CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 22 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 22 iulie în istoria noastră

1447 : A decedat domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei (1410 – 22 iulie 1447), fiul voievodului Moldovei Alexandru cel Bun cu o soție nelegitimă, Stanca (Stana). A condus Moldova între septembrie 1434–august 1435, împreună cu Iliaș I (Ilie) între august 1435–mai 1443, singur între mai 1443–mai 1444, în asociere cu fratele său Petru al III-lea între mai 1444–1445, și iar singur, până în iulie 1447. În schimbul Pocuției a fost recunoscut și de polonezi.

1451: Umanistul italian Poggio Bracciolini menţionează în lucrarea  “Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, inca  din vremea împăratului Traian.

Se argumenta pentru prima data cu probe culese direct din spatiul romanesc, latinitatea limbii romane.

1456: Strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei,  împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului.

În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept “atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”.

Ioan (Ion) Huniade (Iancu de Hunedoara), voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei

Foto: Ioan (Ion) Huniade (Iancu de Hunedoara), voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei.

Teritorii administrate de Iancu de Hunedoara la 1456

După cucerirea Constantinopolului (in 1453), sultanul Mehmed al II-lea (Mahomed II-lea)  a pus capăt ultimelor rezistenențe ale Imperiului Bizantin, otomanii devenind stăpînii Bosforului, iar apoi ai Mării Egee și ai Marii Negre.

Turcii au invadat Serbia, cucerind cetatea Ostrovița (1454) si jefuind  tezaurul. Flota otomană s-a regrupat pe Dunăre la Vidin, iar  mobilizarea armatei ungare a avut loc în aprilie 1456. Iancu de Hunedoara a cerut  ajutor extern si a  trimis 5 000 de mercenari la Belgrad, pentru a apăra poarta spre Ungaria, sustinand totodata in Muntenia venirea la domnie a lui Vlad Țepeș, în locul lui Vladislav II-lea.

Iancu de Hunedoara adună 20 000 ostași: trupe ungare, transilvănene și mercenari. În susținerea armatei sale vor veni și 27 000 – 28 000 de pedeștri din rîndurile cruciaților lui Capistrano. Tabăra sultanului Mehmed II-lea, Cuceritorul, avrea însă 100 000 oameni. 

La 4 iulie 1456, sultanul Mehmed II-lea începe asediul Belgradului prin bombardarea fortificațiilor, iar flota otomană de 60 galere și 150 nave mici a blocat aprovizionarea cetății de pe Dunăre.

Din ordinul lui Iancu, flota creștină atacă din două direcții flota otomană la 14 iulie cu 240 nave, silind-o să scoată blocada cetății pe Dunăre.

Concomitent nu înceta bombardamentul terestru al cetății, iar asediații răspundeau cu săgeți și foc de artilerie. Asaltul general al cetății Belgrad a avut loc în după-amiza zilei de 21 iulie 1456, otomanii pătrunzand de două ori în oraș, dar de fiecare dată fiind respinși.

La a treia încercare ienicerii otomani au fost din nou respinși de trupele lui Capistrano amplasate pe podul ce asigura intrarea în cetate. Cruciații nou veniți de pe Dunăre au întărit garnizoana cetății.

La 22 iulie, tabăra creștină dezlănțuie un atac  general, artileria turcă fiind repede capturată, însuși sultanul fiind rănit. Iancu de Hunedoara care a folosit iscusit artileria recent capturată de la otomani, care, la 23 iulie se retrag părăsindu-si  tabăra.

În cinstea acestei glorioase victorii pana in zilele noastre  în toate bisericile catolice, la ora 12 se trag clopotele, marcînd victoria lui Iancu de Hunedoara asupra lui Mehmed al II-lea.

Victoria lui Iancu de Hunedoara a oprit expansiunea otomană pe această direcție timp de  65 ani, pana cand sultanul Suleyman al II-lea Magnificul  va reusi sa cucereasca Belgradul în 1521.

1484 (22 iulie– 7/8. august): In timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie – august 1484,otomanii cuceresc Cetatea Albă, care devine raia turcească.

1822: S-a născut la Reghin, Joseph Haltrich, pedagog, filolog, preot şi etnograf sas din Transilvania, pasionat culegător de poveşti şi poezii populare săseşti; (m. 17 mai 1886, Şaeş, Mureş).

A beneficiat de o bursă de studii la Leipzig, in Germania. În timpul petrecut în Germania, l-a cunoscut pe Jacob Grimm, unul din celebrii fraţi Grimm, cu care a purtat o intensă corespondenţă pe tema studiilor de folclor.

După terminarea studiilor din Germania, s-a întors în Sighişoara, unde a condus Gimnaziul din localitate.

În 1854 a publicat, la Berlin, o culegere de basme populare, intitulată Deutsche Volksmärchen aus dem Sachsenlande in Siebenbürgen (Basme populare germane din ţara saşilor, Transilvania). Iniţial, culegerea cuprindea 78 de basme, care i-au atras atenţia lui Jacob Grimm.

Joseph Haltrich a fost preocupat şi de domeniul istoriei, studiind evoluţia şi modernizarea oraşelor Reghin şi Sighişoara. A făcut şi unele cercetări asupra dialectului săsesc.

Cu ocazia aniversării a 450 de ani de la înfiinţare, Şcoala din deal din Sighişoara a primit numele de Liceul Joseph Haltrich , în amintirea sa.

1934: S-a născut la Bucuresti, canoistul evreu român Leon Rotman, primul sportiv reprezentant al României dublu laureat cu aur la Olimpiada de la Melbourne din 1956 şi laureat cu bronz la Roma in anul 1960.


1934: S-a nascut  Leon Rotman, primul sportiv reprezentant al României dublu laureat cu aur la Olimpiada de la Melbourne din 1956 şi laureat cu bronz la Roma in anul 1960.

 

1938: A murit (într-un accident aviatic), Ionel Fernic, pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români, compozitor autorul celebrelor romanţe  “Iti aduci aminte, doamna?”, “La umbra nucului batran”, “Iubesc femeia”, “Pe bolta cand apare luna”, precum si al unor melodii de muzica usoara   “Nu ma lasa sa mor, Marghioalo!”, “Pai calu’ balan!”, “Foaie verde si-o aluna”; (n. 29 mai 1901).

1944: Are loc un puternic bombardament anglo-american asupra Ploieștiului si Bucureștiului soldat cu mari pagube materiale.

In timpul acestui raid executat in opt valuri succesive, pierderile aliate au atins cel mai înalt nivel de la atacul din 1 august 1943, cifrându-se la 24 de aeronave doborâte, reprezentând 5,6% pierderi .

1946: S-a născut politicianul român Petre Roman, inginer şi profesor universitar, cel dintâi prim-ministru al României din perioada post-ceaușistă (decembrie 1989 – septembrie 1991).

Petre Roman - Politica Românească

 

  Tatăl său a fost Valter Roman (născut Ernst sau Ernő Neulander din Transilvania şi de origine evreiască , un lider comunist care a participat la războiul civil din Spania. Bunicul său pe linie paternă provenea dintr-o familie hasidică stabilită la Oradea .

Mama sa, Hortensia Vallejo  activistă comunistă, a fost originară dintr-o familie catolică hispano-bască.

In cursul mandatului său de prim-ministru au fost adoptate  din iniţiativa Guvernului, peste 100 de legi incluzând un pachet ce stabilea mecanismele economiei de piaţă în România precum şi bazele instituţiilor democratice şi ale statului de drept.

1947: S-a născut  atleta română Mihaela Peneş,  campioană olimpică la aruncarea suliţei (Tokyo, 1964).

Mihaela Penes - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

1940: S-a născut Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), şahistă olandeză de origine română; (m. 14 octombrie 2013).

A mai plecat o legenda a sahului romanesc: Alexandra Nicolau. – Sah cu  Ceausescu

Tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie.

A fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974.

In Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979.

A ocupat locul al cincilea in clasamentul mondial in sahul feminin.

 

 1951: S-a născut la Dobești, județul Timiș, Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30 septembrie 2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007

1967: S-a născut in localitatea Rucăr, judeţul Argeş, cântăreaţa de muzică uşoară Ileana Şipoteanu.

În anul 1983 începe să cânte alături de formaţia Valahia din oraşul Piteşti.

Ileana Șipoteanu | "Ce mult te-am iubit" (Imagini video)

A urmat şi cursurile Şcolii Populare de Artă la clasa profesoarei Cornelia Voica, iar din 1985 s-a  angajat la Teatrul Alexandru Davila unde a activat timp de 5 ani.

În 1986  debuteaza în Televiziune la emisiunea ,,Album Duminical,, si pe scena festivalului de la Mamaia.

A efectuat turnee in Turcia, Italia, Germania, Serbia, Bulgaria, Belgia, Franţa, Austria.

1983: S-a nascut  la Chişinău,  cântăreţul de muzică pop din Republica Moldova, Arsenie Todiraş.

Imagini pentru arseni todiraş photos

Între anii 1999 şi 2005 a făcut parte din renumita trupa O-Zone, iar din 2005 evoluează solo sub numele scenic „Arsenium”.

1986: A decedat popularul cântăreţ român de muzica uşoară, Aurelian Andreescu; ( n. 12 mai 1942 ).

Din anul 1965 a fost angajat la Teatrul Constantin Tănase din Bucuresti,   cu care a efectuat turnee în mai multe ţări din Europa, precum şi în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obţinut locul al III-lea la Festivalul Internaţional al Cântecului de la Sopot, Polonia, la „Ziua discului”.

A făcut parte din echipa României alături de Aura Urziceanu şi Mihaela Mihai care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971.

În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia „Alerg printre Stele” a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu şi a deschis recitalul lui Johnny Hallyday.

De-a lungul carierei, a înregistrat peste 200 de melodii.

A murit în 1986, în urma unui atac de cord. Este înmormântat în cimitirul Ghencea din Bucureşti.

1991: A fost înfiinţată, de către dramaturgul Valentin Nicolau (n. 1960 – m. 2015), Editura „Nemira”, una dintre primele edituri independente din România postdecembristă, considerată drept continuatoare a Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor, revistă lunară ce a apărut între aprilie 1990 şi ianuarie 1991.

S-a impus pe piaţa editorială prin colecţia „Nautilus”, în care au fost publicaţi pentru prima dată în România romancieri ca Stephen King, Frank Herbert, Philip K. Dick sau Isaac Asimov şi în care au apărut capodopere ale literaturii science-fiction internaţionale, majoritatea distinse cu prestigioase premii de gen (Hugo, Nebula).

Planul editorial nu a cuprins doar cărţile fundamentale ale literaturii science fiction şi fantasy, ci şi nume mari ale literaturii universale, editura publicându-i, tot pentru prima dată în România, pe John Kennedy Toole, Paulo Coelho, Pascal Bruckner, iar în cadrul colecţiei „Totem”, eseurile lui Elias Canetti sau ale lui Roger Caillois

1998: A intrat în vigoare Convenţia privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la data de 24 iunie 1995. România a depus instrumentele de ratificare la data de 21 ianuarie 1998.

2001: A murit Vlad Mugur, fost regizor al Teatrului  Naţional din Cluj unul dintre  promotorii  mişcării de modernizare a teatrului românesc din anii ’60-’70; (n. 22 iunie 1927).

In 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în RFG (între anii 1982 şi 1987 a condus teatrul din München).

După 1990, Vlad Mugur şi-a reluat colaborările cu teatrele din România; (n. 1927).

2013: A murit Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică; (n. 1951).

A fost distinsă cu numeroase premii printre care se numară:

Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galati  si Leopardul de argint de Al. Popescu realizat la Teatrul pentru Copii din Ploieşti; 1998 – Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi pentru spectacolul Pasărea albastră de Maeterlinck realizat la Teatrul Tăndărică, 1998.

Premii Internaţionale: 2001 – Premiul de creaţie, Zagreb, festivalul PIF, pentru spectacolul Adunarea păsărilor – Teatrul Ţăndărică; 2010 –  Premiul de excelenţă pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi – la festivalul Golden Magnolia de la Şanghai, pentru spectacolul Pinocchio – Teatrul Colibri, Craiova.

Premiul de scenografie la festivalul international de la Chisinau, 2013, pentru spectacolul Zulenka de la Teatrul Prichindel din Alba Iulia.

2017: A murit compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” ; (n. 1952).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Maria Magdalena

Sfânta și slăvita mironosiţă Maria Magdalena, cea întocmai-cu-Apostolii a fost o ucenică a lui Hristos, numită Maria din Magdala (o cetate din Galileea). Prăznuirea ei se face pe 22 iulie și, împreună cu celelalte femei, în Duminica Femeilor Mironosiţe. În cinstea ei a fost scris și un acatist - foto: doxologia.ro

Sfanta Maria Magdalena  a fost originara din Magdala, un sat pescaresc de pe tarmul vestic al Lacului Ghenizaret.

Ea a fost tamaduita de sapte duhuri necurate de catre Hristos si dupa aceasta minune, a ales sa-L urmeze. Maria Magdalena a asistat la rastignirea Mantuitorului si a fost prima persoana care a aflat de la un inger ca Iisus a inviat.

Potrivit Traditiei, Maria Magdalena L-a propavaduit pe Hristos si in Roma, unde l-ar fi convertit pe imparatul Tiberiu.

Va ajunge si in Efes, spre a-i sta in ajutor Sfantului Ioan Evanghelistul in vestirea Evangheliei.

Se pare ca ea a fost ingropata in pestera in care au dormit somnul de sute de ani Cei Sapte Tineri, pomeniti de Biserica pe 4 august.

Amintim ca racla cu mana stanga a Sfintei Maria Magdalena se află la Manastirea “Simonos Petra“ din Sfantul Munte Athos.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/22/o-istorie-a-zilei-de-22-iulie-video.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrotodox.ro.

22/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 21 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 21 iulie în istoria noastră

1718: Prin Tratatul de pace de la Passarowitz, Imperiul Otoman a cedat Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei (inclusiv Belgradul) si  Bosnia.

21 iulie 1718. Ziua de naștere a Banatului modern

Oltenia intrată sub stăpânirea habsburgică, a primit numele de „Kleine Walachei” (adică „Valahia Mică”, faţă de Muntenia care era „Valahia Mare”).

  Graniţa vestică a Ţării Româneşti a fost pentru scurt timp râul Olt.  

Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administraţie proprie, sprijinită militar şi transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reuşiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mişcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societăţii, de la ţărani şi micii meseriaşi, până la comercianţi, mica şi marea boierime.  

Craiova a devenit  între 1735 şi 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenenţă statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.

Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăţi în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. 

Ocupaţia a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groţka în Sebia, unde Austria a fost învinsă de turci.

În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia a fost  realipită la Ţara Românească. 

In schimb Banatul,  anexat si el Imperiului Habsburgic a devenit în scurt timp, o regiune bine organizată, puternic dezvoltată din punct de vedere economic şi social.

În 28 iunie 1719, Împăratul a semnat Decretul care numea Administraţia Banatului şi stabilea sediul acesteia la Timişoara. Primul guvernator a fost contele Claude Florimond de Mercy.
Începe o perioadă înfloritoare pentru această regiune, care, sub străpânirea habsburgică, ajunge la un inalt nivel de dezvoltare, dupa decaderea suferita in timpul stapanirii turceşti.

1774: A fost încheiat în Dobrogea istorică, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, între Turcia şi Rusia.

Numele Kucuk-Kaynarca, cum i-au zis turcii, vine de la cele două sate apropiate. Unul este Kainardja (numele românesc – Cainargeaua Mică), aflat în prezent în Bulgaria iar celălalt este Cuiugiuc, sat de aproximativ 200 de locuitori, aflat la numai un kilometru de graniţă şi care aparţine de  comuna Lipniţa. 

 

Tratatul semnat de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareşalul Piotr Rumianţev) şi Imperiul Otoman, după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774, prevedea : scutirea Principatelor Române de plata haraciului către Turcia pe o perioadă de doi ani, confirmarea vechilor privilegii acordate acestora, dreptul Rusiei de a interveni la Poartă în favoarea Ţărilor Române.

Tratatul a dezavantajat ţările române, pentru că Rusia a primit şi dreptul de a proteja credincioşii ortodocşi din Imperiul Otoman şi a folosit această prerogativă în Ţara Românească şi Moldova, intervenind frecvent în timpul domniilor fanariote, dar a reprezentat o lovitură extrem de umilitoare data puternicului Imperiu Otoman, forţat sa cedeze teritoriul regiunii Yedisan dintre râurile Nipru și Bugul de Sud, care includea portul Herson și oferea Rusiei pentru prima oară ieșire la Marea Neagră.

Gravură contemporană a păcii de la Kuciuk Kainargi

Gravură contemporană reprezentând tratativele de pace de la Kuciuk Kainargi.

Prin tratat, Rusiei îi mai erau cedate porturile Kerci şi Enikale  din Crimeea, precum și regiunea Kabarda  (cabardină) din Caucaz.

Otomanii au pierdut și  Hanatul Crimeii, căruia au fost forțați să îi recunoască independența.

Hanatul, oficial independent, era în realitate sub controlul Rusiei, care l-a și anexat în 1783. 
Pe lângă toate acestea,Turcia a cedat Austriei, în partea de nord a Moldovei, teritoriul  care avea sa fie numit Bucovina.

1808 (21.VII/2.VIII): S-a născut la Bocşa, în  judeţul Sălaj, învățatul român Simion Bărnuţiu, jurist, filosof. A introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania şi a ţinut la Iaşi primul curs universitar de estetică. Ca scriitor si  om politic,a fost nul dintre conducătorii Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania; (m. 28 mai 1864).

simion-barnutiu

De asemenea, a fost vicepreşedinte al Adunării românilor de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român din Transilvania. 

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) dă naşterea sa la 21 iulie 1808 şi moartea la 16 mai 1864.

1821: S- a născut marele  poet patriot roman Vasile Alecsandri,  dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator la Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Principatului Moldova şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. 

Vasile Alecsandri (n.1821-d.1890), poet, prozator și dramaturg român

Vasile Alecsandri, poet, prozator și dramaturg român  (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, în ţinutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mirceşti, judeţul Roman, România).

 A decedat in ziua de 22 august 1890, la Mirceşti, judeţul Iaşi, România), poet, prozator și dramaturg român.

Prin traducerile în limbile franceză, germană, engleză ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale, Alecsandri se numară și printre primii noștri scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă străinătății.

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“. După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

 1861: La Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1864: S-a născut la Iasi, Ermil A. Pangrati, inginer și politician român, profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din Iași și București.

Un strălucit arhitect român: Ermil Pangrati

A fost membru în Guvernul Maiorescu ocupând funcţia de ministru al lucrărilor publice.

A  înființat școala de arhitectură și a contribuit la renașterea stilului arhitectonic național (d.19 septembrie 1931).

 1868:  România a semnat Convenţia internaţională telegrafică de la Viena, care înlocuia Convenţia de la Paris din data de 17 mai 1865.

 1880: Poetul Alexandru Macedonski publică în revista “Literatorul”articolul “Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.

1890: S-a născut astronomul Constantin Pârvulescu, una dintre cele mai remarcabile personalităţi ştiinţifice din România, autorul unor importante cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească.

A  fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod.

Cine a fost primul român care a dat numele unui asteroid. Observaţiile sale  au contribuit la istorica victorie de la Mărăşeşti

Născut la Ploieşti, a urmat studiile elementare şi apoi pe cele secundare la Liceul Teoretic „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1901-1909). A urmat  Secţia de Matematici a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, obţinînd licenţa în 1915.

În timpul Primul Război Mondial, a fost aviator-voluntar în gradul de sublocotenent, observaţiile sale aeriene contribuind  la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti.

A fost profesor de liceu la Bucureşti şi Ploieşti, astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), în 1925 devine doctor în astronomie al Universităţii din Paris cu o teză despre roiurile globulare de stele, adesea menţionată în tratatele de specialitate.

Este numit conferenţiar de astronomie şi geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuţi (nevoit să o părăsească în 1940 şi profesor de astronomie la Universităţile din Timişoara şi Cluj Napoca (1940-1945).

A adus contribuţii originale deosebite, prin cercetările şi observaţiile sale, asupra Căii Lactee şi a structurii Univesului şi  a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor

Savantul  Pârvulescu a făcut studii privitoare la roiurile stelare supergalactice şi globulare – domeniu în care era considerat o autoritate de necontestat, la determinarea orbitelor stelelor duble, la evoluţia sistemului solar şi a stelelor.

A fost acela care a  tras concluzia că roiurile sunt sisteme stelare bătrâne, exterioare Căii Lactee, ideee cu totul nouă şi originală la acea dată şi cel care a descoperit, prin observaţii personale, „steaua pitică albă cu nr. 1.166“, cu o densitate superioară de o sută de mii de ori celei a apei.

De asemenea, metoda sa de evaluare a densităţii stelare a roiurilor de stele a fost citată şi utilizată în scrierile unor cunoscuţi astronomi, ca W. M. Smart şi E. P. Hubble.

A murit la numai 55 de ani de o boală necruţătoare de inimă.

În 1948, Observatorul Regal din Belgia a propus Uniunii Astronomice Internaţionale ca asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român.

Acesta a fost primul asteroid care a primit numele unui român.

Corpul stelar are un diametru cuprins între 11 şi 24 km, face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Este şi autorul unui curs de astronomie pentru învăţământul universitar şi al unui manual de astronomie.

În timpul vieţii a fost membru al Uniunii Astronomice Internaţionale şi al societăţilor astronomice din Franţa, Italia, Belgia, Canada şi Londra.

A fost decorat cu Legiunea de Onoare franceză și membru post-mortem al Academiei Române din anul 1991.

1891: S-a născut  Jean Yonnel, renumit actor francez de origine română, unul din cei 4 actori români societari ai Comediei Franceze, alături de Eduard de Max, Maria Ventura şi Elizabeth Nizan; (d.17 august 1968).

1904: S-a născut la Turnu Severin, Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar; (m. 1990).

  A absolvit Facultatea de Medicină şi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.

Doctor în chirurgie, medic primar psihiatru. Debutează în literatură cu proze scurte, foarte apreciate de Tudor Arghezi, în prima serie a revistei Bilete de papagal, colaborează la reviste literare precum Revista Română, Kalende, Ramuri, ţinând cronica ideilor la Viaţa Românească şi a cărţii franceze la Revista Fundaţiilor.

  Este autorul unui faimos volum de interviuri intitulat Lumea de mâine în care, în 1947, 50 de intelectuali români îşi dau cu părerea asupra modului în care va arăta lumea de mâine.

La câteva luni după apariţia sa, regele Mihai este obligat să abdice, se instaureaza in tara pe deplin un regim dictatorial comunist, iar prognozele intelectualilor, adunate în volum sunt spulberate.

1904: S-a născut geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România.

A realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 1998).

1905: S-a născut chimistul și farmacistul Constantin Ionescu, considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România.

A fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu şi membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1956).

 1906: S-a născut Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX.

A avut o bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”); (m. 1966).

1907: A murit marele pictor român Nicolae Grigorescu; (n. 15 mai 1838); (“Car cu boi”, “Ciobanas”, “Nud la malul marii”); (n.15 mai 1838).

 

A realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861).

Impreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838).

 1914: Consiliul de Coroană al României, reunit la Sinaia, a respins cererea regelui Carol I de intrare în război alături de Puterile Centrale, hotărând neutralitatea României.

1919: A  murit generalul  de artilerie Eremia- Teofil Grigorescu, erou în Primul Război Mondial, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, fost ministru de război în guvernul României; (n.28 noiembrie 1863).

1928: La cererea principesei Elena, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat divorţul dintre aceasta si soţul său, prinţul Carol (viitorul rege Carol al II – lea), motivat de parasirea domiciliului conjugal de catre acesta.

O poveste uitată – REGINA ELENA - Formula AS

1932: S-a născut Corneliu Leu, prozator, dramaturg şi regizor de film ; (m. 2015).

A  înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; între anii 1950 şi 1958 a fost redactor la Radiodifuziunea Română .

 1936: S-a născut la Strunga, în judeţul Iaşi, Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

A fost profesor universitar la Bucureşti , membru corespondent al Academiei Române (din 1992) şi a adus contribuţii deosebite în domeniul anatomiei patologice, al oncologiei („Oncologie veterinara comparata”), patologiei celulare, biotehnologiei şi transferului tehnologic.

În 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie.

A ocupat mai multe funcţii de conducere la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină, Veterinară, Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului. A fost consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor, Preşedinte al Secţiei de “Medicină Fundamentală” din Academia de Ştiinţe Medicale
Pentru contribuţiile sale, a primit o serie de titluri şi premii, printre care

  • Premiul Academiei Române – 1978.
  • Premiul internaţional „Nicola Tesla” – 1980.
  • Profesor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – 2002
  • Doctor Honoris Causa al Universităţii „Biotera” Bucureşti – 2003
  • Profesor Honoris Causa al Universităţii Bioterra 2004
  • Laureat al Indemnizaţiei Viagere de Merit pentru Ştiinţă (2004)

1936: Între reprezentantii Romaniei si ai URSS, N.Titulescu si M.Litvinov, se incheie un PROTOCOL în care se stipula  printre altele că :

“Guvernul URSS recunoaşte ca, în virtutea diferitelor sale obligatii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaşte că trupele romane nu vor putea trece niciodată Nistrul în URSS, fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

Reprezentantii Romaniei si Urss, Titulescu si Litvinov, au ajuns la incheierea acestui protocol privind redactarea unui tratat de asistenta mutuala intre cele doua state.

Textul protocolului avea patru puncte:

1) textul tratatului de asistenta mutuala urma sa fie asemanator cu cel sovieto-cehoslovac sau sovieto-francez, dar urma sa fie îndreptat împotriva oricarui agresor;

2) intrarea în actiune a fiecareia dintre cele doua parti urma sase faca numai când Franta ar fi intrat în actiune;

3) guvernul sovietic accepta sa nu treaca Nistrul cu trupele sale fara o cerere în acest sens din partea guvernului regal al României, în timp ce România nu putea sa treaca Nistrul fara o cerere din partea Uniunii Sovietice;

4) la cererea guvernului regal, trupele sovietice trebuiau sa se retraga imediat peste Nistru, la fel cum, la cererea guvernului sovietic,trupele române trebuiau sa se retraga din Uniunea Sovietica.

Discutiile purtate  au esuat din cauza divergentelor foarte mari dintre obiectivele Moscovei si cele ale României.

Politica externă română fost marcata mai ales de continuitate, obiectivul ei ramânând recunoasterea unirii Basarabiei lacu România.

1936: S-a născut medicul veterinar Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

In 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1992.

1941: În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia URSS, Armata Română a  alungat trupele sovietice din localităţile Tighina, Ismail, Chilia Nouă şi Vâlcov.

1955: S-a născut Dan Chişu, producător, scenarist, regizor de film, scriitor, om de televiziune; fondatorul Fundaţiei DaKINO (1991).

Este organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKIN.

1958: Apare Decretul de amendare a Codului penal, prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor.

De asemenea, a fost lărgit numarul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea (pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii).

1971: S-a născut Paul Anastasiu, artist, pictor şi sculptor francez de origine română.

1972: A murit compozitorul şi dirijorul român Ion Croitoru; (n 1884).

1981: S-a născut tenismanul român Victor Hănescu.

1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-Bucureşti.

Survol peste partea nordică a Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari -  YouTube

1986:  A murit (la Lausanne, în Elveţia, unde se stabilise din 1981), poetul, eseistul şi traducătorul Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu); (n. 24 mai 1923, Buzău).

Astăzi despre Ion Caraion - scriitorul despre care în timpul regimului  comunist se auzea doar la Europa Liberă

 1994: A luat fiinţă Alianţa civic-liberală„liberalii” dintre Partidul Alianţei Civice şi PNL.

Protocolul de constituire a fost semnat de Nicolae Manolescu (PAC) şi Mircea Ionescu-Quintus (PNL).

 2005: A murit operatorul de film documentar Gheorghe Feher, stabilit în Suedia din anii ’80; (n. 1924).

2009: A decedat Sanda Tătărăscu Negroponte, fiica fostului prim-ministru liberal din perioada interbelica, Gheorghe Tătărăscu si vaduva unui afacerist de origine greacă.

A murit una dintre cele mai bogate femei din Romania | inPolitics.ro

In anul 1950, odata cu confiscarea averii, Sanda Tatarascu Negropontes, care facea parte dintr-o familie de nobili cu ramuri in Franța, SUA si Elvetia, a fost declarata „dusman al poporului” si intemnitata in inchisoarea de la Tirgsor.

Dupa 3 ani petrecuti in inchisoare, timp in care a fost colega de celula cu o femeie condamnata pentru canibalism, Sanda Tatarascu Negropontes a fost eliberata si trimisa la „reeducare”, fiind angajata la deratizare.

In decembrie 1989, Sanda Tatarascu Negropontes a fost chemata de tatal adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Amedeo Lazarescu, sa se alature PNL, ea fiind aleasa senator.

Dupa 1990, Sanda Tatarascu Negropontes a inceput batalia in justitie pentru recuperarea uriasei averi a familiei, care desi i-a fost inapoiata doar partial, a propulsat-o  in Topul 300 al celor mai bogati romani, numarandu-se printre cele mai bogate 10 femei din Romania.

Printre rudele Sandei Tătărăscu Negropontes se numară John Negroponte, fostul sef al Serviciului de Informaţii al SUA, şi Nicholas Negroponte, unul dintre inventatorii internetului.

2011: A murit la Sibiu, Mircea Ivănescu, poet, scriitor eseist și traducător român considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est; (n. 26 martie 1931, Bucureşti).

GALERIA CU POEȚI: Mircea Ivanescu, ludicul melancolic - Despre Botosaniul  interzis

A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secţia franceză) a Universităţii din Bucureşti, dupa care a  fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania” din Sibiu.

A debutat cu un volum de versuri in 1968.

A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald.

A tradus şi o serie de povestiri, jurnale şi corespondenţă ale lui Franz Kafka.

2018: A murit în localitatea Oglinzi, din jud. Neamţ, popularul interpret de muzică uşoară Ilie Micolov, (n. 2 iulie 1950, Suceava).

De profesie economist, a fost consilier pe teme muzicale al Radio România Actualităţi, a apărut în cadrul spectacolelor Teatrului „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a susţinut turnee alături de formaţia Romanticii. 

A devenit foarte cunoscut datorită melodiei devenită hit „Dragoste la prima vedere”, albumul omonim vânzându-se în peste 600.000 de exemplare. 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/21/ziua-de-21-iulie-in-istorie-video

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia.

Imagini pentru Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia.icoane

Sfintii Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia  sunt praznuiti pe 21 iulie. Canonizarea lor a fost aprobata de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 5 – 7 martie 2008.

Proclamarea canonizarii Sfintilor Rafael si Partenie a avut loc pe 5 iunie 2008, la Manastirea Neamt, cu prilejul sarbatorii Inaltarii Domnului.

Cuviosul Rafael s-a nascut in satul Bursucani, din tinutul Barladului.

A fost monah la Agapia din Deal, in secolul al XVI lea. Din documente reiese ca Sfantul Ierarh Dosoftei i-a cinstit moastele. In vechile pomelnice este numit “Fericitul staret Rafael”.

Dumnezeu a lucrat in chip minunat prin el, atat in timpul vietii pamantesti, cat si dupa trecerea sa la cele vesnice. Parti din moastele sale se pastreaza in manastirile din Moldova.

Cuviosul Partenie a trait in secolul al XVII lea.

Din relatarile Sfantului Dosoftei, reiese ca Partenie a fost contemporan cu mitropolitul Moldovei. Potrivit Traditiei, Sfantul Partenie a sihastrit in muntele “Scaunele”.

Se ruga toata ziua, iar noaptea, in timp ce rostea rugaciunea lui Iisus, impletea cosuri. Dormea foarte putin.

A trecut la Domnul in anul 1660. Moastele sale au darul tamaduirii.

Sfantul Proroc Iezechiel a fost fiul lui Buzi, un preot din cetatea Sarira. Iezechiel a fost luat in captivitate babilonica in vremea lui Nabucodonosor.

A fost contemporan cu prorocul Ieremia. Insa, Iezechiel prorocea si invata poporul evreu luat rob in Babilon, spre deosebire de Ieremia care invata poporul si prorocea la Ierusalim.

In Babilon, lui Iezechiel  i se fac diverse descoperiri. La raul Chebar, Iezechiel a vazut cerurile deschizandu-se, si un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.

Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc. […] Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur la spate (Iezechiel 1: 4-5, 10).

Fata de om arata pe Hristos intrupat in chip de om; fata de leu arata dumnezeirea Lui; fata de bou arata jertfa Lui, iar fata de vultur arata invierea si inaltarea Lui.Intr-o alta vedenie, Sfantul Proroc Iezechiel a vazut invierea mortilor.

Prorocul a vazut o vale plina de oase uscate si moarte, asupra carora pogorand Duhul lui Dumnezeu, ele s-au trezit la viata si s-au ridicat pe picioarele lor.

El a mai vazut in duh si cumplita distrugere a Ierusalimului, cand mania lui Dumnezeu i-a ucis pe toti, in afara de aceia insemnati cu litera greceasca Tau, care corespunde literei noastre T, si care simbolizeaza Crucea.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro
  11.  adevărul.ro/pbqlcv;
  12. CreștinOrtodox.ro

21/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 20 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 iulie în istoria noastră

 1514: Moare la Timișoara, Gheorghe Doja  (Makfalvai Dózsa György;(n. cca. 1470, Dalnic, Covasna), conducătorul războiului ţărănesc de la 1514 din Transilvania, contra marilor proprietari unguri.

Gheorghe Doja, se ridicase din rândul micii nobilimi și s-a distins în luptă în războaiele antiotomane.

În fruntea răsculatilor a infrant armata nobililor condusa de Stefan Bathory, comitele Timisoarei, si de episcopul Csaky.

Oastea nobilior a fost apoi biruita din nou, la Cenad. Aflata in impas, nobilimea si-a dat seama ca numai prin masuri extreme isi poate salva privilegiile si bunurile amenințate.

Armata feudală, refacuta si intarita cu noi trupe mercenari, s-a adunat intre zidurile Timisoarei.

In batalia decisiva care a avut loc la 15 iulie 1514, rasculatii au fost infrânți.

Cazut prizonier, Gheorghe Doja a fost condamnat la moarte prin supliciu pe un tron înroșit in foc, iar în ziua de 20 iulie 1514, a fost adusa la îndeplinire graznica sentință, din ordinul viitorului voievod Zápolya János, după ce a fost torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc și a fost încoronat cu o coroană încinsă.

1514 Execuția Lui Gheorghe Doja

Soldații săi înfometați au fost obligați să rupă carnea de pe Doja cu dinții și să se înfrupte din el. Comandantul secui și-a păstrat până în ultima clipă luciditatea. În timp ce era mâncat, el spunea: „Se pare că în loc de luptători, am crescut lângă mine niște câini”.


Capul său retezat a fost trimis la Seghedin, iar ceea ce a mai rămas din trup a fost tăiat in patru si tintuit – pentru infricosarea multimilor – pe portile orașelor Buda, Pesta, Oradea si Alba Iulia.

1600: La Dieta de la 20–27 iulie 1600 de la Alba Iulia, nobilii au cerut Domnului Mihai Viteazul pedepsirea iobagilor care au fugit de pe moșii, care s-au alăturat oștii acestuia și care au prădat în Transilvania, încurajați că Domnul era „de-al lor”.

Există însă și două decizii luatede Dietă la „dorința” (porunca) lui Mihai Viteazul, una privind dreptul la pășunat și a doua privind scutirea preoților români de „robotă”.

1707: S-a încheiat în Moldova a doua domnie a lui Antioh Cantemir, fiul domnitorului Constantin Cantemir şi fratele principelui cărturar  Dimitrie Cantemir.

Foto: Constantin şi Antioh Cantemir, frescă din biserica mănăstirii Mera, județul Vrancea.

Antioh Cantemir, fiul cel mare al lui Constantin Cantemir (n. cca. 1670 – d.1726  la Constantinopol), a fost numit domn al Moldovei în decembrie 1695.  

Mazilit în septembrie 1700, în urma intervenției la Poartă a domnului Munteniei, Constantin Brâncoveanu, a reprimit domnia în februarie 1705.

A fost din nou mazilit în iulie 1707, din cauza pârilor la Poartă ale lui Mihai Racoviță. Începe a doua domnie a lui Mihai Racoviţă. 

1707 Mihai Racoviță

Mihai Racoviță (cca. 1660 – iulie 1744), boier din țară, din sânge Cantacuzinesc, a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703–februarie 1705; 20/30 iulie 1707–17/27 octombrie 1709 și 25 decembrie 1715/5 ianuarie 1716–25 septembrie/7 octombrie 1726.

A fost căsătorit de două ori, întâi cu Safta, fiica lui Constantin Cantemir, apoi cu Ana, fiica cămărașului Dediu Codreanu; a avut șapte copii. În țară a avut de luptat cu partidele boierești, iar în afară cu pretendenții de la Poartă.

Banii mulți pe care îi reclamau aceste lupte l-au silit să mărească birurile existente și să introducă altele noi.

În a doua domnie a fost mazilit și dus la Constantinopol din cauza uneltirilor cu Petru I al Rusiei, iar pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat

1709: Iau sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Şcoala de la Sf. Sava a fost înfiinţata in anul 1688, de Constantin Cantacuzino împreună cu fratele său, Şerban Cantacuzino .

1709 Academia Domnească De La Sf Sava

În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale.

Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească.

Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei.

Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure; în anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academii Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare – Universitatea de astăzi.

1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza).

A desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1866).

1848: Are loc o mare manifestaţie de protest pe Câmpia de la Filaret („Câmpia Libertăţii”) din Bucuresti, împotriva încălcării teritoriului Ţării Româneşti de către armata otomană (20 iulie/1 august), în timpul Revoluției de la 1848.

Chiar a doua zi după trecerea Dunării de către trupele otomane și pătrunderea lor pe teritoriul Țării Românești, la 20 iulie/1 august, la București, „adunarea poporului român pe Câmpul Libertății” de la Filaret, într-un număr impresionant de 30.000 de oameni, a protestat împotriva faptului că „armatele turcești trecură Dunărea și intrară pe pământul românesc, fără nici un manifest, fără nici un motiv, împotriva tuturor tractatelor și împotriva dreptului neamurilor”.

 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia, autorul unor studii privind morfologia sistemului nervos.

A avut importante contribuţii în domeniul psihiatriei si a fost  unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; (m. 1937).

Imagine similară

Este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital care-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia).

NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă ca data a naşterii sale, ziua de  26 iulie 1860.

1862: S-a născut la Bereşti (jud. Covurlui), Paul Bujor, zoolog, membru de onoare şi membru titular onorific al Academiei Române din 1948, fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România, unul dintre creatorii şcolii româneşti de hidrobiologie ; (m. 17 mai 1952, Bucureşti).

P Bujor.TIF

A absolvit cursurile Facultatii de Ştiinţe din Bucureşti, iar in 1887 pleacă la Paris si apoi la Geneva, unde obţine doctoratul în ştiinţele naturale (1891).

la 30 septembrie 1895, este numit  profesor de zoologie şi morfologie animală la Universitatea din Iaşi (până în 1936). 

A editat impreuna cu Constantin Stere si Garabet Ibrăileanu, începând cu martie 1906, revista periodică literar-artistică şi ştiinţifică Viaţa Românească.

A fost preşedintele Senatului in perioada 28 noiembrie 1919 – 26 martie 1920.

1862: S-a născut la Berești, Galați, zoologul Paul Bujor; d.17 mai 1952, București.

1862-1952 Paul Bujor

A fost membru de onoare (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Științe din București, a plecat la Paris, pentru a studia biologia, iar ulterior, la Geneva, unde s-a specializat în morfologia animală. A revenit în țară ca asistent la Facultatea de Științe din București, iar în 1896 a preluat catedra de morfologie animală a Universității din Iași, unde a predat până la pensionare, în 1936.

A devenit Doctor în Științe naturale, în 1931, în Elveția. Împreună cu Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu a editat revista periodică literar-artistică și științifică Viața Românească și a condus Analele științifice ale Universității din Iași. Cea mai mare parte a activității sale a fost consacrată cursurilor și lucrărilor practice cu studenții, precum și studiilor științifice, acestea fiind grupate pe trei direcții principale: morfologie descriptivă, hidrobiologie și zoologie experimentală. Multe dintre cercetările sale, formele de viață din lacurile sărate, formarea nămolului din lacul Techirghiol, etc., sunt considerate premiere mondiale, fiind citate și astăzi în literatura de specialitate.

1868: S-a născut la Toplița, Harghita, primul Patriarh al României, Miron Cristea;( d. 6 martie 1939, la Cannes, în Franța) .

1868-1939 Miron Cristea

Publicist, filolog și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, politician și membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. senator, regent (20 iulie 1927–8 iunie 1930), prim-ministru al României (1938–1939). A studiat la Institutul Teologic din Sibiu (1887–1890). Ca învățător-director la Școala confesională românească din Orăștie, a colaborat la Telegraful Român. A obținut titlul de Doctor în Filologie (1895) cu teza Viața și opera lui Eminescu. În timpul studenției, a fost jurnalist la ziarele TribunaDreptatea, Gazeta Transilvaniei și a fost ales secretar al Societății studențești „Petru Maior”. La Sibiu a fost secretar eparhial, apoi consilier mitropolitan al Arhiepiscopiei Sibiului, a fost hirotonit (ianuarie 1900) ca diacon necăsătorit, apoi ridicat la rangul de arhidiacon, tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu numele de monah Miron, apoi hirotonit ieromonah. În 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel. A militat asiduu pentru emanciparea culturală a românilor din Transilvania, prin înființarea Băncii Culturale Lumina, susținerea înființării Muzeului etnografic și de artă din Sibiu, înființarea Societății pentru crearea unui fond de teatru român, etc. A devenit episcop al Caransebeșului, a participat, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București, fiind ales mitropolit primat al Bisericii din România întregită, definitivând unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. La 4 februarie 1925, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc

1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1925).

1883: S-a născut Luiza Zavloschi, de profesie  învăţătoare, prima femeie primar din România.

În primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți; (m. 1967).

1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România, autorul unor traduceri din poezia română în limba maghiară, al unei al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română ; (m. 1937).

1896: Poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”, cu apariţie până la 1 ianuarie 1897.

Foto: Alexandru Macedonski (1854-1920)

Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), Macedonski a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox.

Revista avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul scriitor Gala Galaction.

1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu.

A desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1994).

 1919: Între 20  iulie – 4 august se desfăşoara o ofensivă a trupelor Republicii Ungare a Sfaturilor pe Tisa (20-23 iulie), urmată de o contraofensivă viguroasă a Armatei române (24-26 iulie), care după trecerea Tisei  înaintează impetuos şi intra în Budapesta (4 august).

Imagine similară

Foto: 1919 – Armata Română în faţa Parlamentului din Budapesta

 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860).

NOTĂ: Unele surse dau ca data a moartii sale 30.VII.1919.

1927: A decedat regele Romaniei,  Ferdinand I; ( n. 24 august 1865).

Funeraliile regelui Ferdinand I - Ferdinand I Întregitorul

 Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen  a fost rege al României (1914-1927), nepot de frate al regelui Carol I, caruia i-a succedat   în 1914, la tron.

A  fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern – Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a.

Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914.

Regele Ferdinand | Muzeul virtual

A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizarea a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul Rege al României Mari.

În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal.

 După înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării.

A fost membru de onoare al Academiei Române (1890)si preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927);.

A fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş.

 1927: La  varsta  de numai cinci ani, prinţul Mihai I devine Regele Românilor, în urma morţii regelui Ferdinand I.

Prințul Mihai A Devenit Regele Românilor

Mihai I al Romaniei. Regele nostru. Martori, experiente, amintiri regale -  Alexandru Muraru - Libris

 Prinţul Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, începe prima sa domnie sub numele de  Mihai I, 1927-1930.

Fiind minor, atributiile sale erau exercitate de o Regenţă aleasă la 4 ianuarie 1926 pentru perioada  minoratului acestuia

 1927: S-a născut la Hrupişta, în Grecia, Matilda Caragiu Marioţeanu, lingvist de origine aromâna, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din anul 1993 şi membru titular al acestui înalt for de cultură din 2004. 

matilda caragiu marioteanu | Blogul Cristinei Bazavan

A fost sora marelui actor  Toma Caragiu.

A publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă.

 A decedat la data de 11 martie 2009, în Bucureşti.

 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979.

În 1958 devine cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, iar în 1961 obţine doctoratul în matematică.

În 1963 preia funcţia de conferenţiar la Institutul Pedagogic de Trei Ani. În anul următor este numit şef de sector la Institutul de Matematică al Academiei.

A fost profesor la Catedra de Analiză Matematică la Universitatea din Bucureşti.

A aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini.

Este membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994.

  Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, fiind considerat, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, cel mai bun matematician român al ultimei jumătăţi de secol.

1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală; (n. 1882).

1936: Au luat sfarsit lucrarile Conferintei de la Montreux din Elveţia, convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor, adoptat la Conferinţa de la Lausanne din 1922-23.

In urma acestei conferinte, la care  au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franţa, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia şi Japonia, la data de 21 iulie a fost semnata  Convenţia de la Montreux, prin care  Turcia era  autorizata sa fortifice stramtorile Dardanele si Bosfor, cu obligatia de a  garanta  in timp de pace, trecerea liberă a  tuturor navelor.

1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu.

A fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998).

1943: In Basarabia, la Copăceni, județul Bălți (azi în R.Moldova), s-a născut poetul, publicistul şi omul politic român Adrian Păunescu.

Adrian Păunescu (n.1943-d.2010), poet basarabean

Adrian  Păunescu,  cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, a fost  unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani.

Adrian  Păunescu s-a refugiat în județul Dolj impreuna cu familia, după revenirea sovieticilor în 1944 in Basarabia.

A debutat ca poet în 1960.

Din 1973 conduce Cenaclul “Flacăra” și revistele, pe care l-a înfiinţat, care au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stînga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism.

Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera “subversivi”, au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.

Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti, in iunie 1985.

În perioada comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant, pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista “Totuşi iubirea”.

În calitate de publicist a mai condus ziarul “Sportul românesc“, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la “Antena 1“.

Aurel Martin se pronunță asupra creației poetice păunesciene zicînd că e “un poet de netăgăduit talent, înzestrat cu harul de a transfigura realitatea cotidiană şi, într-un fel, de a demistifica, stabilind relaţii noi între fenomene sau între om şi lumea înconjurătoare, răsturînd, dacă e cazul, înţelesuri vechi, propunînd în locu-le altele inedite, şi umplînd cu eul său omniprezent spaţiile Universului.”

 A fost  membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a R.Moldova.

1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la  hidrocentrala Porţile de Fier I.

1991: Constituit în mai 1990, Partidul România Mare este înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

2004: A murit Paul Tomiță, unul dintre iniţiatorii golfului în România ; (n.12 iunie 1914, Pianu de Sus).

Foto: La implinirea vârstei de 90 de ani

 I-a avut printre alţii, ca elevi pe Regele Mihai I al României, pe Regina Maria, sau pe membrii familiilor princiare Cantacuzino, Bibescu, Brâncoveanu sau Ştirbei.

Paul Tomiță a construit un teren de golf la Pianu, in judetul Alba şi a înfiinţat un club de golf care îi poartă numele.

Tomiță a participat, între 1968-1973, la opt Campionate Mondiale de Golf.

2014: A decedat  sculptorul român Constantin Lucaci ; (n. 1923).

 2016: A decedat maestrul teatrului românesc, actorul Radu Beligan.

S-a născut pe 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni din judeţul Bacău. 

Pe linie maternă era grec de origine, iar pe linie paternă, urmaşul unuia dintre fraţii lui Ion Creangă.

In anii 1937-1938 studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti si se inscrie la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra – studii neterminate

A fost unul dintre discipolii actriţei Lucia Sturdza Bulandra şi al scriitorului Eugen Ionescu. Beligan este privit în general ca unul dintre numele majore ale teatrului românesc, cu un repertoriu complex, clasic şi modern.

A ocupat funcţiile de director al Teatrului de Comedie, între anii 1961 şi 1969, şi al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), între anii 1969 şi 1990.

Radu Beligan a fost în perioada 1969 – 1989 membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR), precum şi deputat al Marii Adunări Naţionale (MAN) între anii 1961 – 1975.

A fost unul dintre cei mai mari actori de film, teatru şi televiziune din România, cu o carieră care se întinde pe parcursul a aproape 80 de ani, cu peste o sută de roluri în teatru, cinematografie și televiziune..

Longevitatea sa  artistică a fost recunoscută şi de reprezentanţii Guinness World Records, pe 15 decembrie 2013 fiinde inclus in Cartea Recordurilor ca cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

 A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004.
În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame Bucureşti.

I s-a acordat numeroase premii si distinctii printre care  titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă” si Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”. 

A fost de asemenea Membru de Onoare al Academiei Române,2004,  Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan, Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofiţer”,  Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, 2003, Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002 .

Preşedintele Franţei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan era numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002. A primit si Trofeul Eugene Ionesco, 1999, PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franţa Premiul Academiei Române, 1997.

A mai primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu” din Iaşi, 1994, Premiul Academiei „Le Muse” din Florenţa, 1980.

20 iulie este:

În România –  Ziua aviaţiei şi a apărării antiaeriene.

Pionierii aviaţiei româneşti au ales, în 1913, ca „patron” al aviaţiei pe Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul .

NOTĂ: La 17 iunie se sărbătoreşte „Ziua aripilor româneşti”, pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iulie-video/

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Ilie

Imagini pentru sfantul ilie photos

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit in fiecare an, pe 20 iulie. A trăit in Regatul de Nord al lui Israel, cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos, în vremea domniei regelui Ahab şi a fost fiul preotului Sovac (din neamul lui Aaron), care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situata dincolo de Iordan. De aici avem si numele prorocului – Ilie Tesviteanul.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui minunate in cartile numite Regi.

Este ales de Dumnezeu sa certe aspru pe regele Ahab si pe cei care-l urmau pe calea pagâneasca a adorarii zeului Baal.

Sfântul Ilie a fost hranit in chip minunat de corbi pe cand era retras la paraul Cherit si de un inger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugaciunii sale, Dumnezeu opreste ploaia timp de trei ani si jumatate; inmulţeste faina si uleiul vaduvei din Sarepta Sidonului si il invie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusa de el lui Dumnezeu; a inlaturat cultul zeului Baal; l-a vazut pe Dumnezeu in isihie, (vantul linistit); a fost ridicat in carul de foc si s-a aratat la Schimbarea la Faţă a Mantuitorului de pe muntele Tabor.

Sfântul este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie la intrarea  peşterii sale (hranit de corb), fie in carul de foc (in care a fost rapit la cer).

Sfântul Ilie este socotit şi protoparintele monahismului crestin.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox;
  12. Cinemagia.ro.

20/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: