CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 22 ianuarie în Istoria Românilor

 

1821: S-a nascut  Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic român din Banat şi membru fondator al Academiei Române (d.3 februarie 1907, la Budapesta).

 

1828: S-a nascut  Dora D’Istria, ducesa  Helena Koltsova-Massalskaya, scriitoare romano-albaneza; (d.17.11.1888).

Numele sau de nastere  era  Elena Ghica si a fost fiica marelui   ban Mihai Ghica și nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica, cel dintai domn pamantean al tarii Romanesti, dupa un secol de domnii fanariote.

A fost prima femeie care a escaladat muntele Mont Blanc, la 1 iunie 1860.

 

 

 

 

 

1862: Se formeaza  primul  guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu.

 

 

 

 

Barbu Catargiu, Prim-ministrul Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

 

 

 

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807.

La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei, stat care avea in componenta regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova.

La început, a cuprins și sudul Basarabiei (judetele  Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord.

La8 iunie 1862, Barbu Catargiu a fost  asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti.

Această „crimă politică perfectă”, a stîrnit un scandal imens în epocă, prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre.

 

 

 

 

 

1869: S-a nascut la Peristerion, în Grecia, Demostene Russo , istoric și filolog român, specialist în bizantinologie, fost profesor de cultură bizantină la Universitatea din București și membru al Academiei Române.( d. 5 octombrie 1938, București).

 

 

 

1879:  S-a nascut Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; (d.08.01.1940).

 

 

 

 

 

 

 

1885: S-a născut la București, matematicianul, astronomul şi seismologul  român Gheorghe Demetrescu; (d. 15 iulie 1969, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost director al Observatorului Astronomic din București (1943 – 1963), membru titular al Academiei Române din 1955, membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 3 iunie 1941.

De asemenea, a fost membru al Uniunii Astronomice Internaționale și al Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică.

 

 

1907: S-a născut Valeria Sadoveanu, scriitoare română, soția lui Mihail Sadoveanu (d.28 iulie 1985).

 

 

 

 

 

IUBIRI CELEBRE Mihail Sadoveanu, căsătorie cu o femeie cu 40 de ani mai tânără: „Iartă-mă că-mi ești prea dragă“ GALERIE FOTO

 

Sadoveanu s-a indragostit  de Valeria Mitru, cu 40 de ani mai tanara decat el,  care ii  era secretara pe vremea cand era director al ziarului „Adevarul“. S-au casatorit in 1941, iar Valeria i-a ramas alaturi marelui scriitor pana in ultimele zile de viata.

 

 

 

1921: S-a născut Camelia Dascalescu, compozitoare din România.

 

 

 

1922: A murit Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist român (d.29.01.1854).

 

 

1930: Se semneaza  la Haga,  Tratatul  judiciar de arbitraj și de conciliatiune româno-polonez.

 

1934: Întrunirea la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înțelegeri, la care se discuta problema restabilirii relațiilor diplomatice a României cu URSS.

 

 

 

 

1936: S-a nascut George Motoi, actor român de teatru şi film, regizor de teatru, director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila (“Chira Chiralina”, “Terente-regele bălţilor”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1952: Ia fiinţă Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie “Dr. Ana Aslan”. Primul Institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. „Ana Aslan” are anual, 4.000 de pacienti.

 

 

 


 

 

 

 

 Efectele terapiei Aslan asupra imbatrânirii au convins inca de la inceput, aducând institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii.

Renumele produselor „Aslan” a trecut si Oceanul, presedintele american John Kennedy recurgând  pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu.

 

 

 

 

 

1966:  S-a nascut Ecaterina Szabo, antrenoare si  gimnastă română de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competitională, multiplă medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles, SUA).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999:  A cincea mineriada – Asa numita ”Pace de la Cozia”. Incep negocierile dintre comisia condusa de premierul Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma.

 

 

 

 

 

La ora 18,30, negocierile se incheie, primul-ministru declarand: “Nici o parte nu a caștigat, in schimb a caștigat țara”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A fost semnata, la București, Convenția dintre guvernul roman și cel bulgar, privind recunoașterea reciproca a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de invațamant și a titlurilor știintifice din cele doua state.

 

 

 

 

 

2001: A murit, la Paris, editorul Constantin Tacu (Tacou), nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost în ultimele decenii conducătorul renumitei Editurii Herne, unde au apărut de-a lungul timpului celebrele Cahiers de l’Herne, dedicate unor mari nume sau teme ale culturii europene (Heidegger, Eliade, Jung, Schopenhauer, Borges, Yeats, Malraux, Rimbaud, Musil etc).

 

 

 

 

 

 

Constantin Tacou (stanga), impreuna cu Emil Cioran

 

De origine aromana (n.28.01.1921, Livezi, Grecia), Constantin Tacu a fost un editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade, fiind un prieten al lor .

 

2004: A murit Erwin M. Friedlander, fizician american de origine română, membru de onoare al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică în anul 1985; (n.29.05.1925).

 

 

2008: A decedat la Bucuresti  compozitorul român Ștefan Niculescu.

 

 

Nascut la 31 iulie 1927, la Moreni,in  jud. Dâmbovița , a fost un compozitor, muzicolog și profesor universitar  a carui creație se înscrie în zona muzicii culte contemporane și acoperă numeroase genuri muzicale.

A  fost preocupat de folclorul muzical al Extremului Orient, de heterofonie și de muzica electronică. Timp de mulți ani, a predat compoziția la Conservatorul din București.

A fost membru titular al Academiei Române și doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Cluj. A obținut Premiul Herder (1994), premiul pentru muzicologie al Academiei Franceze (1972) și numeroase alte distincții. Niculescu a fost membru al U.C.M.R. și al S.A.C.E.M. (Paris).

 

 

2012: A murit Tudor Mărăscu, regizor român de teatru și film; (n. 1940).

A fost profesor universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, fiind distins la 10 decembrie 2004 cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor, „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România

 

2013 : A decedat multipla campioana romana de sah Margareta Teodorescu ; (n. 13 aprilie 1932).

 

 

 

 

 

 

 

 Margareta Teodorescu, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională, s-a ăscut la 13 aprilie 1932.

A reuşit să castige  în 1949, la vârsta de 17 ani, medalia de bronz la primul campionat naţional feminin postbelic si pe plan naţional a obţinut, în perioada 1949-1978, opt medalii de bronz, opt medalii de argint şi patru titluri de campioană a României în anii 1959, 1968, 1969 şi 1974.

Cele mai importante performanţe de plan internaţional au fost cele două medalii de argint la Olimpiadel de şah pe echipe.

În 1957, la Emmen, în Olanda, Margareta Teodorescu, făcând echipă cu Maria Albuleţ, a adus prima medalie olimpică, de argint, pentru România, la prima ediţie a Olimpiadelor feminine, clasându-se la egalitate de puncte cu echipa Uniunii Sovietice.

 

 CITITI SI :

 

 

 

Ziua de 21 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

 

22/01/2016 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Ziua de 21 ianuarie în Istoria Românilor

 

 21 NoulTestament

 

 

 

 

 1648:  La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Stefan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan) a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad”( azi Alba Iulia).

Iată ce scria Simion Ștefan în Predoslovie (prefață), adresandu-se cititorilor romani:

Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”.

A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie

 

 

 

 

1805:  S-a nascut  istoricul roman Aaron Florian. A realizat prima periodizare şi a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor); (d.12 iulie 1887).

 

 

 

 

 

 

 

 

1821: S-a nascut Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic, deputat al românilor din Banat în Parlamentul din Budapesta şi membru fondator al Academiei Române; (d.22.01.1907).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1852: S-a născut Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1885: S-a născut  la Bucuresti, geograful român George Vâlsan.

 

 

 

 

 

 

George Vâlsan ( d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța),  a fost un geograf și etnograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris.

A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească.

S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc.

 

 

 

 

 

1898:  S-a nascut la Ruginoasa, în județul Iași , Gheorghe I. Bratianu istoric, om politic, membru al Academiei Române, fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi si la Universitatea Bucuresti, membru titular al Academiei Romane , director al Institutului de Istorie Universală din Iași  și apoi al Institutului de Istorie Universală “Nicolae Iorga” din Bucuresti.

In 1924, devine profesor universitar la catedra de istorie universală a Universității din Iași, iar din 1940, a Universității din București.

În 1942, este ales membru titular al Academiei Române. Între 1935 și 1947 îndeplinește funcția de director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935 – 1940) și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din București (1941 – 1947).

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului Național Liberal, pe care o înființase.

La 9 iunie 1948  odată cu reorganizarea Academiei Romane de catre comunisti, – care ia acum numele de Academia R.P.R. – i se retrage calitatea de academician  impreuna cu alte 97 de personalități științifice și culturale românești.

În noaptea de 7/8 mai 1950, este arestat de organele securitatii comuniste  și întemnițat la inchisoarea Sighet , fără să fi fost judecat și condamnat.

A decedat in urma relelor tratamente la care a fost supus in inchisorile comuniste, in anul 1953.

 

1900: S-a nascut Victor Papacostea, istoric, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, fondator si director al Institutului de Studii si Cercetari Balcanice si al revistei “Balcanica”; (d.20.06.1962).

Era de origine aromână.

El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea.

 

 

 

 

 

 

 

Victor Papacostea (n. 1900 – d. 1962) a fost fondatorul Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș P.N.L. și  subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, în guvernele Sănătescu și Rădescu.

  În perioada 1950 – 1955 și 1957 – 1958, a fost arestat si internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet.

 

 

1918: A decedat  la Blaj , Victor Mihaly de Apşa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române; (n. 19.05.1841).

 

 

 

 

 

  Cunoscut și ca Victor Mihali (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș ), a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895 și arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, până la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.

A fost fratele mai mare al istoricului Ioan Mihaly de Apșa, de asemenea membru al Academiei Române. După moartea mitropolitului Vancea, scaunul mitropolitan a rămas vacant vreme de 9 luni.

Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni.

Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912)

 

 

  1919: Au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris (18-21 ianuarie), la care a participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.


 

 

1927: S-a nascut  Petru Creţia,  profesor de limba greacă, traducator al lui Platon,  eminescolog, filosof și eseist român; (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”); (d.14 aprilie 1997).

 

 

 

 


 

 

Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu.

Din 1971 a coordonat în colaborare cu filosoful Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

 

 

 

  1941: În România, generalul Antonescu, şeful statului,  îndepărteaza de la putere  Mişcarea Legionară cu care intrase în conflict.

Legionarii organizează o rebeliune armată, prin care incearca să  preia conducerea tarii.

 

 

 

 

 

 Foto: Ion Antonescu si Horia Sima

 

 

In urma luptelor care s-au purtat in zilele de  21-23 ianuarie 1941, au avut  loc mari distrugeri si pierderi de vieti omenesti.

După înăbuşirea  de către armată a revoltei, mişcarea legionară este înlăturată de la putere şi interzisă, puterea concentrîndu-se numai în mîinile lui Ion Antonescu.

 

1957 :  In Romania comunista este emis  un decret prin care erau  desfiintate cotele obligatorii la produsele agricole vegetale si la lapte, stabilite pentru gospodariile taranesti, prin decretele din 1953 si 1955.

 

 

 

 

 1964 :  Dramaturgul francez de origine româna Eugene Ionesco, protagonist al teatrului absurdului, este ales membru al Academiei Franceze (fotoliul nr.6); (“Nu”, “Scaunele”, “Neintelegerea”).

 

 

 

 

 

Ionesco, Eugène

 

Foto: Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina – d. 28 martie 1994, Paris)

 

 

 

 

1991: A decedat printesa  Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (n.5 ianuarie 1909).

 

 

 

 

 

 

Cunoscută si ca domnița Ileana ; (n. 5 ianuarie 1909, București – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.

Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.

S-a casatorit  la 26 iulie 1931, la Sinaia  cu Arhiducele Anton  von Habsburg-Lorena, Prinț Imperial de Austria, Prinț Regal al Ungariei, Boemiei și Toscanei;(20 martie 1901 – 22 octombrie 1987).

 

 

 

 

 Foto: Nunta Arhiducelui printesei  Ileana a României

cu printul Anton  von Habsburg-Lorena

 

 

In urma casatoriei, au rezultat șase copii:

 

Ștefan, Arhiduce de Austria (1932-1998)
Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959)
Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935)
Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937)
Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939)
Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942)

Căsătoria lor s-a terminat printr-un divorț la 29 mai 1954.

În 1956 prinţesa Ileana se recăsătoreşte cu doctorul Ştefan Isărescu. Unii spun că a fost doar pentru a primi cetăţenia americană, cu atât mai mult cu cât s-a călugărit  în 1961, şi a divorţat de acesta  abia în anul 1965.

Printul Anton a rămas în Austria, unde a murit la 22 octombrie 1987, la vârsta de 86 de ani.

 

 

 

 

1999 : Marsul minerilor din Valea Jiului catre  Bucuresti.

 

Are loc o conferinta de presa comuna a GDS, Alianta Civica, AFDPR, LADO, Asociatia victimelor mineriadelor 1990-1991, in urma careia se face publica hotarirea de a se organiza un mars de protest fata de manifestarile minerilor la 22.01.1999.

 

 

 

 

 

 

 

La Timisoara, peste o mie de reprezentanti ai societatii civile organizeaza un miting de protest, condamnand actiunile minerilor. La ora 15, minerii forteaza barajul de la Costesti, pe care dupa o ora il sparg.

 

 

 

2004:  A decedat la Policoro, Basilicata, în Italia, arheologul italian originar din România, Dinu Adameşteanu, membru al Academiei Române.

A avut o contributie importanta  la descoperirea siturilor arheologice de la Histria, a cetăţii Heracleea şi a revoluţionat tehnicile de studiu în domeniu; (n.25.03.1913).

 

 

 

 

 

 

Dinu Adameșteanu (n. 25 martie 1913, Toporu, județul Vlașca), a fost  profesor la Universitatea din Lecce (Italia) și director al Școlii de specializare în Arheologie Clasică și Medievală la aceași universitate. Fratele său, medicul veterinar Ion Adameșteanu, este unul din fondatorii școlii românești de patalogie medicală veterinară.

 

 

 

 

 

CITITI SI:

 

O ISTORIE A ZILEI DE 21 IANUARIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

21/01/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Ziua de 20 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

1368: Prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial al lui Vladislav I Vlaicu, Domnul Munteniei, care acordă scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt si confirmă braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul  atestă intensificarea comerţului de “drumul Brăilei “ si face prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial in  care acordă scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste raul Olt.

 

 

 

 

1390: S-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386 – 1418), şi Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei; (1386-1434).

 

 

 

1527: Domnul Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată pe tronul  Moldovei. În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

Conform tradiţiei orale, Petru a fost în tinereţe negustor de peşte, pe care îl transporta cu maje (nişte care mari, trase de patru sau şase boi).

De aici şi porecla de Petru Măjerul. S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al tîrgoveţilor, al ţărănimii dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă, care, aflându-se, aşa cum scria Grigore Ureche, “bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hîrlău”.

 

 

Petru Rareş, Domn al Moldovei

 

 

 Nu trebuie să credem că Petru însuşi se îndeletnicea cu pescuitul: îl vedem mai degrabă ca pe un mare proprietar al unei zone piscicole şi al unei gospodării mari de prelucrare.

Această îndeletnicire se explică şi mai bine odată cu lămurirea originii mamei lui Petru Rareş, Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat, stăpânitori ai zonei lacului Brateş, cu nenumăratele-i iezere, iezărcane, gîrle etc., ale căror bogăţie în peşte trebuia valorificată.

Anul naşterii lui Petru Rareş nu este cunoscut. Cînd a ajuns domn al Moldovei (20 ianuarie 1527), avea cam 40 de ani; era căsătorit cu o Marie, dintr-o familie încă necunoscută, cu care avea şi un fiu Bogdan şi o fiică Cneajna (din botez – Ana).

Dintr-o căsătorie anterioară mai avea încă două fete – Ana şi Maria. În aprilie 1530 domnul s-a căsătorit iarăşi şi şi-a adus în Moldova o nouă doamnă, pe Elena-Ecaterina Brankovici, fiica despotului sîrb Iovan Brankovici (mort în 1502).

Noua soţie a lui Petru avea o cultură înaltă pentru acele timpuri. Cu Elena, Petru a avut mai mulţi copii: Iliaş, Ştefan, Constantin şi Ruxanda.

În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.

Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lîngă lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena internaţională.

Mormîntul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena (a treia şi ultima soţie) - gropniţa bisericii mănăstirii Probota, România

Mormântul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena (a treia şi ultima soţie) – gropniţa bisericii mănăstirii Probota, România – Petru Rareş, frescă în biserică.

 

 

 

1603: Prima atestare documentară a satului Bravicea, in prezent o localitate-centru de comună din raionul Călărași, Republica Moldova, situat la 51 km depărtare față de municipiul Chișinău.

 

 

 

 

1719: S-a născut Mitropolitul Iacob Putneanu, considerat autorul  primului Abecedar  cunoscut, aparut  sub titlul de „Bucvar”, editat în anul 1775 .

A fost mitropolit al Moldovei între 1750–1760 si a  îndeamnat  cu tărie pe părinți să își dea copiii la școală

L-a convins  în 1759 pe domnul Ioan Teodor Callimachi să înființeze prima școală rurală din Moldova, lângă Mănăstirea Putna.

Mitropolit Iacov Putneanu

În cei 10 ani în care a fost mitropolit, s-au publicat mai multe cărți în Moldova decât în cei 40 de ani de mai înainte.

Personal a scris și a publicat primul Abecedar tipărit din Moldova, Bucvarul din 1755.

Mitropolitul Iacov a fost unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor. Autor al unor gesturi de mare curaj în timpul vieții, mergând până la a-și da demisia pentru a apăra interesele poporului în fața exceselor domnilor fanarioți, al doilea ctitor al Mănăstirii Putna și al altor biserici și mănăstiri din Moldova, profund implicat în problemele sociale și economice ale țării, el a rămas în conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga.

A decedat la 15 mai 1778 si  a  fost înmormântat la manastirea Putna, în pridvorul bisericii voievodale,  lângă osemintele părinților săi.

 

 

1757: S-a născut printul Ioan Cantacuzino, unul dintre primii reprezentanti ai literaturii moderne românești (d.1828).

 

 

1809:  S-a nascut  Andrei Şaguna, mitropolit al Transilvaniei; (d. 28 iunie 1873).

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut în ianuarie 1808, la Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani.

 A fost un  militant pentru drepturile ortodocsilor și ale romanilor  din Transilvania, fondator al Gimnaziului romanesc  din  Brasov  ( 1851), membru de onoare al Academiei Romane.

La 3/15 mai 1848 a prezidat, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea romanilor de la Blaj si in fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj  la Viena, împăratului Franz Joseph.

În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a  trimis o nouă petiție împăratului austriac.

Ideea unității romanilor  este conținută în „Memoriul” națiunii române din  Marele Principat  al Ardealului, din Banat din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului.

La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.

 Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie

 

 

 

 

 

 

1818: A murit la Timisoara, Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat; (n. 1775, Becicherecu Mic).

Este autorul primei culegeri de fabule în limba română, „Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Eminescu l-a numit in „Epigonii”: „Țichindeal, gură de aur”.

 

 

 

 

 

 1880: Apare la Bucureşti, in România, revista „Literatorul„, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.

De orientare antijunimista, revista va aparea  pana in martie 1919, cu mari intreruperi si schimbari de titlu .

 

 

 

 

20 Prima_Pagina-Literatorul

 

 

 

 

   Publicatia teoretizeaza poezia de factura sociala, iar mai tarziu, parnasianismul si simbolismul. Macedonski a incurajat, la inceputurile activitatii lor scriitoricesti, numerosi tineri talentati.

Printre colaboratorii sai  se numarau: Duliu Zamfirescu, George Bacovia (care debuteaza in revista in anul 1899 cu poezia „Si toate”, sub semnatura V. George), Alexandru Stamatiad, Tudor Vianu s.a.

Revista Literatorul a fost expresia unui curent literar innoitor si a fost o  remarcabila  scoala literara. In jurul lui Macedonski vor gravita discipolii si simpatizantii sai, constituiti mai apoi in cenaclul „Literatorul” (o grupare formata ca reactie a influentei germane asupra  gruparii Junimea), care va promova poezia simbolista.

 

 

 

 

 

1884: Ia ființă, din inițiativa lui Spiru Haret, „Casa pentru ajutorul școalelor”.

 

 

 

 

1920: Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sârbilor, croaților și slovenilor cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că tarile lor nu vor tolera o asemenea tentativă.

 

 

 

 

 

 1923 :  Partidul Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus de Ion Nistor.

 

 

 

 

1928: Are loc premiera filmului „Năpasta”, după piesa cu acelasi nume a lui  I.L. Caragiale.

 

 

 

 

 

1941: In Romania s-a  hotărât militarizarea instituţiilor, întreprinderilor de stat şi particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor armatei.

 

 

 

 

1942 :  Generalul Iosif Iacobici este inlocuit la sefia Marelui Stat Major al Armatei Romane, cu generalul Ilie Steflea, maresalul Ion Antonescu reprosandu-i, printre altele, rezervele fata de continuarea operatiilor in adancimea teritoriului sovietic.

 

 

 

 

1943: A decedat la Silistra, in Bulgaria, Pericle Papahagi , lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul  dialectului aromân , editor al celor mai vechi texte aromânești

Nascut la  20 octombrie 1872, la Avdela, in Grecia, Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și Pericle Papahagi, Theodor Burada, N. Saramandu, Chirata Iorgoveanu și mulți alții.

Aceștia au ajuns la concluzia că aromânii își păstrează limba, muzica, obiceiurile, trasăturile fizice și morale, însă contactul cu popoarele în mijlocul cărora traiesc a produs o serie de inevitabile transformări.

 

 

 

Fotografia postată de Romanian Culture.

S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești.

Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii.Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni.

 

 

 

 

 

1945: În România se elaborează un decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum și decretele pentru urmărirea și pedepsirea criminalilor de război și a persoanelor „răspunzătoare pentru dezastrul țării”.

 

 

 

 

1947: SUA semnează Tratatul de pace cu România.

 

 

 

 

1984: A decedat  la varsta de 79 de ani Johnny Weissmuller, cunoscut pentru rolurile sale din filmul Tarzan.

S-a nascut la  2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din Timișoara,pe atunci in austro-Ungaria. 

A câstigat 5 medalii de aur la inot, la Jocurile Olimpice din 1924 si 1928.

 

 

 

 

 

 

 

 

Angajat de Casa de filme MGM , a jucat rolul lui Tarzan in doua zeci de filme din aceasta serie, castigand o extraordinara popularitate in intreaga lume.

 

 

 

 

 

1990: A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A cincea mineriadă: Minerii părăsesc Târgu Jiu, în direcția București. Președintele convoacă parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru.

 

 

 

 

 

În jurul orei 18.00, cei aproximativ 10 000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează

 

 

 

 

2004: Președintele Ion Iliescu i-a decernat Regelui Mihai I Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

 

 

 

 

 

 

 

2014: Are loc un accident  aviatic  in Munții Apuseni.

 

 

 

 

 

 

 

Un avion YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander, care efectua o cursă umanitară, a aterizat forțat într-o zonă împădurită din Munții Apuseni la o altitudine de circa 1600 m, lângă satul Petreasa din comuna Horea, situat la limita dintre județele Cluj și Alba.

Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu,  copilot, transporta la acel moment o echipă de cinci cadre medicale de la București la Oradea.

În acest accident au murit comandantul Iovan și studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost răniți.

Raportul final elaborat de către autoritatea națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă, comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

 

O ISTORIE A ZILEI DE 20 IANUARIE. VIDEO

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

 

20/01/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 563 de alți urmăritori