CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 9 decembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9  decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1671: Are loc  o  răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca. 

Răsculatii lăpușneni și orheieni conduși de boierii Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac, nemultumiti  de fiscalitatea excesivă impusă de domnitor îl alungă pe Gheorghe Duca din ţară.

Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind.

Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, cu o oaste in ajutor din partea turcilor și tătarilor.

Astfel, la Iepureni, armata lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, îi învinge pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații sunt înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul Ulmu.

Urmează represiunea lui Duca, mulți oameni din ținuturile răsculate fiind robiți de tătari, spânzurați sau trași în țeapă.
În 1674 Mihalcea Hîncu este luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra, iar scăparea din robie l-ar fi  făcut să ctitorească în 1678 o mănăstire în inima codrilor – mănăstirea Hîncu (cu hramul Sf. Parascheva).

De numele lui Hîncu este legată si  denumirea orașului Hîncești din Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Duca (d. 1685) era un grec originar din Rumelia, venit în Moldova de mic, împreună cu părinţii săi. A fost domn al Moldovei de trei ori: septembrie 1665 – mai 1666; noiembrie 1668 – 10 august 1672; noiembrie 1678 – 25 decembrie 1683 și al Munteniei: noiembrie/decembrie 1674 – 29 noiembrie 1678. În 1680, turcii îl numesc hatman al Ucrainei.

A fost crescut în casa domnului lui Vasile Lupu si a  venit  pe tronul Moldovei pentru prima dată după moartea lui Eustatie Dabija în septembrie 1665, datorită susținerii soacrei sale Dafina Doamna și a Cupăreștilor.

 A  pornit  un șir de dăjdii (dări) care au  sărăcit cumplit țara, ceea ce a dezlănțuit în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu si Apostol Durac. 

 În aprilie 1683, merge la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetății.

În lipsa lui, dar și datorită insuccesului turcilor la Viena, boierii se răscoală la îndemnul lui Ștefan Petriceicu, iar polonezii și cazacii invadează țara.

Duca este prins la întoarcere la 25 decembrie 1683 și dus în Polonia  unde moare în închisoare în 1685.

A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului Trei Ierarhi din Iași.

 

 

1744: Episcopul greco-catolic român Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, pleca la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania (din cauza presiunilor Curţii de la Viena nu se va mai întoarce din autoexilul la Roma).

 

 

 

 

 

Image result for inochentie micu

 

La 9 decembrie 1744, după ce a aflat că împărăteasa Maria Tereza a Austriei ar vrea să-l închidă în faimoasa temniţă de la Graz, episcopul, sfătuit de nunţiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun şi Curtea de la Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervenţiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa nemaiputând fi înduplecată, ba chiar ameninţând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziţie să fie întemniţat. După foarte multe stăruinţe din partea Sfântului Scaun, la 7 mai 1751, episcopul Inochentie Micu Klein a demisionat din funcţie, renunţând la episcopat, asigurându-i-se o pensie anuală de 1.200 florini aur, pe care succesorii lui la scaunul episcopesc, Petru Pavel Aron şi Atanasie Rednic, i-au plătit-o regulat până la 28 septembrie 1768, când a încetat din viaţă. A fost înmormântat în Biserica „Madonna del Pascolo” din Roma.

În scrierile sale își exprimase dorința de a fi înmormântat în catedrala zidită de el la Blaj.

La 22 iunie 1997 a fost exhumat și transferat la Biserica „Buneivestiri” a Colegiului Român Pio Romeno din Roma, iar la 2 august 1997 sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei Sf. Treime. La 19 octombrie 1997 a fost înmormântat la loc de cinste, in cadrul unei liturghii festive, într-un mormântaflat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el in Blaj..

 

 

 

1846: În sala „Momolo” din Bucureşti are loc primul concert al lui Franz Liszt, susţinut în România.

 

 

 

 

 

1865: Deputaţii români din Dieta Transilvaniei  protesteaza contra “unirii” Transilvaniei cu Ungaria.

La data de 24 noiembrie /6 decembrie 1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20 noiembrie 1865, la Cluj), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit unui decret imperial emis în august acelaşi an).

 

 

 

 

 

Image result for transilvania 1865 map

 

 

 

 

 

 

Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români, să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta.

 

 

 

 

 

 

1878: S-a nascut Emil Hațieganu (d. 13 mai 1959), jurist român, membru de onoare (1945) al Academiei Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fondator și director între  1920 și 1923 , al revistei Glasul Libertatii care a apărut la Cluj cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Național Român.

 

 

 

 

 

 1893: Se semneaza  la Bucureşti o noua convenţie comerciala  româno-austro-ungara, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, care marchează încheierea “războiului vamal” început in 1886 intre cele doua state.

Convenţia va intra în vigoare la 2 iunie 1894.

 

 

 

 

 

1894: A intrat în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 9 tramvai-electric

Linia facea legătura dintre Cotroceni şi Obor.

Odata cu inaugurarea primei linii de tramvai electrice,  Bucureştiul devenea o capitală în pas cu vremea sa.

Purtând numărul 14, tramvaiul electric circula de la Cotroceni până în mahalaua Obor şi retur, fiind prima astfel de linie de transport din România şi printre primele şi din Europa.

 La data respectivă, bucureştenii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, la 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai.

Mai târziu, în luna aprilie a anului 1909, odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB), cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee.

 

 

 

 

 

1916: Primul Război Mondial in Bătălia de la Caşin, trupele germane sunt oprite pe linia strategică de fortificaţii Focşani–Nămoloasa, trecând prin Valea Caşinului şi Valea Putnei.

 

 

 

 

 

 

 

 

Confruntarea militara din timpul Primului Razboi Mondial, dintre armatele  austro-ungaro-germane, si armatele romano-ruse, a avut loc in Muntii Moldovei de Sud si  s-a declansat in urma unui atac al fortelor austro-ungaro-germane in zona de centru a dispozitivului de aparare roman.

Atacul a esuat, fiind respins de armata romano-rusa, iar in 30 decembrie are loc un contraatac al trupelor romano-ruse,la Magura Casinului care se finalizeaza cu ocuparea cotelor 1125 si 1167. Batalia se incheie fara nici un rezultat pentru fortele Puterilor Centrale.

 

 

 

 

1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului.

Image result for regele ferdinand photos

Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.

1923: România a semnat la Geneva, Convenţia şi statutul privind regimul internaţional al căilor ferate,document prin care statele părţi se angajau să accepte Statutul referitor la regimul internaţional al căilor ferate, adoptat de cea de-a doua Conferinţă generală a comunicaţiilor şi tranzitului de la Geneva (1923). România va adera la această Convenţie la 13 ianuarie 1926.

1932: România a semnat  la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, în vigoare de la 4 aprilie 1938.

1933:  Consiliul de Ministri al Romaniei hotaraste dizolvarea Gărzii de Fier, la scurt timp înainte de organizarea alegerilor, pentru ca legionarii să nu poată participa la scrutin.

La momentul respectiv, în ciuda faptului că Garda de Fier era considerată de mulți o grupare extremistă, măsura guvernului a fost totuși criticată drept autoritară.

Primul ministru Gheorghe Duca Duca a motivat decizia  prin nevoia de a păstra ordinea socială și chiar existența statului.

Același argument fusese folosit în 1924, când Partidul Comunist a fost scos în afara legii, fiind definit drept organizație ce pune în pericol chiar existența statului.

1934: Marele pianist roman  Dinu Lipatti primeşte Premiul de compoziţie „George Enescu” pentru suita simfonică „Şătrarii”.

1941: S-a nascut  Mircea Vaida, poet, eseist şi istoric literar român, nepotul omului  politic roman  Alexandru Vaida-Voievod.

1948: Adunarea Generală a ONU adoptă Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea crimelor de genocid, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a aderat la Convenţie la 3 noiembrie 1950.

1965: Primul Tren electric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.

1966:  In Romania intră în funcţiune Hidrocentrala Vidraru, de pe râul Argeş.

 La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc,  cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament, era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume,

1967: S-a nascut la Caracal, jurnalistul si politicianul Dan Diaconescu, realizator TV, patronul posturilor  de televiziune Oglinda si DDTV.

  În data de 4 martie 2015, Curtea de Apel București l-a  condamnat  la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Ion Moț, fost primar al comunei arădene Zărand și a omului de afaceri Paul Petru Țârdea, decizia fiind definitivă.

1967: Nicolae Ceausescu a fost ales in functia de presedinte al Consiliului de Stat, luand locul lui Chivu Stoica.

Image result for ceausescu si stoica photos

Foto: Tovarasul Chivu Stoica (stanga) si „tovarasul”Ceausescu

 Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcând, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28 martie 1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine trei funcţii).

1968: S-a nascut fotbalistul roman Ionuţ Angelo Lupescu, fost internaţional de fotbal, fost director general al Federaţiei Române de Fotbal în perioada noiembrie 2005 – august 2011, actualmente şef al Comisiei tehnice a UEFA

1972: România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU.

1993: România a ratificat Convenţia privind interzicerea armelor chimice (adoptată la 3 septembrie 1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13 ianuarie 1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997)

1993: S-a pronunţat sentinţa în procesul „grupului Ilaşcu” din Republica Moldova.

Fragment din banca acuzaţilor tribunalului ilegitim de la Tiraspol în cazul

Foto: Pe  banca acuzaţilor tribunalului ilegitim de la Tiraspol în cazul “grupului Ilaşcu”; de la stînga la dreapta: Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Ilie Ilaşcu, fotografie din anul 1993

Pe 9 decembrie 1993, un tribunal ilegitim de la Tiraspol, in “autoproclamata republica moldoveneasca nistreana“, a pronunţat sentinţa în procesul grupului de patrioţi români cunoscut de opinia publică mondială sub numele de „grupul Ilaşcu”.

Membrii “grupului Ilaşcu” sunt români născuţi în diferite localităţi ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (fosta provincie romaneasca Basarbia cotropita de soviete), domiciliaţi  în Transnistria.

Între 2 şi 4 iunie 1992, Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz, au fost arestaţi la domiciliile lor de la Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei Uniuni a  Rrepublicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.). Aceştia au fost acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism.

În urma pronunţării sentinţei, fără drept de recurs, in 9 decembrie 1993 Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi 5 membri la privaţiune de libertate, pe termene de la 2 la 15 ani.

„Procesul” a fost  neechitabil, deoarece de-a lungul lui nu s-a respectat prezumţia de nevinovăţie  şi au fost administrate probe prefabricate pentru susţinerea acuzaţiilor, membrii “grupului Ilaşcu” fiind condmnati pentru “delictul” de a fi luptat pentru independenţa şi integritatea ţării lor de baştină – Republica Moldova (succesoarea de dreapt a R.S.S.M.), devenită stat independent din 1991.

Ilie Ilaşcu escortat de doi miliţieni din Transnistria în timpul procesului

 Foto: Ilie Ilaşcu escortat de doi miliţieni din Transnistria în timpul procesului.

Unul din membrii “grupului Ilaşcu“, Valeriu Garbuz, a fost eliberat peste cîteva luni, după ce a recunoscut aşa zisa vină  de care a fost acuzat acest  grup de autorităţile transnistrene.

La scurt timp după eliberare, Garbuz a declarat că a fost maltratat de angajaţii ministerului securităţii din Tiraspol, el fiind  singurul dintre acuzaţi care a recunoscut învinuirile aduse “grupului Ilaşcu“.

Este considerat de membrii “grupului Ilaşcu” un securist infiltrat în randurile lor.

Petru Godiac a fost eliberat la 12 iunie 1994, după ce i-a expirat termenul de doi ani de detenţie.

După ce a urmat tratatamente medicale  un timp îndelungat, Petru Godiac s-a stabilit în România.

Ilie Ilaşcu a fost eliberat în mai 2001, după 9 ani de detenţie, primind ulterior cetăţenie română şi devenind senator român din partea Partidului “România Mare“.

În iunie 2004 a fost eliberat Alexandru Leşco, şi el cu cetăţenie română, după expirarea termenului de 12 ani de detenţie la care fusese condamnat.

Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, după 14 ani de detanţie, în timpul unor momente de haos şi derută la graniţa transnistreană.

A fost adus aproape de bariera vamală de la Tighina cu o maşina, după 2 ore de la ora anunţată iniţial, iar reprezentanţii autorităţilor transnistrene i-au citit ordinul prin care era instiiţat că este persona non-grata pe teritoriul Transnistriei şi ca i se interzice  să revină pe teritoriul autoproclamatei republici transnistrene, adăugîndu-se că acesta este documentul în baza căruia va fi predat autorităţilor Republicii Moldova.

Eliberarea lui Tudor Petrov Popa a survenit abia la 4 iunie 2007, la două zile după eliberarea lui Andrei Ivanţoc, şi s-a petrecut, fără incidente, la Dubăsari, pe malul stîng al Nistrului, unde el era aşteptat de rude, de fostul său coleg de detenţie, Alexandru Leşco (eliberat în 2004), de personalităţi publice şi de ziarişti.

Astăzi toţi membrii grupului Ilaşcu sunt în libertate si locuiesc în România sau Republica Moldova avand interdicţie de a intra în Transnistria.

Alexandru Leşco, decorat cu ordinul Naţional

                                        Ilie Ilaşcu                     Alexandru Leşco

Andrei Ivanţoc, decorat cu ordinul Naţional Tudor Petrov-Popa, decorat cu ordinul Naţional

                                         Andrei Ivanţoc          Tudor Petrov-Popa

1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 10 decembrie 1998

2011: A murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale, campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu; (n. 1922).

Image result for Mihai Botez,judo photos

2012: Alianța social-liberală  (USL), a obținut 54% din voturi la alegerile legislative din România.

Au avut loc alegeri legislative în România. Prezenţa la vot a fost de 41,76 % din populaţia cu drept de vot. USL a obţinut 54% din voturi, 273 de mandate la Camera Deputaţilor, iar la Senat, 122 de mandate.

2013: A decedat Hristu Cândroveanu, critic literar, poet, prozator, traducător şi publicist aromân (n. 1928, la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria)

După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969).

În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al Municipiului Ploiești (până în 1980). A  fost  redactor la revistele Tomis și Tribuna școlii si din anul 1974 redactor-șef la revista Livres roumaines.

Activitatea de critic literar și-o face cunoscută în reviste precum Astra, Viața românească, Ateneu, Convorbiri literare, Cronica, Ramuri, România literară. După revoluția din decembrie 1989, Hristu Cândroveanu a editat si condus, în calitate de director, „Desteptarea – Revista Aromânilor”, având suplimentul „Dimândarea”.

În același timp conduce Editura Dimîndarea părintească a Fundației Culturale Aromâne cu același nume.

Editează lucrarile Antologia poeziei străine în graiul aromân (440 de pagini) si Caleidoscop aromân (în cinci volume).

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/09/o-istorie-a-zilei-de-9-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

09/12/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Ziua de 8 decembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8  decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1832: La Bucuresti, in Muntenia, apare neregulat (1-3 numere pe săptămînă), primul periodic muntean oficial: “Buletin. Gazeta administrativă“, sub conducerea lui Ion Heliade-Radulescu.

A fost stramosul actualulului „Monitor Oficial” al României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Era tiparita cu litere chirilice, de format 19 x 24 cm si a fost editata până la 7 februarie 1859 cu unele modificări de titlu, cand în locul sau a aparut Monitorul oficial al Ţării Româneşti.
Foaia oficiala a statului roman este martora evolutiei acestuia – un adevarat breviar al principalelor evenimente istorice, politice si culturale care au dus la aparitia si dezvoltarea Romaniei moderne.

 

 

 

 

 

 

1846: Inaugurarea localului Bibliotecii Române din Paris, care va deveni şi sediul „Societăţii studenţilor români”.

 

 

 

 

1865:  Primul buletin de Bucuresti. La Arhivele Statului se gaseste un document, cu urmatorul text :

„Principatele – Unite – Române, Bilet de legitimatiune. Bun pe un an. Numele si pronumele: Lucsita Petreasca, de caracter si ocupatiune vaduva. Locuinta: mahalaua Silvestru. Etatea: 36 de ani. Dat la 8 decembrie 1865. Orice falsificatiune a biletului de legitimatiune se va pedepsi dupa legile penale, primatul comunei Bucuresti: s.s. indescifrabil”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român considerat întemeietorul numismaticii moderne în România.

Din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”.

 

 

 

 

 

 

 

Intre anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie.

În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române; (d. 20 octombrie 1958).

 

 

 

 

 

1876: S-a născut scriitoarea română Hortensia Papadat-Bengescu.

 

 

 

 

 

 

A  avut o contribuţie importantă la modernizarea romanului românesc, în special prin ciclul romanesc al familiei Halippa: “Fecioarele despletite”, “Concert din muzică de Bach”, “Drumul ascuns”, “Rădăcini”; (m. 5 martie 1955).

 

 

 1904:  România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, Convenţia internaţională asupra regimului vaselor Crucii Roşii pe timp de război

 

 

 

 

 

 1920: In Romania are loc cel dintîi atentat politic terorist, soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt.

 

 

 

 

 

Foto: Max Goldstein ,  cel dintîi terorist din România

                                  

La 8 decembrie 1920 comuniştii Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau execută cel dintîi atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt din România, făcînd să explodeze o bombă în Senat.

Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiţie, Dimitrie Greceanu, decedat la spital şi pe senatorii Demetriu Radu, (Episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) şi Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost şi răniţi printre care preşedintele Senatului, Constantin Coandă.

Max Goldstein (1898–1924) a fost şeful unui grup anarhist-terorist format din evrei-comunişti (Vezi Totalitarism de Dreapta în România, origini şi manifestări 1919-1927, Institutul Naţional Pentru Studierea Totalitarismului Bucureşti 1996, pag. 150, şi Istoria României în Date de Dinu C. Giurescu Editura Enciclopedică Bucureşti 2007, pag. 365.).

Născut la Bîrlad, România, el s-a mutat mai apoi la Bucureşti, unde a devenit simpatizant al comunismului. După 10 ani de închisoare, el a reuşit să evadeze şi să se refugieze la Odessa (atunci parte a Imperiului Rus), de unde s-a întors cu bani şi instrucţiuni noi.

Îşi pierde o mînă, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Şi-a pus ca proteză un cîrlig.

Poliţiştii români îi ziceau lui Goldstein „omul cu cîrlig”. Anterior atentatului din Senat, în noiembrie 1920, Goldstein încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor interne, cel mai înverşunat politician anticomunist din acea perioadă.

Tentativa a eşuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători.

În cadrul atentatului din Senatul României, se bănuia că grupul lui Goldstein nu a acţionat singur, ci i-a avut drept complici şi pe alţii, ca Alecu Constantinescu, conducătorul grupului de extremă stîngă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta şi a format Partidul Comunist Român (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).

Atentatul a dus la condamnarea comuniştilor în Procesul din Dealul Spirii şi la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzaţie de conspiraţie, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată.

Directivele Cominternului recomandau acţiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susţinut că acţiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.

În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria).

La 28 Iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă forţată pe viaţă pentru aruncarea bombei la senat şi pentru uciderea a două persoane şi rănirea altora.

Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse între o lună şi 10 ani de muncă forţată. Sentinţele au fost pronunţate după 125 de şedinţe.

Max Goldstein a murit în 1924 de pneumonie în închisoarea Doftana.

1921: A avut loc spectacolul inaugural al Operei Romane din Bucuresti, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijor George Enescu si  traducerea lui Şt.O.Iosif, în regia lui Adalbert Markowsky.

 

 

Sediul de atunci al operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă parcul Cişmigiu; noul local al Operei (foto), a fost ridicat în 1953.

1925: Se  înfiinţeaza Institutul de Statistică Generală din România.

 

 

 

1927: A încetat din viaţă istoricul şi omul  politic basarabean Paul Gore,, membru de onoare al Academiei Române, presedinte al Partidului National Moldovenesc ; (n. 27 iulie 1875, Chişinău).

1928: S-a nascut la Reșița,  Toma George Maiorescu, scriitor si publicist, profesor de filosofie.

 

A urmat  şcoala primară la Reşiţa, gimnaziul şi liceul la Caransebeş şi Timişoara, luându-şi bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1947-1948) şi Bucureşti (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954).

Toma George Maiorescu  este  autorul a peste 40 de volume de poezie,proza,si eseistica scrierile sale fiind traduse in peste 20 de limbi.

1933 : S-a nascut in comuna Bogza, județul Vrancea, Alecu Croitoru, regizor de teatru si film, membru al Academiei Tiberina din Roma.

Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu–le” (1994), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, de la Roma .

 

 

1946: S-a nascut Virgil Percec, chimist american de origine romana de renume internaţional, stabilit în străinătate din 1981, membru de onoare al Academiei Române.

 

 

1953 : S-a nascut Mihai Dinu Gheorghiu, critic literar, eseist, traducător; stabilit în Franţa din 1989 („Scena culturii. Elemente pentru o sociologie a culturii”).

1957: S-a nascut  in localitatea Ieud, judetul Maramures, Stefan Hrusca, solist vocal, instrumentist si compozitor roman de muzica folk, cunoscut mai ales pentru colinzile sale. Cursurile scolare  le-a urmat in Sighetu Marmatiei si dupa ce a absolvit Liceul Pedagogic, a fost invatator in Borsa vreme de cinci ani.

In 1981 s-a produs debutul sau artistic alaturi de cenaclul Flacara, in urmatorii trei ani sustinand sute de concerte si primind premii nationale pentru interpretare si creatie.

 

 

 

 

 

A plecat din cenaclu in 1984 si a inceput sa sustina spectacole pe scena Teatrului Tandarica din Bucuresti alaturi de solistii Vasile Seicaru si Radu Gheorghe.

In acelasi an a lansat si primul sau disc, “Ruga pentru parinti”, urmat de alte trei.
A inceput o cariera solo dupa revolutia din decembrie ’89, iar primul album cu colinde, culese din zona sa natala, a aparut in 1990. “Colinde I” a fost recompensat cu “Discul de aur” datorita numarului mare de copii vandute.

Cu toate ca era o vedeta in Romania, Stefan Hrusca a decis un an mai tarziu sa se stabileasca in Canada.

Nu a incetat insa sa cante. In 1993 a inregistrat al doilea album cu colinde, “La savarsitu’ lumii”, care i-a adus un nou Disc de aur, iar in urmatorii ani altele si altele.

1972: A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei “Discobolul” ; (n. 1 decembrie 1911).

1991: Au loc primele alegeri Prezidențiale în Republica Moldova.

Președinte al Republicii este ales Mircea Snegur.

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: A fost adoptata prima Constitutie post-comunista a Romaniei in urma unui referendum national.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adunarea Constituanta a adoptat-o in 21 noiembrie 1991, dupa o dezbatere de circa un an si jumatate.

 

1992: A decedat Gabriel Cocora, muzicolog, istoriograf şi preot; (n.1 martie 1917).

 

 

 

 

 

 

1994: Instanta Curtii Supreme de Justitie a decis achitarea scriitorului  dizident anticomunist Paul Goma.

Image result for Paul Goma. photos

 

 

 

 

De asemenea, in urma recursului in anulare formulat de Parchetul General impotriva sentintei prin care Paul Goma a fost condamnat la 8 ani inchisoare, completul a hotarat casarea acestei sentinte.

 

 

 

 

 

 

 

1996:  A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii “La lilieci”, piese de teatru “Iona”, “A treia ţeapă”); (n. 19 februarie1936 la Bulzești, județul Dolj).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005: A murit compozitorul şi folcloristul Dumitru D. Stancu, fost inspector general în Ministerul Învăţământului din Bucureşti (1966-1969). A înfiinţat şi dirijat Formaţia de instrumente populare de suflat (1980); (n. 1915).

2007: A incetat din viata, Ioan Fiscuteanu, actor român cunoscut pentru rolul său în pelicula „Moartea domnului Lăzărescu”(2005), în regia lui Cristi Puiu; (n. 19 noiembrie 1937).

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/08/o-istorie-a-zilei-de-8-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

 

 

 

 

 

08/12/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 7 decembrie în Istoria Românilor

 

 

7  decembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1784: Armata habsburgică înfrângea rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan (marea răscoala izbucnise cu o lună în urmă, la 2 noiembrie, cand  s-a desfasurat  o mare adunare populara unde Horea si cei doi tribuni ai sai, Closca si Crisan au dat semnalul ridicarii la revolta armata).

 

 

 

 

 

 

Oastea românilor obtinuse o serie de victorii împotriva armatei austriece, care intrase în Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihăileni, ţăranii români nu au avut nicio şansă în faţa trupelor imperiale mult mai bine pregătite şi echipate.

În urma înfrângerii, Horea îi trimite pe ţărani la casele lor din cauza venirii iernii, insa dorea să reînceapă răscoala în primăvara lui 1785.

Horea şi Cloşca se retrag în Munţii Gilăului, dar sunt prinși la 27 decembrie 1784 în pădurea Scorușetului, fiind trădaţi de pădurarul Anton Melzer din Abrud. 

În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, ale caror căpetenii erau preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise(ă) și Popa Moise (ă) cel Tânăr).

Prinsii au fost depuși la Alba Iulia  unde au fost  cercetati de  o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic.

Crişan, s-a sinucis în temniţa închisorii din Alba Iulia, iar   pe 26 februarie 1785 Horea şi Cloşca au fost condamnaţi la moarte prin frângere pe roată.

 Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul.

Conform sentinței, organele lor interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru inspaimantarea poporului.

Rascoala nu a ramas fara urmari. Moților li s-a acordat  libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), dreptul de a se căsători fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură.

Răscoala a avut un larg ecou din Austria până în Portugalia si  din Germania până în Italia, unde s-au publicat broșuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură și filosofi au apărat și explicat acțiunea țăranilor.

Lui Horea i s-a atribuit de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.

 

 

 

 

 

 

1834: Corabia Marița, prima navă sub pavilion românesc, a plecat în primul voiaj în afara granițelor țării pe ruta Sulina – Constantinopol, comandant fiind Ioan Cristescu.

Macheta vasului  Marița

 

In data de 10 septembrie 1834 Alexandru Vilara, proprietarul navei, se adresa  domnitorului Alexandru Ghica  şi îl anunţa de lansarea la apă a acestei nave  care a arborat pavilionul naţional : „această corabie, acum, cu blagoslovenia Înălţimii Voastre, s-a aruncat în apele Dunării, să desăvârşeşte din toate trebuincioasele, să împodobeşte şi cu bandiera cea privilegiată, hărăzită românilor prin făcătoarele de bine mijlociri ale Măriei Voastre şi, în puţinele zile, va fi în stare ca să facă şi o plutire pe mare“. 

A fost lansata la apă  la Giurgiu si era un  velier l tip bric cu o capacitate de 115 tone. L-a avut ca armator pe hatmanul Alexandru Vilara, cunoscut si ca  semnatar ale memoriilor care cereau emaniciparea Ţării Româneşti de sub tutela otomană. 

Construită din „materialuri româneşti“, nava a fost botezată cu numele Domniţei Mariţa, soţia Principelui Gheorghe Bibescu.Iniţial, tricolorul avea culorile dispuse orizontal, roşu fiind în partea de sus a pavilionului.   Documentele vremii consemnează că Mariţa a fost primul vas care, după secole de dominaţie otomană, a purtat pavilionul Ţării Româneşti pe Dunăre şi Marea Neagră, până la Constantinopol.

 

 

 

 

 

 

1861: S-a nascut generalul Henri Mathias Berthelot, şeful misiunii militare franceze la Bucureşti în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).

 

 

 

A fost șeful de stat major al comandantului-suprem al trupelor franceze pe Frontul de vest, mareșalul Joseph Joffre.

A petrecut și două perioade în România ca șef al Misiunii militare franceze, contribuind in perioada ianuarie – iunie 1917, la refacerea și reorganizarea armatei române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei, cu mijloace de lupta egale cu cele aflate în dotarea inamicului, echipamentul de luptă fiind furnizat din Franța și Anglia.

Au fost organizate două armate române, având aprox. 400.000 de oameni, intercalate cu trei armate rusești însumând aproape 1.000.000 de militari.

Astfel, ofensiva românească de la Mărăști (la 11 iulie), si cea de la Marasesti (1-24 iulie) a  dejucat planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei și de cucerire a portului Odessa.

 

 

 

 

 

1868: Parlamentul de la Budapesta promulga Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865), privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei; (7/19)

 

 

 

 

 

 

 

1881: Se înfiinţează prin decret regal, în urma adoptării „Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri”, Bursa din Bucureşti, prima bursă de valori din România.

Activitatea instituţiei avea sa  debuteze  însă abia peste un an, în decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerţ.

 

 

 

1884: S-a născut dr. Petru Groza,  jurist şi politician de stanga, un  apropiat al comunistilor,  preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953) si  vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1944 – februarie  1945).

 

 

 

 

 

 

Image result for petru groza

 

 

 

 

 

Sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru, iar acesta a  format, la 6 martie 1945 un nou guvern, in care ministerele-cheie erau deţinute de comunişti.

A fost si preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958); (m. 1958)

 

 

 

 

 

 

1911: S-a născut actriţa Tanţi Cocea; (d. 24 martie 1990, Bucuresti).

 

Tanţi Cocea - Photo 02

 

 

A fost fiica publicistului de stanga N.D.Cocea și a Floricăi Mille (fiica lui Constantin Mille) si sora mai mare a actriței Dina Cocea (1912-2008).

 

1914: S-a născut scriitorul şi muzicologul Harry Negrin; (m. 1995).

 

 

 

 

Image result for Harry Negrin,photos

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1917: Confirmat de Sfatul Ţării din fosta Basarabie ţaristă, se instituie primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti (Sfatul Directorilor, alcătuit din 9 directorate) în următoarea componenţă: P.Erhan – preşedinte al Sfatului Directorilor şi director al agriculturii, V.Cristi – director de interne, N.Bosie-Codreanu – director al comunicaţiilor, Şt.Ciobanu – director al învăţămîntului, T.Ioncu – director al finanţelor, T.Cojocaru – director al războiului, M.Savenco – director al justiţiei, I.Pelivan – director de externe, V.Grinfeld – director al industriei şi comerţului.

 

 

1935: S-a nascut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tau”, “Mi-am amintit de zapadă”); (d.17 ianuarie  1985).

 

 

 

 

 

 

 

1939: S-a născut istoricul Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române din 1999; directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.

 

 

 

 1939: S-a născut in  comuna Cicârlău, județul interbelic Satu, MareNicolae Sabău, cântăreț de muzică populară, folclorist și muzician român.

 

 

 

 

 

nicolae-sabau

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: S-a născut la Tălmaciu, lângă  Sibiu, Adolf Armbruster, istoric   român de origine săsească, soțul mezzo-sopranei Viorica Cortez (d.18 martie 2001, in urma unui accident de automobil).

 

 

 

 

Image result for Adolf Armbruster,Image result for Adolf Armbruster,

 

 

 

A urmat cursurile Facultatii de Istorie la Bucureşti (1960–1965), avându-i ca profesori,  printre alţii, pe Ion Nestor, Emil Condurachi (istorie veche), Andrei Oţetea, Mihai Berza, Radu Manolescu (istorie medie). Intre 1965 şi 1980 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”

Părăseşte legal România la începutul anului 1981 şi pana in  1986 este cercetător ştiinţific al Universităţii Tübingen, apoi consilier cultural federal al Asociaţiei germanilor bucovineni cu sediul la München, pentru care a editat numeroase cărţi.

Pe lângă Romanitatea românilor, cea mai importantea carte a sa, a mai publicat cărţi (Dacoromano-Saxonia, 1980, Der Donau-Karpaten-Raum in den mittel-und westeuropäischen Quellen vom 10. bis zum 16. Jahrhundert, 1990, Auf den Spuren der eigenen Identität, 1991); studii şi articole ştiinţifice, traduceri; specialist în studii imagologice şi al relaţiilor româno-săseşti.

 

 

 

 

 

1960: A decedat  Clara Haskil, pianistă elvețiană, evreică sefardă originară din România; (n. 7 ianuarie 1895).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1966: Intră în funcţiune Hidrocentrala Bacău II, care încheie activitatea de construire a salbei de hidrocentrale de pe râul Bistriţa.

 

 

 

 

 

1972: România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

La data 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional, dupa  semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare.

România deţine 11 039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg

 

 

 

 

1987: A murit poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă); soţia poetului Cezar Baltag; (n. 1937).

 

 

 

 

 

 

1992: A fost inaugurat, la Iaşi,  Centrul cultural francez.

 

 

 

 

 

1997 : Compania Renault a depus singura ofertă pentru preluarea uzinei de autoturisme Dacia Piteşti.

 

 

 

 

1997: A decedat Ion Larian Postolache, poet, traducător din lirica sanscrită şi egipteană veche; (n. 18 noiembrie 1916, Adjud).

 

 

 

 

 

2001: Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

După aderarea la UE, aderarea la spaţiul Schengen (spaţiul fără frontiere din UE) ar fi trebuit să fie doar un pas formal, intrucat  aceasta  vine mai degrabă cu responsabilităţi pentru un stat de graniţă ca România care urma să fie granţiă a UE.

Iată însă că tocmai libertatea de mişcare obţinută în 2002, avea să însemne aproape zece ani mai târziu o piedică.

Criza a schimbat perspectiva: cetăţenii  mul­tor ţări europene au început să se teamă de noii veniţi din Est, care se mulţumeau cu salarii mai mici (şi despre care se presupinea ca vor fura locu­rile de muncă ale localnicilor) sau ar abuza, cum susţin mulţi, de generosul sistem de protecţie socială din Occident.

 

 

 

 

 

 Harta:Tarile spatiului Schengen

 

 

2007: A decedat la  Bucuresti in urma unui infarct miocardic,  prozatorul Marius Tupan, eseist şi dramaturg  cunoscut pentru Trilogia „Batalioane Invizibile” (I. Craterul, II. Rhizoma, III. Asteroidul), „Coroana Izabelei”, „Avocatul Diavolului” şi romanul-teatru „Rătăcirea Domnului”; (n. 1945)

 

 

 

 

A fost membru al sectiei Proza a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si redactor sef al revistei de cultura „Luceafarul”, pe care a condus-o din 2000.

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/07/o-istorie-a-zilei-de-7-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfanta Mucenita Filofteia

Sfanta Mucenita Filofteia

 

 

Sfanta Mucenita Filofteia de la Arges

Sfanta Mucenita Filofteia a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii, insa nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari. Numele sau in limba greaca inseamna “iubitoare de Dumnezeu”. Pentru ca a dovedit mila fata de oamenii sarmani, a fost omorata de tatal sau, la varsta de numai 12 ani.

 Chiar daca moastele sale se afla la Curtea de Arges de la sfarsitul sec. al XIV-lea, abia in anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arata ca moastele Sfintei Filofteia au fost duse initial la Tarnovo, in Bulgaria, unde au ramas pana in anul 1393.

In acel an, Taratul bulgar a fost ocupat de turci, care au si ars orasul si pentru a fi ferite  de profanare, moastele au fost duse la Vidin, unde au stat putin timp, probabil pana in 1396.

Dupa infrangerea armatelor crestine la Nikopole, crescand amenintarea turca, moastele au fost incredintate domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418).

Acesta a asezat  moaştele Sfintei, care a devenit o adevărată ocrotitoare a Ţării Româneşti, in vechea ctitorie domneasca, cu hramul “Sf. Nicolae”, de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitana.

In acest fel se explica si alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului).

Dupa construirea noii biserici de catre Neagoe Basarab, sfintita la 15 august 1517, moastele au fost asezate aici a doua zi, cand s-a facut si proclamarea canonizarii Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Moastele au ramas la Curtea de Arges pana in 1893, cand, datorita starii avansate de degradare a bisericii, au fost mutate in bisericile “Sf. Gheorghe” si “Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeasi localitate.

In timpul primului razboi mondial, datorita mutarii frontului in apropierea acestei localitati, moastele au fost duse in paraclisul Manastirii Antim din Bucuresti. Dupa terminarea razboiului, au fost readuse la Curtea de Arges, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei manastiri.

In traditia populara este Sfanta Filofteia este numita „Poitra lui Nicolae”, poítra fiind  o zi care urmează după o sărbătoare (sau o precedă) și în care se face praznic.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

07/12/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: