

În 8 iulie 158 este datată ultima menţiunea epigrafică cunoscută a Daciei Superior.

Dacia romană este împărţită de la această organizare în trei unităţi teritorial-administrative, după cum urmează: Dacia Inferior, Dacia Superior şi Dacia Porolissensis care conţinea acum partea septentrională a Transilvaniei, bucată desprinsă din anterioara Dacia Superior.

Dacia Superior rămâne la conducere cu un legatus Augusti pro pratore. Dacia Inferior şi Dacia Porolissensis aveau la conducere câte un procurator Augusti de rang ecvestru.
La data de 2 iulie 133, guvernatorul Daciei Porolissensis era Flavius Italicus. Odată cu atacul dacilor liberi din 156-157 este menţionat legatul Daciei Superior, M.Statius Priscus. Reclădirea amfiteatrului de piatră de la Porolissum, în 157, aduce şi menţiunea procuratorului Daciei Porolissensis, Tiberius Claudius Quintilianus.

Dacia Superior şi Dacia Inferior îşi păstrează capitalele la Apulum respectiv Romula, cât despre noua provincie Dacia Porolissensis, aşa cum îi spne şi numele, capitala a fost stabilită la Porolissum.

 

A TREIA REORGANIZARE

 

A treia şi ultima reorganizare a Provinciei Dacia are loc probabil ca urmare a devastatorului atac al costobocilor din anul 167. Aşadar această reorganizare poate fi situată temporal în perioada 167-169.
În anul 271, împăratul Aurelian, dispune abandonarea provinciei. Legiuea a XIII-a Gemina este mutată la Ratiaria, iar a V-a Macedonica la Oescus. Administraţia, negustorimea şi marii proprietari de pământ se retrag la sud de Dunăre.

Structura administrativ-teritorială raămâne practic neschimbată, singura diferenţă faţă de regimul anterior fiind denumirea provinciilor: Dacia Superior îşi schimbă numele în Dacia Apulensis, Dacia Inferior în Dacia Malvensis, iar Dacia Porolissensis îşi păstrează numele neschimbat.

Probabil ca urmare a gravelor probleme generate de costoboci, guvernarea celor trei provincii este dată unei singure persoane care purta denumirea de legatus Augusti pro prateore trium Daciarum.

Primul guvernator al celor trei provincii dacice este M.Claudius Fronto care guvernează până în 170 când cade într-o luptă împotriva costobocilor.
În 222-223 este atestată adunarea provincială a Daciei la Sarmizegetusa şi care purta numele decocnilium trium Daciarum
În 246, împăratul Filip Arabul acordă Daciei dreptul de a bate monedă proprie, monezi pe care apare inscripţia Provincia Dacia.

Aceste emisii monetare au loc în perioada iulie-august 246. Emisiunile monetare ale provinciei încetează în anul 256.
Începând din anul 257, nu se mai cunoaşte nici un guvernator şi nici un procurator al nici uneia dintre cele trei provincii Dacice.
Legiunea a XIII-a Gemina îşi păstrează sediul la Apulum, iar legiunea a V-a Macedonica este adusă în Dacia având sediul central stabilit la Potaissa.

Capitalele provinciilor se păstrează la Apulum, Romula şi Porolissum pentru Dacia Superior, Dacia Inferior şi respectiv Dacia Porolissensis, cu Sarmizegetusa, care primeşte statutul de metropolis, ca găzduitoare a adunării provinciale. (Dracones.ro)

 

 

 

 

 

1392:  Menționarea prezenței monedelor emise de Tara Romaneasca în cartierul Pera din Constantinopol („perperii de Valachia”); era atestată astfel, circulația monedei românești în comerțul internațional.

 

 

 

 

 

1481: Are loc bătălia de la Râmnic dintre Ştefan cel Mare al Moldovei  şi oastea munteana a  lui Basarab al IV-lea cel Tânăr al Munteniei, aliat cu  armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg.

 

 

 

                                                                             

                     Ştefan cel Mare, domn al Moldovei

 

Basarab cel Tînăr (Ţepeluş) considerat de istoricul Xenopol aceeaşi persoană cu Laiota Basarab (sunt şi alte opinii ale istoricilor la acest capitol precum că Laiota Basarab şi Ţepeluş sunt personalităţi diferite), este pus de turci la domnia Munteniei în recompensă pentru devotamentul acestuia.

În 1480 el năvăleşte în Moldova înmpreună cu nişte paşi turci Ali-beg şi Sakander-beg venind “pînă la Lunca Mare“, atac care pe semne fu respins de Ştefan cel Mare al Moldovei.

În 1481, în timpul în care turcii se pregătesc de o luvitură asupra cetăţilor din sudul Moldovei, Ţepeluş adună o armată şi “se aşează sub munte” aşteptînd venirea aliaţilor turci pentru a putea începe atacul.

 

 

 

Bătălia de la Rîmnic, 1481

 

O scrisoare a lui Ştefan Batory către Sibieni la 30 aprilie 1481, ce atenţionează că “Ţepeluş, voievodul părţilor tranalpine, au ridicat neamurile şi popoarele statului său cu gîndul de a ataca cetatea Chilia a Moldovei“.

Ştefan cel Mare ştiind că aglomerarea de ostaşi a domnului muntean Ţepeluş, imediat sub munţii Braşovului, ii îngrijora pe unguri şi pentru a dobandi ajutoare contra turcilor şi a lui Ţepeluş de la aceştia, îi informează că muntenii ar avea de gînd cu ajutorul turcilor să surprindă Braşovul şi Sibiul spre a prăda, înainte de a porni spre Chilia.

Ungurii îngrijoraţi trimit ajutoare armate lui Ştefan cel Mare astfel încît împreună cu propria armată a domnitorului numărau 60 000 ostaşi.

Ştefan cel Mare atacă pe Ţepeluş sub munţii judeţului Rîmnic şi după o luptă la sînge, Ţepeluş este învins şi fuge. Totuşi oastea lui Ştefan cel Mare îl prinde pe Ţepeluş şi Ştefan cere să-l omoare neapărat, probabil pedepsindu-l pentru necredinţa cu care Laiolta Basarab al Munteniei îl hrănise de mai mult timp.

 

În această luptă moare Sendrea, viteazul portar al Sucevei, cumnatul domnului Moldovei, fiind îngropat lângă tatăl său, la Dolheștii Mari.  

Ureche spune că Ştefan cel Mare după ce ucisese pe Ţepeluş în bătălia de la Rîmnicu Sărat, puse în locul lui în Muntenia pe Vlad-Vodă supranumit şi Călugărul. Acest Vlad se întitulează singur “Vlad-Vodă fiul lui Vlad cel Mare“, acesta din urmă fiind Vlad Ţepeş.

Numai peste cîţiva ani de la instalarea lui Vlad Călugărul în Muntenia, acesta atacă împreună cu turcii cetăţile Chilia şi Cetatea Albă a Moldovei, demonstrînd încă o dată zădărnicia eforturilor lui Ştefan cel Mare de a pune un domn fidel Moldovei în scaunul Munteniei.

 

 

 

 

1581: Lucaci „riitorul”, profesor la Şcoala Mănăstirii Putna, a terminat de copiat textul bilingv (slavon şi românesc) al unei Pravile. Acesta este cel mai vechi text juridic românesc datat.

 

 

 

1647: Prima atestare documentară bisericeasca a comunei Racoviţa, situat în judeţul Sibiu de azi, inTransilvania, România, formată din satele Racoviţa şi Sebeşu de Sus . Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un act de danie al voievodului Ioan de Hunedoara din 22 mai 1443.

Satul este menţionat pentru prima dată în documentele bisericeşti în 8 iulie 1647, într-un act prin care Gheorghe Rákóczi I îl numea pe popa Ion din Ţichindeal protopop peste 17 sate din jurul Sibiului, printre care s-a numărat şi Racoviţa.

Bogata istorie a satului este legată în principal de înfiinţarea graniţei militare transilvănene de către împărăteasa Maria Terezia în 1765, Racoviţa făcând parte din Compania a VII-a a Regimentului I de Graniţă de la Orlat.

 

 

 

 

1835: A fost incheiata o Conventie pe 7 ani, intre Moldova si Tara Romaneasca, referitoare la extradarea fugarilor birnici, dezertori, debitori etc.

Aceasta conventie stabilea si regimul comertului intre cele 2 tari romane, tranzitul marfurilor devenind liber, cu exceptia granelor si a vitelor.

 

 

1868: A apărut la Iaşi manualul şcolar al lui Ion Creangă, intitulat “Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară”, care a cunoscut numeroase ediţii.

 

 

 

 

 

 

1869: La Timişoara a fost inaugurată prima linie de tramvai cu cai  avand  6 kilometri lungime. Astfel, Timişoara devenea primul oraş din ţară şi al cincilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun.

 

 

 

 

 

 

 

 

Incasările din prima zi, din transportul de persoane cu primul tramvai tras de cai din ţară, au fost de 79,50 forinţi, iar cele din a doua zi – 265,26 forinţi. La acea vreme, societatea avea în patrimoniu 5 vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi 3 perechi de cai rezervă, iar personalul era format dintr-un controlor, 6 încasatori, 7 vizitii şi 3 pazitori de linie.

In anul 1899, când a început exploatarea energiei electrice,tot la Timisoara, tramvaiul tras de cai din Timişoara a fost înlocuit cu cel electric

 

 

 

 

 

1903: S-a născut Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini”; (m. 1978).

 

1907: S-a născut la Zucov,Salaj, pictorul Petre Abrudan, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii transilvănene; (m. 1979).

 

 

 

 

 1910: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia; (m. 1973).

 

 

 

 

 1914: S-a născut Elvira Micoş, pictoriţă şi gravor; dintre lucrările sale amintim „Balconul”, „Marea balerină”, „Madrigal”, „Carnaval la Veneţia”, „A patra soţie”, „Legenda meşterului Manole”, „Adam şi Eva”, „Fata din Haţeg” şi „Profil de dac”; (m. 2014).

 

 

 

 

 

1917: Armata germano-austro-ungară ocupă Cernăuții.

 

 

 

 

 

1922: Echipa de tenis a României a jucat pentru prima oară în Cupa Davis (meciul România–India, 0-5) .

 

 

 

 

1926: S-a născut Constantin Romaşcanu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; a înfiinţat şi dirijat orchestra simfonică a studenţilor Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie a Conservatorului „C. Porumbescu” din Bucureşti (1967-1982).

 

 

 

 

1933: S-a născut actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu

 

 

 

 

 

 

 

1942: S-a născut la Turnu Severin, Şerban Foarţă, poet, prozator, dramaturg, traducător (în special din poezia franceză modernă), profesor universitar.

 

 

 

 

 

 

A studiat la Facultatea de Filologie a Universităţii Timişoara, între 1960-1965, secţia română-germană. Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970); membru ASPRO (din 2000). Beneficiar (între 15 octombrie 1991-15 ianuarie 1992) al unei burse de studii la Paris, oferită de Ministerul francez al Culturii.

 

 

 

 

 1948: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Popescu, unul dintre întemeietorii grupării „Tinerimea artistică”, membru de onoare al Academiei Române din 1936; (n. 1872).

 

 

 

 

1955: S-a născut la Bucuresti, actriţa de teatru şi film Mihaela Mitrache; (m. 18 februarie 2008).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in 1978 si  a început activitatea pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, unde, timp de un deceniu, a întruchipat o serie de personaje cunoscute, remarcându-se in rolul Honey din „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, rol ce i-a adus Premiul naţional de interpretare feminină la Festivalul Teatrelor Studio, din Oradea.

A jucat si pe scena Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti iar din 1994, a putut fi admirată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti

Pe platourile de filmare, Mihaela Mitrache s-a întâlnit cu regizori cunoscuţi, precum Lucian Pintilie, Nicolae Caranfil, Mircea Moldovan, Horea Popescu, Cristina Nichituş.

Cea mai importantă realizare, care i-a adus şi o nominalizare la premiul de interpretare feminină la Festivalul de film de la Ierusalim, din 1997, a fost rolul din coproducţia româno-israeliană „Milky way”.

 

 

 

 

 

 

 

1956: A murit prozatorul Damian Stănoiu, reprezentant de seamă al genului umoristic, fost călugăr timp de aproape douăzeci de ani ; (n.Dobrotineţ, Arges, 1893).

 

A colaborat la „Viaţa românească”, „Gândirea”, „Adevărul literar şi artistic”, etc.

Nuvelele şi romanele sale, consacrate lumii mănăstireşti („Călugări şi ispite”, 1928; „Necazurile părintelui Ghedeon”; „Duhovnicul maicilor”, 1929; „Alegere de stareţă”, 1932; „O zi din viaţa unui mitropolit”, 1935, etc.), evidenţiază cu umor contrastul flagrant dintre viaţa monahală reală, lipsită de trăiri spirituale şi supusă tentaţiilor lumeşti, şi exigenţele de austeritate şi pioasă reculegere impusă de morala religioasă.

 

 

 

 

1960: S-a născut dirijorul Ion Marin, fiul fondatorului corului de cameră „Madrigal”, Marin Constantin

A plecat la Viena, în 1986, cu o bursă „Herder”, si s-a stabilit în străinătate.

Colaborează, în prezent, cu orchestre renumite din întreaga lume.

 

 

 

1962: A murit compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu; (n. 1899).

 

 

 

 

 

 1968: A murit Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu), sociolog, eseist, memorialist şi traducător.

 

 

 

 

 

 

Eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice.

 Era rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza) si a fost închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); (n. 1904).

 

 

 

1994: A murit la Bucuresti, George Hanganu, istoric literar și comparatist român; (30 mart. 1914, Buzau).

 Fiul lui George Hanganu, general dedivizie, si al lui Joie-Claudine Guy Bulat, profesoara de de franceza, incepe studiile  medii   la Paris si le continuat  la Galati (1923-1929), unde isi da si bacalaureatul.

 

 

 

 

 

George Hanganu

 

 

 

 

 

 

Urmeaza Facultatea de Litere si Filosofie, sectia limba modeme: franceza si engleza, a Univ. din Cluj (licenta in 1932) dupa care obtine o bursa Universita din Paris (1936-l940).

Doctor magna cum laude in literatura franceza al Universitatii din Cluj, cu teza La pensee religieuse de Leconte de Lisle (1940).

A debutat cu brosura Doi poeti vizionari (1936).  A fost  lector la Academia Comerciala din Brasov (1948-1950): conferentiar de literatura franceza la Facultatea de limbi  romanice a Universitatii  din Bucuresti.

A colaborat la Saeculum, Romania literara. Steaua, Tribuna, Revue roumaine, Secolul 20 etc. cu eseuri si studii despre scriitori francezi: Rimbaud (despre care publica si L’Univers poetique d’Arthur Rimbaud, 1947), Mallarme, ApolIinaire, Gide, Valery, Claudel. Prevert s.a., si romani: Lucian Blaga, Anton Holbau, Ion Barbu s.a., din perspectiva relatiilor acestora cu literatura franceza. Lucrarea sa reprezentativa ramine Interferente si peisaje literare franceze (1973).

 

 

 

 

 

 2011: A murit inginerul Emanuel Diaconescu, întemeietor al şcolii doctorale sucevene în inginerie mecanică; membru corespondent al Academiei Române din 1990; (n. 1944).

 

 

 

 

2014: A decedat creatorul popular Nicolae M. Nica, cel care  în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); (n.7 februarie 1917).

Acest muzeu, care poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mesterul popular Nicolae M. Nica a avut de-a lungul timpului numeroase expoziţii personale şi a participat la şi mai multe asemenea manifestări de grup, simpozioane sau târguri ale meşterilor populari.

Premiile obţinute şi valoarea creaţiilor sale au determinat alegerea sa ca membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale ASTRA din Sibiu.

De asemenea a  pus bazele Fundaţiei  Culturale “Nicolae M. Nica”, care s-a preocupat de înfiinţarea unei biblioteci şcolare şi organizarea unor cursuri de arte şi meserii pentru tineri în satul natal Chilia-Făgeţelu: sculptură în lemn, ţesut-cusut.

 

 

 

   CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

           Sfintii Epictet si Astion

 

 

 

 

 

 

       Sfintii Epictet si Astion

Sfintii Epictet si Astion sunt cei mai vechi martiri din tara noastra, atestati de izvoarele aghiografice.

 

Ei au patimit in anul 290, ca urmare a persecutiei lui Diocletian (284-305) si au primit moartea martirica in cetatea Halmyris, vechea asezare  crestina de pe malurile Dunarii ce se numea in antichitate “Almyra“.

Sfantul Epictet era originar din partile Rasaritului. A primit harul preotiei si s-a invrednicit de darul vindecarii orbilor, ologilor si a celor demonizati.

Sfantul Astion era nepotul senatorului roman Iulian. Se converteste la crestinism in urma intalnirii cu preotul Epictet si impreuna cu acesta ajunge in cetatea Halmyris.

Mai tarziu si tanarul Astion se invredniceste de darul facerii de minuni, tamaduind un indracit si facand sanatos pe un om ce cazuse de la inaltime si ramasese aproape mort.

In acel timp, soseste in Halmyris comandantul Latronianus. Acesta afla ca in oras au ajuns doi straini care prin cuvantarile lor au facut pe multi sa renunte la cinstirea zeilor.

La porunca lui Latronianus, Epictet si Astion sunt arestati si intemnitati.

Nu si-au facut cunoscute rudele si nici locul de natsere, ci doar faptul ca sunt crestini. Au fost supusi la diferite chinuri, dar in urma lor au ramas nevatamati. In urma acestor minuni, comandantul a poruncit sa nu li se dea hrana si apa timp de 30 de zile. Vor iesi biruitori si dupa cele 30 de zile de infometare.

Latronianus, vazand ca nu-i poate invinge in nici un fel, a poruncit ca celor doi sfinti sa li se taie capul. Astfel, pe 8 iulie i s-a taiat mai intai capul lui Astion si apoi si preotului Epictet.

 Din actul martiric reiese ca trupurile celor doi erau albe ca zapada si ca cei ce se atingeau de ele primeau vindecare de orice boala erau cuprinsi. Trupurile acestora au fost ingropate de crestini.

Dupa Edictul de la Milan, din anul 313, trupurile Sfintilor Epictet si Astion au fost ingropate in cripta bazilicii episcopale din Halmyris.

Au ramas necunoscute celorlalti crestini, pana in data de 15 august 2001, cand ele au fost descoperite si depuse in Catedrala arhiepiscopala din Constanta.

In prezent, moastele Sfintilor Epictet si Astion sunt prezente in Manastirea Halmyris, iar la Constanta au ramas doar cateva particele din sfintele lor moaste.

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/08/o-istorie-a-zilei-de-8-iulie-video-4/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

08/07/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 7 iulie în Istoria Românilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 1770:  65.000 de tatari crimeeni (cavalerie) și 15.000  infanteristi otomani, aflati  sub comanda lui Kaplan Ghirei și 38.000 de ruși  condusi de  feld-mareșalul Rumeantev, se confrunta la Larga,  pe malurile raului Larga, (un afluent al Prutului, in R.Moldova de azi ).

  Bătălia  s-a incheiat cu  o victorie decisivă pentru ruși .

 Victoriile de la Larga urmata de cea de la Cahul, au schimbat situația strategică în favoarea Rusiei. În septembrie 1770, a fost cucerită Tighina,   si apoi au capitulat cetățile turcesti Ismail, Chilia, Cetatea Alba si Ibrail .

După aceasta, operațiunile militare au continuat pe teritoriul Bulgariei . La 21 iulie 1774, otomanii semneaza cu Rusia Pacea de la Kuciuk Kainargi .

Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești. În decembrie 1774, rușii se retrag, Moldova și Valahia rămânând în continuare sub turci.

 

 

 

 

 

 

1807: S-a încheiat pacea ruso-franceză de la Tilsit, care  obliga printre altele Rusia să-şi retragă toate trupele din Valahia şi Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

Napoleon Bonaparte      Alexandru I

La 7 iulie 1807 se încheia pacea ruso-franceză de la Tilsit care avea și o prevedere ce viza principatele românești. Prin articolul XXII al tratatului, Imperiul Rus se obliga să-şi retragă toate trupele din Valahia şi Moldova. Trebuie menționat că trupele ruse se aflau în principatele românești în razboi cu Imperiul Otoman (1806-1812).

Rusia intrase în război cu Franța susținînd militar armata Prusiei în lupta împotriva împăratului francez Napoleon Bonaparte, insa infrîngerea rapidă a Prusiei și ocuparea de catre trupele franceze a ducatului Poloniei, l-au silit pe țarul Alexandru I să încheie acestă pace cu Napoleon, in urma careia, Rusia şi Franţa s-au aliat împotriva Angliei, ba mai mult și-au propus cucerirea și împărțirea între ele a Imperiul otoman, cu unele generoase „cedări” şi Austriei.

Pe frontul otoman, Rusia urma să semneze un armistiţiu la Slobozia (24 august 1807), care prevedea evacuarea trupelor ruseşti din Valahia şi Moldova.

Acest tratat nu s-a aplicat, întrucît ţarul Alexandru I a refuzat ratificarea lui, acuzîndu-l chiar pe generalul Meiendorf că a acordat condiţii prea favorabile Turciei.

Ostilităţile ruso-turce vor fi reluate în 1809, iar in 1812 jumătatea estică a Moldovei, botezată în urma tratatului de pace ruso-turc printr-o escrocherie, Basarabia, a fost cedată de Turcia fara drept, Imperiului Rus.

 

 

 

 

 

 

1857 (7/19 iulie): Incep in Moldova alegerile pentru Adunarea ad-hoc, convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris in 1856 si falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.

  La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova.

Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin.

Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) .

 

 

 

1871: A fost autorizată  prin decret, funcţionarea în Bucureşti a Societăţii Generale de iluminare şi încălzire cu gaz.

 

 

 

 

 

 

1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil Wilhelm Becker; (m. 1952).

 

 

 

 

Numeroase clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.).

De asemenea, o altă realizare de excepţie a sa o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924). 

 

 

 

 

 

1886: S-a nascut la Paris, compozitorul şi dirijorul român, artist emerit, Ion Hartulary – Darclée, fiul celebrei soprane Hariclea Darclée.

A studiat la Paris si a  fost dirijor şi regizor la Milano, iar mai târziu dirijor al Orchestrei Radiofuziunii Române ; (d.2 aprilie 1969)

 A scris mai multe lucrări scenice, jucate şi în Italia (opera comică Capriciu antic, operetele Amorul mascat, Amazoana, etc.), lucrări simfonice (Poemul Vârful cu dor, Suita Lunca Siretului, Uvertura în stil clasic pe 3 teme moldoveneşti, Suita Picturi de Grigorescu, Poemul Bălcescu pentru cor şi orchestră, un vals), diferite lucrări vocal-simfonice mai mici, cântece de mase, etc.

 

 

 

 

 1906: S-a născut la Braila matematicianul Gheorghe Mihoc, considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică.

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru titular al Academiei Române din 1963 si preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981); (m. 25 Decembrie 1981, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut  regizorul de teatru si film, scenograful, actorul  şi arhitectul  român Liviu Ciulei ; (d. 25 octombrie 2011 la Munchen, in Germania).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946) si arhitectura (1949) si a debutat ca actor în 1945,  ulterior alăturandu-se echipei Teatrului Municipal din Bucuresti care mai tarziu se va numi Teatrul Bulandra. A debutat ca regizor  în 1957.

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, pana in 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera “Revizorul”, montată deLucian Pintilie.

Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra  devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de tearu David Esrig, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu.

A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, America de Nord, Australia.

A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie  din Minneapolis , Minnesota  1986, (Statele Unite), iar din 1986  profesor de teatru la Columbia University si New York University, in orasul New York.

S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre.

A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre.

A fost căsătorit cu marea actriță Clody Bertola și cu jurnalista Helga Reiter. Este tatăl regizorului Thomas Ciulei.

 

 

 

 

1923: S-a născut sculptorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder acordat în 1984 de Universitatea din Viena pentru întreaga sa operă; (m. 2014).

 

 

 

 

 

 

 

 Este cunoscut mai ales pentru fântânile sale cinetice si sculpturile monumentale în piatră şi oţel

 

 

 1929: A  intrat în vigoare Concordatul României cu Sfântul Scaun. Semnat la 10 mai 1927, acesta reglementa reorganizarea cultului catolic în tara nostra, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării.

La data de 17 iulie 1948 a apărut Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti a denunţat Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunii  împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

 

 

 

 

1930:  A fost adoptată in Romania, Legea pentru protecţia monumentelor naturii, pe baza căreia a luat fiinţă Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, comisie care, în perioada 1930-1943, a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”.


 

 

 

 

 

1933: S-a nascut renumitul actor român de teatru şi film, Gheorghe Cozorici ; (d. 1993).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: Al Doilea Razboi Mondial –  Armata română a alungat trupele sovietice din localitatea Lipnic, atingând aliniamentul Nistrului si  eliberând astfel Basarabia.

 

 

 

1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească).

 

 

 

1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov autorul unor importante cercetări de histologie şi citologie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o puternică  şcoală  de citologie umană. A fost  membru titular al Academiei Române din 1927; (n. 1867.

 

 

 

 

 

  1957: S-a încheiat, sarbatorita cu surle si trambite de propaganda comunista, cooperativizarea agriculturii în Dobrogea, aceasta fiind prima regiune colectivizată din România.

 

 

 

1963: Corul Naţional de Cameră „Madrigal” din Bucureşti a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov.

 

 

 

 

 

Înfiinţat la 11aprilie 1963  în cadrul Conservatorului ”Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan.

Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”.

 

 

 

 

1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 8 noiembrie 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova).

A studiat la  Institutul de Arte Plastice ”N.Grigorescu” Bucureşti – Secţia Scenografie – Promoţia 1952 – Prof. W. Siegfried si a lucrat ca pictor scenograf al Teatrului Naţional Bucureşti din 1952 pană în 1986.

In 1958 a fost  Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din ţară.

De asemenea a  fost premiat in  numeroase randuri la expozitii din strainatate: in 1963 la Expoziţia Românească de Scenografie – Paris – Franţa, in 1964 – Expoziţia Românească de Scenografie – Havana – Cuba, in 1966 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia, in 1971 – Quadrienala de Scenografie – Praga – Cehoslovacia, in 1981 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia si in 1984 – Trienala Internaţională de Scenografie – Novi Sad – Yugoslavia.

 

 

 

1989, 7/8: A murit  poetul, eseistul  şi ziaristul Horia Stamatu.

A urmat Liceul Militar si Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti.
Debuteaza la revista „Floarea de Foc” condusa de Sandu Tudor si lucreaza ca  profesor suplinitor la Liceul „Cantemir Voda” din Bucuresti (1936-1937), iar in urmatorii doi ani ca redactor la „Enciclopedia Romaniei”.

In 1941 a plecat din tara în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1945 se stabileşte la Freiburg, dupa care  între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.).

In perioada 1951-1961 se stabileşte în Spania, apoi se va întoarce la Freiburg, unde va muri; (n. 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova).

  Este detinatorul Premiului Fundatiei Regale pentru Literatura si Arta iar in exil al Premiului Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte (ARA).

Opera: „Memnon”, Bucuresti (1934) / „Recitativ”, Madrid (1963) / „Punta Europa”, Madrid (1969) / „Kairos”, Madrid (1974) / „Imperiul”, Bucuresti (1996 / „Ego Zenovius”, Bucuresti (2001).

 

 

 

 

 

 

 

1991: S-a constituit Partidul Alianţei Civice, preşedinte al noului partid fiind ales criticul literar  Nicolae Manolescu.

La  28 martie 1998, acest partid a  fuzionat cu Partidul Naţional Liberal.

 

 

 

 

 

1993 : S-a deschis, la Bucureşti, primul Salon internaţional automobilistic al României.

1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă; (n. 1926).

 

 

 2004: A murit Mihail Şerban, academician român, profesor de biochimie la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti; (n. 11.06.1930).

 

 

 

 

2008: A decedat Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical.

A realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziune şi apoi, şi la Televiziunea Română.

 

 

 

 

 

S-a născut la data de 5 iulie 1930 şi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia teoretică, iar din anul 1950 a devenit redactor muzical la Societatea Română de Radiodifuziune. Preocupările sale muzicologice s-au orientat cu precădere către lumea teatrului liric, către perioada romantică (este autoarea cărţii „Romantismul în muzică”), dar şi către creaţia autohtonă (a realizat filmul „Enescu, la răspântie de vremi”).

Ada Brumaru a fost distinsă de trei ori cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania, al cărei membru era.

 

 

 

2015: A decedat cântăreaţa de muzică uşoară, compozitoarea şi profesoara de canto Angela Ciochină; (n. 1955).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/07/o-istorie-a-zilei-de-7-iulie-video-3/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

07/07/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 5 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 328:  Este inaugurat podul comandat de către împăratul roman Constantin cel Mare (306-337), pod ce lega malurile fluviului Dunărea, între localitățile Celei – în apropierea orașului Corabia din județul Olt (Cetatea Sucidava) – de pe malul românesc și satul Ghighen din Regiunea Plevna (atunci Oescus) din Bulgaria de azi.

 Acest al doilea pod  a fost construit peste Dunăre de către arhitectul roman Theophilus Patricius, după cunoscutul Pod al lui Traian, de la Drobeta – Turnu Severin, construit de romani   in timpul razboiului pentru cucerirea Daciei.

Avea ungimea de 2.437 metri, din care 1.137 metri peste albia Dunării, iar lățimea era de 5,70 metri, ridicându-se la 10 metri înălțime deasupra apelor fluviului si  a rămas în uz pentru următorii 40 de ani, fiind considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă  şi unul din cele mai lungi din toate timpurile.

Arhitectul Theophilus Patricius a conceput şi o monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta.

Odată cu construirea acestui important edificiu şi din cauza atacurilor goţilor (presupuse de istorici a fi fost prin anul 323), a fost refăcută din temelii şi cetatea Sucidava, situată la circa 130 metri est de portalul nordic al podului.

Din păcate, acest pod al lui Constantin cel Mare, menționat și de către Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă, presupunandu-se că   a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

Podul figureaza pe o harta redactată la Padova, între anii 1694-1699, de stolnicului Constantin Cantacuzino (1639-1716). 

Primele cercetari științifice reale in legatura cu aceasta constructie au fost făcute de către Grigore Tocilescu (1850-1909; istoric si arheolog,  român ) și Pamfil Polonic (1858-1943; arheolog și topograf), în anul 1902.

 

 

 

 

Podul lui Constantin cel Mare (reconstituire)

În anul 1934 Dumitru Tudor (1908-1982; istoric, arheolog  și profesor universitar român, cu importante descoperiri și studii despre Dacia romanăDrobetaCavalerii danubieni),  publică prima lucrare completă privind acest pod, iar ultima cercetare sistematică pe malul de nord al Dunării în zona podului a fost efectuată în 1968, de către istoricul și arheologul Octavian Toropu.

O asemenea construcţie stabilă, costisitoare şi grandioasă ca tehnică, nu se putea ridica, dacă Imperiul nu stăpânea importante teritorii la nord de fluviu. Din repertoriul urmelor arheologice aparţinând veacului al IV-lea, rezultă că întreaga zonă de câmpie a Olteniei şi a Munteniei fusese reanexată Imperiului, având ca limită nordică şi strategică marele val Brazda lui Novac.

 

 

 

Sucidava-03

 

 

În împrejurări puţin cunoscute, dar legate se pare  de atacurile goţilor la sud de Dunăre, care reîncep în anul 364 d.Hr. şi de răscoala lui Procopius din anii 365-366, podul da fost distrus.

  Se presupune că podul a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

După alte informaţii, cauza ruinării ar fi fost revărsările Dunării şi împotmolirile prin bancurile de gheaţă.

Dar, indiferent de viaţa lui scurtă, acest pod rămâne cel mai important, după acela de la Drobeta şi a îndeplinit un însemnat rol istoric, în perioada constantiniană, pentru romanitatea nord-dunăreană.

 

 

 

 

 

1484 (5-14): În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cuceresc cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării); după opt zile (la 14 iulie) cetatea este cucerită de invadatori şi devine raia turcească.

 La 22 iulie-7/8 august 1484 turcii vor cuceri şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii se vor instala pentru peste patru secole pe teritoriul Moldovei

 

 

 

1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog, autor de lucrări de pedagogie şi manuale.

Ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania.

A fost profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1861-1892), autor de manuale de Pedagogie și Psihologie, prim-secretar al Astrei și redactor al revistei „Transilvania”, membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român din Transilvania, membru corespondent al Academiei Române (1877). A decedat la  Sibiu la 15 martie 1892

 

 

 

 

 

 

1833: S-a născut la Seuca, judeţul Mureş, economistul, bancherul, publicistul şi omul politic Visarion Roman,întemeietorul Băncii Albina si membru corespondent al Societăţii Academice Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub direcţia lui Visarion Roman, Banca Albina s-a constituit în timp drept cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti care au împânzit Ardealul, contribuind mult la emanciparea economică a românilor. Mai mult, banca avea o bogată activitate filantropică, dădea ajutoare şi subvenţii unor şcoli şi cantine, sprijinea apariţia unor lucrări de specialitate cu profil economic, comercial şi contabil.

Visarion Roman nu a apucat să vadă decât începuturile acestei mari bănci româneşti, fiind răpus de o congestie cerebrală la Sibiu, în data de 11 mai 1885, pe când avea 52 de ani.

 

 

 

 

1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România; (m. 1910).

 

 

 

 

 

 

1880: S-a născut actorul de revistă Constantin Tănase, cel care a  întemeiat în 1919 primul teatru de profil din România; (m. 29 august 1945).

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar.

A absolvit  Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti clasa maestrului Nottara. În 1920 pleacă la Viena şi la Studioul Vita Film lucrează până în anul 1923 ca şi asistent de regie a lui Max Neufeld şi Eduard Seckler.
În 1923 debutează ca asistent de regie al cineastului berlinez Alferd Halm, la filmul Ţigănuşa de la iatac.
Între 1950 şi 1952 a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.

La prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul “Rapsodia rustică” (m. 12 martie 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 iulie 1896

 

 

 

 

 

 1902: S-a nascut la Orastie, Ion I.Moța, unul dintre fondatorii Legiunii Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară); ( d. 13 ianuarie pe frontul antibolsevic de la Majadahonda in  Spania).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul preotului și publicistului Ioan Moța si în 1936 a plecat să lupte  împotriva forțelor comuniste in Spania, unde a cazut  în luptă langa Madrid, la Majadahonda, alături de camaradul său Vasile Marin.

 În 1970, cu sprijinul statului spaniol, chiar pe locul în care au murit cei doi camarazi, legionarii au construit un mausoleu, unde, în fiecare an, la 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.

 

 

 

 

 

 1908: S-a nascut matematicianul roman Nicolae Victor Teodorescu; (d. 2000).

 

 

 

Este autorul unor importante  lucrări de fizică matematică.

Este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale.A fost  membru titular al Academiei Române din 1963.

 

 

 

 

 

1918: S-a infiintat, la Washington, “Liga sociala romana”, organizatie care isi propunea influentarea opiniei publice americane in problema unirii Transilvaniei cu Romania .

 

 

 

1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică”, „Vârstele Euterpei”, „Clasicismul” sau „Jocul permanenţelor”; (m. 2008)

 

 

 

 

1931: S-a născut in comuna Gorunesti (actualmente Balcesti), judetul Vilcea, Alexandru Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi.

 

 

 

 

 

Alexandru Oprea

 

 

 

 

 

In anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877);  (m. 1983).

 

 

 

 

 

1936: A decedat Cezar Papacostea, filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător, membru corespondent al Academiei Române; (n. 1886).

Este autorul unor importante swtudii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a naşterii doar anul, 1886, iar moartea la 6.VII.1936

 

 

 

 

 

 1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte din cadrul Armatei Române, au eliberat oraşul Cernăuţi, cotropit de sovietici.

 

 

 

 5 Armata-Română-intrând-in-Cernauti-in-1941

 

 

 

 

1943: S-a născut  actrița română Melania Cirje.

 

 

 

 

 

 

 

 

Începe să filmeze înca din primul an de studenție, cand debutează alături de Ana Szeles, Ileana Sandu, Iurie Darie și Alexandru Repan în filmul „Vacanța la mare”.

Devine actriță a Teatrului de Comedie din București, debutează în regia lui Constantin Dinischiotu și ajunge o actriță mult îndrăgită de public.

 

 

 

 

 

1958: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Bogdan Ghiu.

 

 

  1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu.

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut Radu Ştefan Mazăre, politician român, fost primar al Constanţei.

 

 

 

 

 

 Radu  Mazăre

 

 

 

 

 

1991 (5-7) : Are loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice la care se decide crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu).

Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe poeta Ana Blandiana (PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal).

 

 

 

 

1994: A murit dr.Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar, creator de şcoală în neurochirurgia românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”). S-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991; (n. 3 februarie 1912).

 

 

 

 

1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu-Mureş; (n. 1910).

 

 

 

 

 

1999: A murit la Cluj, filologul Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist („Realitate și românesc”, „Studii transilvane”, „Romanul condiției umane”); (n. 17 decembrie 1941 la Râmnicu Sărat, județul Buzău).

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.cotidiantr.ro/dbimg/stiri/33628/main.jpg

 

A  urmat  cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Și-a susținut doctoratul, în 1977, cu teza Romanul condiției umane.

Debutul absolut în revista „Tribuna” (1966). A fost profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj, decan la aceeași facultate și director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.

A fost căsătorit cu Ioana Em. Petrescu (n. 28 decembrie 1941, Sibiu – d. 1 octombrie 1990, Cluj).

 

 

 

 

2000: Parlamentul European a adoptat raportul Comisiei Europene care propune includerea României şi Bulgariei în rândul statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a intra în spaţiul UE.

 

 

 

2006: Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ca structură care va verifica declaraţiile de avere şi de interese ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi magistraţilor.

 

 

 

 

2006: Pentru prima dată în România, a fost organizată Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”.

Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a organizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob, realizatorul  primei  ecranizari  eminesciene din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi al primului  film biografic romanesc , „Darclée” (1960).

 

 

 

 

 

 

„Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961.

Din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933). NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 2 iulie 2009.

 

 

 

2010: A decedat Geavit Musa, fizician român de origine tătară, autorul unor contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut la 23 decembrie 1931, în satul dobrogean Palazu Mare, comuna Ovidiu, jud.Constanța. A urmat cursurile Facultăţii de Fizică-Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe acad. Eugen Bădărău. La terminarea facaultatii a fost repartizat la Institutul de Fizică atomică  din Măgurele.

În perioada 1980-2003 s-a dedicat activității didactice fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică al Universitatii București. A mai profesat la Eskișehir în Turcia în cadrul Universității Osman Gazi.La Universitatea „Ovidius” din Constanța a avut ore și cu d-na Vlădoiu Rodica –Ciupină a realizat Laboratorul de Plasmă. În străinătate a mai fost trimis în Germania, în Japonia având cooperări științifice internaționale de importanță majoră cu colegi din Dortmund, Essett, Einohoven, USA, Magoya, Humboldt.

Prin activitatea sa a contribuit la promovarea școlii românești de fizică a plasmei.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

 

05/07/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 590 de alți urmăritori