ZIUA DE 29 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 29 iunie în istoria noastră

Anul 120 e.n.:  Două diplome militare descoperite în Transilvania la Porolissum și Cășeiu, vorbesc de Dacia Superior.

Aceste diplome reprezintă prima atestare documentară a Daciei Superior, înființată pe vremea împăratului roman Hadrian (117–138), în urma reorganizării provinciei Dacia Augusti, cauzată de atacurile repetate ale sarmaților iazygi și roxolani.

Aceste atacuri au modificat opțiunile militare strategice ale organizării Daciei romane, determinând apariția provinciilor Dacia Superior, Dacia Inferior și Dacia Porolissensis.

În diploma militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj), se menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior: Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus (119/120 – 127).

Guvernatorul avea rangul de legat pretorian, faţă de cel de legat consular pe care îl avea pe vremea Daciei Augusti.

Aceste diplome datate la 29 iunie 120, sunt   primele care dovedesc schimbări în organizarea administrativă a Daciei,  respectiv existenţa Daciei Superior, formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieș și Mureșul superior.

Sediul guvernatorului Daciei Superior era la Apulum (azi Alba Iulia).

Ca suprafaţă, Dacia Superior cuprindea Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei, acoperind cea mai pare parte a Daciei Augusti.

Această organizare teritorială va fi menţinută până pe vremea împăratului Marcus Aurelius (161-180), când provinciile Daciei romane vor fi restructurate din nou, ca urmare a noilor nevoi strategice militare

Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămânea o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian.

Inițial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune, erau  conduse de un procurator Augusti.

1400: A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, Fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa.

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.

Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.

A fost un domn paşnic, de unde şi numele  de “cel Bun“, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod.

Ţara Moldovei s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia din ce în ce mai mult. 

Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi.

 În momentul cînd Moldova  devine stăpînă pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mîna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean.

Mai tîrziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei întrări in cetate, se va afla stema Moldovei, capul de bour, stemă care se mai vede şi astăzi.

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.

 

Alexandru cel Bun impreuna cu soţia şi clerul întîmpină moaştele sfinte ale  Sfîntului mucenic Ioan cel Nou, venite la Suceava.

Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol, care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o mare schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului).

Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.

Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.

În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou.

În afară de consolidarea Mitropoliei Moldovei, Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat

In calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, în 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi.

De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman.

 Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.

Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432, în  urma lui   ramanand mai multi fii, care s-au luptat ani de zile intre ei pentru a ocupa tronul țării.

Detalii…  Alexandru cel Bun

1521:  Primul  document cunoscut, scris in limba româna – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului.

 La Câmpulung-Muscel,  vechea capitală a Ţării Româneşti,  a fost redactat primul document  scris, din câte  sunt cunoscute până astăzi, în limba  română –  Scrisoarea lui Neacsu ot  Dlăgopole” (Câmpulung Muscel),  către Johannes Benkner, judele Braşovului (29-30 iun.1521), avertizându-l pe acesta despre  o invazie a turcilor asupra  Ardealului şi Ţării Româneşti, care tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Scrisoarea   reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat pana in zilele noastre.

A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele Braşovului unde se păstrează şi astăzi, şi a fost redactată cel mai probabil în 29 sau 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al oraşului Câmpulung-Muscel).

În scrisoare nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate.

Din acea vreme mai există şi alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea.

1602: Prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Bathory ceda Transilvania împăratului Rudolf al II-lea (al Boemiei şi al Ungariei), de la care primise ducatele Oppeln și Ratibor și un venit de 50.000 ducați anual.

1819: S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia.

Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu.

Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui Nicolae Bălcescu a murit în anul 1824.

Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala.

Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni.

A studiat la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.

La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui voda Bibescu.

 

Foto: Nicolae Balcescu,”sufletul revolutiei de la 1848″din Muntenia .21

1837: S-a născut la Iași,politicianul Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”și şef al Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător; (m. 19 iunie 1919, la Țibănești, Iași ). 

A urmat Facultatea de Drept și Științe Politice din cadrul Universității din Bonn, asolvită în 1862. 

A revenit la Iași și a contribuit la înființarea societății Junimea în primăvara anului 1864.

A participat activ la îndepărtarea domnitorului Al.Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Unite.

A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României, a îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după abdicarea domnitorului Cuza, fiind ales de două ori președinte al Consiliului de Miniștri.

A activat în cadrul diplomației românești îndeplinind funcțiile de agent diplomatic la Viena, Berlin, și Roma.

1857: S-a născut la Brașov compozitorul, profesor și publicist  Iacob Mureșianu; d.25 mai 1917, Blaj.

A fost un maestru al muzicii corale; unul dintre întemeietorii și creatorii artei muzicale românești. A început studiile muzicale la Brașov (1867–1871) cu profesorul Novotny (pian, teorie, solfegiu).

A urmat Universitatea Tehnică din Viena, apoi a studiat Pianul și Compoziția la Universitatea de muzică și teatru din Leipzig, la terminarea căreia a fost distins cu premiul „Mendelssohn”, acordat celor mai buni studenți. 

Întors în țară, și-a început cariera pedagogică și dirijorală la Năsăud, conducând Reuniunea de cântări și muzică, și-a continuat-o la Brașov, unde a fost urmașul compozitorului bucovinean Ciprian Porumbescu  la Reuniunea de cântări și gimnastică, dar și cantor la Biserica ortodoxă, iar odată cu mutarea sa la Blaj, a fost dirijor al Corului Catedralei Mitropolitane și al Corului Asociației meseriașilor din oraș, aici rămânând până la sfârșitul vieții.

A fost fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal, Musa Română, pe care a condus-o până în 1907, publicând în paginile ei majoritatea creațiilor pentru pian, corale și vocale.

A creat opere și balade inspirate din folclor și istorie: balada Mănăstirea Argeșului, balada Brumărelul, poemul Năluca, balada Erculeanu, poemul dramatic Brâncoveanu Constantin, Uvertura Ștefan cel Mare, lucrări pentru pian și instrumentale; a publicat cântece populare, contribuind la coagularea unui puternic curent național în Transilvania.

1866: Parlamentul României adoptă prima Constituţie a ţării, considerată a fi fost una dintre cele mai avansate din acele timpuri.  

A fost prima constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Ea a fost adoptată în timpul regelui Carol I fiind cea mai longevivă constituție (1866–1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I, fiind totodată una dintre cele mai democratice constituții din Europa în momentul respectiv. A transformat România în monarhie constituțională ereditară și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar. Noua lege fundamentală a fost adoptată de Parlament la 29 iunie și promulgată de domn la 1 iulie.

Inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, a fost adoptată în timpul regelui Carol I (1 iul. 1866). 

A fost în vigoare, cu unele mici schimbări, până în anul 1923. 

1873: S-a născut renumitul  arhitect şi profesor universitar roman Petre Antonescu; (m. 23 aprilie 1965), personalitate de frunte a școlii de arhitectură din tara noastra,  din prima jumatate a sec. 20, prin promovarea unui  stil arhitectural neoromânesc.

În 1945  a fost ales membru titular al  Academiei Române.

A proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris şi Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO).

Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără si clădirea Primariei  Municipiului București, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova și edificiul  Bancii de Investiţii  din București.

 1882: S-a născut, la Vlaho-Clisura (în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM),  scriitorul şi diplomatul aromân Marcu Beza. La terminarea studiilor universitare, a început o cariera diplomatică, în mai multe țări din Europa și Asia. Astfel, între 1909–1914 a fost membru al Legației române de la Londra.

A desfășurat și activitate didactică, devenind docent în capitala britanică la King’s College. A fost consul general al României la Londra (și în paralel profesor de limbă și literatură română la universitatea de pe malurile Tamisei), consul general al României la Ierusalim, consilier cultural al Legației României la Londra, membru al Comitetului Național Român, organizație de exil fondată în 1940, la Londra.

S-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat. Din opera sa: Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, Urme românești la Atena și Ierusalim, Byzantine art in Roumania, The Rumanian Church

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1949).

1884: S-a adoptat noua Lege electorală, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat.

1891: S-a născut Petre Andrei, savant sociolog,  filosof, profesor universitar şi politician român  ţărănist.  A devenit profesor în învățământul liceal, iar din 1922 a fost profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, numărându-se printre cei care s-au opus introducerii politicii în Universitate, fiind, de altfel, de-a lungul întregii sale vieți, un adversar al extremismului, atât fascist, cât și bolșevic.

A intrat în politică în Partidul Național-Țărănesc, alături de numeroase personalități ale culturii și științei, a devenit deputat, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică. La schimbarea regimului politic din România, prin instaurarea regimului legionaro-antonescian (de extremă dreapta), a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat și, pentru a evita arestarea, a ales să-și pună capăt zilelor.

Din operele sale: Sociologia cunoașterii și a valorii, Problema fericirii, Sociologia revoluției, Sociologie generală.

A fost ales (in 1991) membru post- mortem  al Academiei Române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică. 

  Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian , a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat.

În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari, pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.

1904: A murit la București, profesorul, istoric și ziarist, Gheorghe Ionescu-Gion, membru corespondent al Academiei Române din 1899; (n.14 octombrie 1857, Pitești).

A fost secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, vicepreședinte al Ateneului Român.

1921: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, prima încercare de evocare a războiului din 1916-1918, cu Marietta Rareş în rolul principal.

  Realizatorul Nicolae Barbelian a facut un montaj de scene filmate de el si al unor secvente de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Romane.

1923: S-a născut la Timișoara soprana română Lella Cincu; (m.23 martie 2008, București).

Solistă a Operei Române, Lella Cincu a studiat Vioara la Conservatorul Municipal din Timișoara (1931–1940) sub îndrumarea Adelaidei Iancovici. Apoi, a studiat Canto la Conservatorul de Arta Dramatică din Timișoara (1945–1947) și la  Conservatorul din București (1947–1951).

A plecat la perfecționare în Italia, unde a studiat alături de Giulia Tess și Campo Gagliano.

Conservatorul din București (1947–1951).. A plecat la perfecționare în Italia, unde a studiat alături de Giulia Tess și Campo Gagliano.

A debutat în 1953 cu rolul Siebel din Faust de Gounod pe scena Operei din București.

A activat apoi la Teatrul CFR Giulești, Opera Română și Teatrul din St. Pölten, Austria (1975–1983).

A fost laureată la Festivalul Mondial al Tineretului, București, 1953.

A participat și la Primăvara la Praga, 1954; a luat Premiul I la Verviers (Belgia), 1957. A fost decorată cu Ordinul Cultural clasa a III-a.

 1929: S-a născut preotul şi teologul Dumitru Popescu,profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996).

A fost membru de onoare al Academiei Române din 2001; (m. 2010).

1939: S-a născut Victor A. Voicu, general, medic şi farmacolog.

Este autorul unor importante lucrări  de cercetare în  farmacologia experimentală şi clinică, privind sistemul nervos vegetativ şi cardio-vascular.

A fost profesor de toxicologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti si a înfiinţat prima Catedră de Toxicologie Clinică din învăţământul medical românesc. 

A devenit membru titular al Academiei Române din 2001 si  fost ales preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

1940: Incidente armate cu trupele sovietice la ocuparea Ținutului Herța.

În contextul evacuării și cedării oficiale a Basarabiei și a Bucovinei de Nord către statul sovietic, în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, trupele sovietice de ocupație nu au respectat noua linie de frontieră impusă tot de ei, depășind-o și înaintând în adâncimea teritoriului – cum s-a întîmplat și în Ținutul Herța la data de 29 iunie 1940.

În acest areal românesc compact, care nu fusese niciodată sub vreo ocupație străină și care a făcea parte din Vechiul Regat, detașamentele militare românești nu primiseră ordin de retragere, așa cum primiseră trupele aflate în Basarabia și Bucovina. Motiv pentru care, trupele armatei române în retragere au ripostat la depășirea „graniței” desenate.

Incidentul militar de la Herța (județul interbelic Dorohoi) s-a produs între două tancuri sovietice, care depășiseră linia de demarcație și militarii români ai unei baterii a Regimenului 16 artilerie. Au existat mai multe victime din rândul artileriștilor români, printre care căpitanul comandant al bateriei de artilerie, Ioan Boroș și soldatul evreu Iancu Solomon. Înmormântarea militarilor români uciși de ruși la Herța s-a constituit ulterior într-un episod important al evenimentelor antisemite de la Dorohoi, din 1 iulie 1940.

Incidentul militar de la Probotești (județul interbelic Dorohoi, Ținutul Herța), pe drumul dintre Herța și Dorohoi a implicat o coloană de tancuri sovietice, care depășiseră linia de demarcație și trupe din Regimentul 16 Artilerie Bacău, aflate sub comanda colonelului Botă.

1954: S-a născut la Bucureşti, scriitorul Radu Aldulescu.

A debutat în 1993 la Editura Albatros, cu romanul „Sonată pentru acordeon”, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

A scris scenariul filmului „Terminus Paradis” (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008 a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, pentru romanul „Mirii nemuririi”.

În prezent, opera sa este publicată, ca serie de autor, la Editura Cartea Românească.

1984: Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

Aplicarea „programului”alimentar  a afectat serios, în anii imediat următori, starea de sănătate a locuitorilor României.

1987: A murit fizicianul Victor Mercea, autorul unor importante  cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor.

A efectuat  cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele şi a fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1924).

1990: A apărut ziarul „Economistul”, publicaţie editată de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), actualmente cu apariţie săptămânală.

Publicație editată de Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), este cel mai longeviv brand de presă economică românească, cu o apariție continuă de la fondare. La acel moment, directorul publicației și redactor-șef era Ioan Erhan, Adrian Vasilescu redactor-șef adjunct, iar secretar general de redacție Mihai Coman. În prezent, este o revistă cu apariție lunară.

2000: A murit pictorul Vasile Crişan, autorul unor remarcabile ilustraţii de carte, panouri decorative, pictură murală; (n. 1926).

2009: A murit Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral, fost redactor la Radiodifuziunea Română; (n. 1939).

2017: A căzut Guvernul Sorin Grindeanu.

Guvernul Sorin Grindeanu a fost un cabinet PSD-ALDE, aflat la guvernare în perioada 4 ianuarie–29 iunie 2017. Modificarea prin ordonanță de urgență a codurilor penal și de procedură penală în ianuarie 2017 a stârnit mari proteste împotriva guvernului, care a abrogat ulterior modificarea legislativă. În 8 februarie, guvernul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție. Un conflict dintre Liviu Dragnea, președintele PSD, și primul ministru a escalat în iunie 2017 și s-a materializat în cereri repetate pentru demisia premierului, care nu le-a dat curs. La 14 iunie, partidele PSD și ALDE au retras guvernului sprijinul politic și toți miniștrii, în afară de premier și ministrul Comunicațiilor și-au depus demisia. A intrat în istorie ca primul guvern căzut la o moțiune de cenzură a propriului partid.

În pofida cooptării fostului premier Victor Ponta în funcția de secretar general al guvernului, cabinetul a căzut la 21 iunie 2017 în urma unei moțiuni de cenzură a și a fost înlocuit după alte 8 zile cu guvernul Tudose, al 128-lea guvern al României, învestit în Parlament.

Condus de politicianul social-democrat Mihai Tudose, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a rămas în funcţie până în data de 16 ianuarie 2018

2019 : La Congresul extraordinar al PSD, politiciana Viorica Dăncilă a fost aleasă președinta PSD.

Noul președinte al partidului a fost aleasă cu 2.828 voturi. Contracandidații ei au fost: Liviu Pleșoianu, Șerban Nicolae și Ecaterina Andronescu. Funcția de președinte executiv a fost câștigată de Eugen Teodorovici, iar funcția de secretar general de Mihai Fifor.

2020: A avut loc cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo, unul dintre marile evenimente dedicate cinematografiei din România. Amânată cu trei luni în contextul măsurilor de restricție datorate pandemiei de coronavirus, a fost prima ediție a Galei Premiilor Gopo desfășurată în aer liber și a reunit aproximativ 500 de invitați, actori și cineaști, profesioniști ai industriei cinematografice și jurnaliști, precum și vedete de televiziune.

Filmul La Gomera, regizat de Corneliu Porumboiu, cu Vlad Ivanov și Catrinel Menghia, a fost marele câștigător al galei Premiilor Gopo 2020.

Ziua Europeană a  Dunării 

Pe 29 iunie 1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru  protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Manifestările dedicate acestei  zile se desfăşoară în toate statele  dunărene (19 la număr), pentru a marca  dorinţa comună a acestora de a-şi uni  forţele în sprijinul protejării acestui fluviu  unic în Europa.

Calendar Creştin Ortodox

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

 Sfinţii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriţi pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durată, în funcţie de data Sfintelor Paştilor.

  Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra).

După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devină pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi răstignit. După Inălţarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma.

Sfântul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, în anul 67, pe 29 iunie.

  Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan.

Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”.

Se converteşte si primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului.

Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfanta Scriptură.

A fost decapitat din porunca împaratului Nero, în anul 67.

Din cauza faptului ca Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel  au fost in temniţă pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, sunt consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.

Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate şi din cauza faptului ca cei ajunşi in penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru se lepădase de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/29/o-istorie-a-zilei-de-29-iunie-video

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md;
10. agerpres.ro.;
11. CreștinOrtodox.ro.;
12. Cinemagia.ro.