CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 22 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 22 mai în istoria noastră


1443: A fost pentru prima dată atestată documentar localitatea Racovița din Transilvania.

Atestată documentar în 22 mai 1443, Racovița împreună cu alte șapte localități învecinate: Boița, Plopi (dispărută), Sebeșu de Jos, Sebeșu de Sus, Tălmaciu, Tălmăcel și Turnu Roșu, au făcut parte din Scaunul filial al Tălmaciului, ca subunitate administrativă a Scaunului Sibiului, fiind înglobat la rândul său în 1453 în autoadministrarea sașilor din cele Șapte Scaune.

Se regăsește în actul de danie prin care voievodul Ioan de Hunedoara a donat lui Simion Magnus, castelanul Tălmaciului precum și urmașilor săi, jumătate din prediul (cătunul) Reken, ceea ce îndreptățește să considerăm că până la această dată localitatea constituia proprietatea coroanei maghiare. În prezent este comuna Racovița din județul Sibiu.

1476: Prima atestare documentară a dregătoriei pitar în Moldova.

Pitar era un titlu dat în evul mediu în țările românești boierului care pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitori sau ostași, cu rație zilnică de pâine și supraveghea brutarii domnești. În secolul al XVII-lea a devenit membru al Sfatului.

1660: A avut loc Bătălia de la Gilău.

Gheorghe Rákóczi al II-lea (1660)

Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy al II-lea, a fost detronat de Dieta Transilvaniei la 3 noiembrie 1657, la cererea Sublimei Porți, din cauză că a purtat un război neautorizat de sultan (cu Polonia, 1657), dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș.

A fost iarăși revocat de turci, apoi din nou instalat de Dietă. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău. Rănit în bătălia de la Gilău, a murit în cetatea Oradea câteva zile mai târziu, la doar 39 de ani.

Obsesia pentru putere a adus numai moarte și nenorocire, principatul fiind supus la biruri mai mari de către otomani și apoi cucerit de către austrieci.

1809: S-a născut la București, în Principatul Muntenia, Constantin A. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal ; (m. 21 martie 1884, București).

Și-a făcut studiile în țară, la școala grecească. 

Constantin Al. Kretzulescu (1809-1884)

În 1831 s-a înrolat în armată cu gradul de sublocotenent, servind până în 1840, când a părăsit oștirea cu gradul de maior, fiind numit prefect al județului Brăila.

A devenit apoi procuror la Înalta Curte, de unde a demisionat în 1842 și a petrecut mai mulți ani în Franța, Anglia, Italia, studiind literatura, filosofia, istoria.

A participat la Revoluţia de la 1848 din Muntenia ( a fost membru al Guvernului provizoriu).

Întors în țară, a trăit retras până în 1857, când a fost numit președinte al Comitetului din Muntenia pentru alegerile Divanului Ad-hoc.

A deținut de două ori funcția de prim-ministru: 27 martie-6 septembrie 1859, al Țării Românești și al României, 1 martie-4 august 1867.

A mai fost ministru al Cultelor, ministru de Justiție și ministru ad-interim la Ministerul de Război.

A sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost din 1871.

1841 (22.V/3.VI): S-a născut la Iași, compozitorul Eduard Caudella, violonist, pedagog, dirijor şi critic muzical; (m. 15 aprilie 1924, Iași).

A început studiile muzicale la Scheia și Iași, apoi și-a continuat studiile la Berlin și Frankfurt unde a fost trimis de tatăl său, Francisc Caudella (1812–1868), muzician autodidact, violoncelist, venit din Viena la Iași, în 1830 . 

Eduard Caudella (1841-1924)

A plecat apoi la Paris să studieze cu Lambert Massart și cu Delphin Allard. Între 1861–1864 a revenit la Iași, unde a fost violonist la curtea domnească a lui Cuza. A predat la Școala de muzică și a fost rector al Conservatorului (1892–1901).

Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui Caudella lucrarea sa pentru vioară Impresii din copilărie.

A înființat prima orchestră simfonică, al cărei dirijor a fost, în cadrul Conservatorului din Iași, dar a mai dirijat și orchestrele de la teatrul românesc, de la trupa da teatru german și de la opera italiană.

A realizat o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești: Harță RăzeșulHatmanul BaltagFata răzeșuluiTraian și Dochia.

 1848: Se constituie Comitetul revoluționar din Valahia, care adoptă un program al revoluției în 22 de articole.

La 22 mai 1848 (stil nou/10 mai 1848, stil vechi), se constituie Comitetul revoluționar din Vlahia, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Cîmpineanu.

Foto: Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu menţiunile “Dreptate, Frăţie” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu.

Comitetul revoluționar a adoptat un program al revoluției în 22 de articole, care urmărea satisfacerea revendicărilor fundamentale imediate ale fosrtelor progresiste din societate pentru cucerirea puterii politice, prevederea cea mai înaintată fiind cuprinsă în articolul 13 (emanciparea și împroprietărirea clăcașilor prin despăgubire) și stabilea ziua de 9/21 iunie, pentru declașarea revoluției din Valahia.

1858: La 22 mai 1858, stil nou (10 mai 1858, stil vechi) începe la Paris, Conferința reprezentanților celor șapte puteri europene  (Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei), privind organizarea Principatelor Române.

In Conferința de la Paris, se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Principatelor, hotarandu-se in principal urmatoarele:

  • cele două țări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare cu un domn, guvern și adunare legislativă proprie; 
  • sa se înființeze o  Comisie Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun pentru ambele Principate, cu sediul la Focșani; 
  • sa se desființeze privilegiile și rangurile boierești; 
  • sa se instituie responsabilitatea ministerială; 
  • sa se reglementeze prin lege relațiile dintre proprietari și țărani.

Deciziile luate la Conferința de la Paris au devenit lege fundamentală a țării, rămânând în vigoare până în anul 1864.

1858 : A început Conferința de la Paris a reprezentanților celor șapte puteri, Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia și Regatul Sardiniei, întrunită în baza hotărârilor Congresului de la Paris din 1856, între 10/22 mai–7/19 august 1858, privind organizarea Principatelor Române. La final, va adopta documentul intitulat Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei, prin care se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Moldovei și Țării Românești. Convenția de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor, în vigoare până în 1864.

1862: S-a desființat hotarul istoric dintre Moldova și Muntenia.

În ziua de 22 mai 1862, domnitorul Al. Ioan Cuza  a a aprobat raportul de desființare a graniței dintre cele două Principate, prezentat de colonelul I. Ghica, ministrul de război. 

Atunci, prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost desființate pichetele și punctele de trecere frontieră de-a lungul râului Milcov, frontiera naturală a celor două țări românești. A doua zi, același minister a transmis comandantului punctului de trecere de la Focșani că „granița s-a desființat, iar oamenii pot merge la casele lor”.

Picture

Borna de hotar Focsani (foto) este un monument în forma de trunchi de piramida cu baza mare jos si a fost ridicat în locul pe care fusese , odinioara Pichetul de granita nr. 47, de la hotarul Milcovului, care despartea cele doua tari surori, Moldova si Tara Românească

Monumentul Borna de hotar a fost construit din piatra, placata pe cele patru laturi cu bronz, in care fuseseră sapate stemele celor doua Principate.

In timpul comunismului multe monumente au fost distruse, însa Borna de hotar a scapat doar cu mutarea din Piata Unirii.

Dupa anului 1989, Borna a fost amplasată din nou in fata fostului Hotel „Cimbru”, unde a functionat Vama Principatelor.

1865: S-a născut la Iași, desenatorul şi caricaturistul Constantin Jiquidi, tatăl graficianului Aurel Jiquidi; (m.15 decembrie 1899, București).Și-a început cariera artistică cu pictura, la 16 ani fiind menționat prima sa creație în ulei, viața și cariera l-au îndreptat mai mult către grafică și desen.

Constantin Jiquidi. Autoportret (1865-1899)

Consacrarea sa s-a produs odată cu apariția, la Iași, a primului volum al albumului Caricaturi (1889). În același an s-a stabilit definitiv în București, fiind, pentru o scurtă perioadă, unul dintre cei mai apreciați desenatori ai capitalei, până la decesul său la numai 34 de ani, cauzat de ftizie (tuberculoză). A colaborat cu Caragiale ca grafician, la Moftul român. A fost probabil primul desenator care a publicat benzi desenate în România, în revista Amicul Copiilor, în 1893.

1865: La Viena, s-a încheiat o Convenție româno-austriacă privind reglementarea serviciului telegrafic, după ce în iunie 1862, fusese semnată la Timișoara, o convenție între România, Austria, Imperiul Otoman și Serbia, privind reglementarea serviciului telegrafic între statele semnatare,prin care se recunoștea totodată, autonomia statului român unificat.

La o lună după semnarea Convenției româno-austriece privind reglementarea serviciului telegrafic de la Viena,România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris.

1879: Parlamentul Ungariei a votat o lege școlară (numită „Legea Trefort”, după numele iniţiatorului ei), care viza maghiarizarea forțată a națiunilor asuprite și prevedea obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare din teritoriile anexate de Ungaria, inclusiv în școlile confesionale române.

Decizia a iscat un sir de proteste, in special din partea mitropoliților români de Sibiu si de Blaj, precum si ale conducatorilor celorlalte minorități naționale.

1896: S-a născut medicul Emil C. Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; membru corespondent al Academiei Române din 1963

A fost si  directorul Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, pe care l-a organizat pe baze noi, ca un institut modern de patologie ; (m. 1976).

1893: S-a nascut la Pitești,omul politic si economistul român Armand Călinescu.

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSlKPR6ZZThOq9E4dJsqUo2RVPEo4Y4TopAVPnPuMTk9fdxN-zisQ

A urmat cursurile Facultății de Drept la Universitatea București, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filosofie. A obținut titlul de Doctor în Științe Politice și Economice la Paris cu teza Le change Roumain. Sa depreciation depui la guerre et son retablissement

În 1918 a fost numit judecător de pace în județul Argeș, iar în anul următor a intrat în politică, în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și Virgil Madgearu, care avea să devină ulterior, prin fuziune, Partidul Național Țărănesc. A fost ales deputat în parlament, a fost numit prefect de Argeș, apoi subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, ceea ce coincide cu o înăsprire a măsurilor de împotriva dezordinilor sociale.

Atitudinea sa fermă față de legionari a produs căderea în 1933 a Guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu (1938). 

A murit asasinat la București, de un comando legionar, in ziua de 21 septembrie 1939.

1905 (9/22 mai) : Sultanul otoman Abdul Hamid al II-lea a semnat o iradea imperială din 9/22 mai 1905, prin care recunoștea milletul vlah din imperiu (un exonim pe care străinii, inclusiv turcii, l-au atribuit tuturor românilor).

Aromânii din Imperiul Otoman (1905)

Aromânii din Imperiul otoman erau recunoscuți ca naționalitate, cu drepturi egale cu ceilalți nemulsulmani, prin folosirea limbii materne în instituțiile educative și bisericești, posibilitatea de a înființa altele, cât și accederea la conducerea administrativă a localităților în care se aflau și chiar de a le conduce, prin muhtari (primari).

A doua zi, ministrul otoman al justiției și cultelor trimitea patriarhului ecumenic o scrisoare, prin care îl înștiința de acordarea, pentru aromânii din statul turc, a dreptului de a folosi, fără nici un impediment, limba maternă în bisericile în care slujesc preoții lor, sub orânduirea canonică a Patriarhiei Ecumenice.

Iradeaua avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva aromânilor din Balcani, dezlănțuite sălbăticie de bandele de antarți greci, organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de Patriarhia gre acă de la Constantinopol,

1908: S-a născut Ion Constantin] Chiţimia, istoric literar, comparatist şi folclorist. A publicat  studii de slavistică şi de literatură română veche; (m. 1996).

1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu, autorul unor  lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat si  unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; a fost membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 2004).

1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României; (m. 1976).

1920 (15–25 mai) : Continuă vizita familiei regale române în Bucovina și Basarabia recent unite cu România.

În a treia zi a vizitei,la Chișinău, Regele Ferdinand I a vizitat Școala de viticultură și Stațiunea de enologie, apoi Cercul Militar. Regina Maria și Principesa Elisabeta au vizitat Ospătăria Populară pentru hrănirea celor nevoiași, unde au fost întâmpinate de părintele Vasile Guma.

Regina Maria la Ospătăria Populară din Chişinău (1920)
Regina Maria la Ospătăria Populară din Chişinău

Înaltele oficialități au ținut cont și de grupurile minoritare din provincie, considerându-se obligați să facă unele gesturi la adresa lor.

În acest context, Regina Maria a vizitat opt spitale, Sinagoga, Biserica grecească, Biserica catolică, Biserica protestantă și Biserica armeană. În seara zilei de 22 mai, familia regală a luat trenul spre Cetatea Albă, unde a ajuns la 23 mai, iar la 24 mai suita regală a ajuns în Basarabeasca, ulterior în Bolgrad.

1924: S-a născut părintele Nicolae Bordaşiu, paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti între anii 2003 şi 2010.

A fost deţinut politic (1955-1964). În colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei) a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume; (m. 2018).

1927: S-a născut la Agnita, Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal român de etnie germană,; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal; (m. 10 ianuarie 2013 la Fürth, Bavaria).

Otto Tellmann (1927-2013)

A debutat la echipa Voința Agnita, dar s-a transferat în 1949 la CCA București. Ca membru al echipei naționale de seniori a României a câștigat medalia de aur la Campionatul Mondial din 1961.

Ca antrenor al echipelor CCA/Steaua București, Dinamo București a câștigat mai multe campionate naționale, Spartachiada Armatelor Prietene, Cupa Campionilor Europeni (1977) etc. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a. În 1985 a emigrat în Republica Federală Germania, unde a antrenat echipa feminină Nürnberg și cele masculine de seniori și tineret TV Bötzingen.

1932: A fost introdusă prima oară în România ora de vară  (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ora de vara, aceasta era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie.

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979, iar până în 1996 (cu mici excepţii)se stabilea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie, până în ultima duminică din luna octombrie.

1933: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Dimitrescu; (n. 1886).

1934: S-a născut București, actorul Constantin Rauţchi; (m. 17 noiembrie 1984, București).

În 1956, împreună cu actorii Amza Pellea și Dinu Cernescu a fost arestat de autoritățile comuniste, fiind totuși cu toții, eliberați după scurt timp.

Reprezentant al  generației de aur a teatrului românesc, promoția 1956, după absolvire a fost repartizat la Teatrul National din Craiova si in continuare va juca la Teatrul Național din București, în urma solicitării directorului acestei instituţii, scriitorul Zaharia Stancu

În film, a debutat  în 1958, cu rolul studentului Nae din filmul Alo? Ati greşit numărul, personajele sale din Brigada Diverse, Roscovanul, Hagi Tudose au rămas nemuritoare, iar ultimul film a fost Căutătorii de aur, apărut pe ecrane după moartea sa, în 1986.

1935: S-a născut (la Hotin, în România, azi în Ucraina), regizorul de film şi scenaristul Nicolae Corjos.

A realizat 50 de filme documentare și a lucrat 22 de ani ca regizor secund la filmele: „Străinul”, „Dacii”, „Răzbunarea haiducilor”, „Astă seară dansăm în familie”, „Ciprian Porumbescu”, „Nemuritorii”, „Toate pânzele sus !”. A regizat seria Liceenilor: „Declarație de dragoste”(1985), „Liceenii”(1987), „Extemporal la dirigenție”(1987), „Liceenii Rock’ n’ Roll”(1992) Pădurea nebună (1982), Alo, aterizează străbunica! (1981), Ora zero (1979)

Din 1989 a devenit pentru un timp profesor la Conservatorul de Muzică. A lucrat apoi în Consiliul Național al Audiovizualului și nu a mai făcut filme. 

1937: La Sofia a fost incheiata o Convenție intre România și Bulgaria, referitoare la exploatarea liniilor regulate de comunicatii aeriene.

1939: S-a nascut criticul, istoricul  de artă si omul politic roman  Razvan Teodorescu, preşedinte al Radioteleviziunii Române (februarie 1990 – iulie 1992), ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004), senator social-democrat în mai multe legislaturi.

Este  membru titular al Academiei Române din anul 2000.

1941:  Societatea Națională de Agricultură s-a transformat, prin votul Adunării generale în Academia de Agricultură din România, devenind astfel o instituție cu caracter academic.

Academia de Agricultură din România (1941)

Această transformare a fost dorită de o mare parte a membrilor societății dar și de Uniunea Sindicatelor Agricole, fiind sprijinită de Constantin Garoflid și Ion Sichitiu, fostul și ministrul în funcție al Agriculturii și Domeniilor. În prezent ea poartă numele Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

  1946: S-a născut profesorul universitar Andrei Marga, filosof, politolog, om politic, fost ministru al educaţiei (1997-2000), ministru de externe (mai-august 2012), fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1993-2004; 2008-2012).

Imagini pentru andrei marga photos

1948: Guvernul comunist Petru Groza i-a retras cetățenia regelui Mihai I al României, precum si altor membri ai familiei regale: Regina mamă Elena, Principesele Elisabeta și Ileana și Principele Nicolae, copiii reginiei Maria și regelui Ferdinand. În același timp, toate bunurile familiei regale erau trecute în proprietatea statului român.

 

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr. 122/28 mai 1948, (partea 1 B). Abia după 48 de ani, în 1997, fostului rege Mihai i s-a redat cetățenia română.

1957: La Bucureşti, se stinge din viaţă George Bacovia (n. 4/17 septembrie 1881, Bacău), scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez.

Numele său real era George Vasiliu.

George Bacovia (n.1881 – d.1957) 

George Bacovia este autorul unor volume de versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi, pe care-i admira.

Văzut la început ca un poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergînd pană la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.

1964: S-a născut la Targoviște, istoricul,scriitorul și eseistul Marius Oprea.

Imagini pentru istoricul, poetul și eseistul Marius Oprea.photos

A studiat istoria la Universitatea din București si a  fost membru al cenaclului Universitas condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin.

Este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964).

În prezent este președintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC). A debutat ca poet în volumul Pauza de respirație, alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Trăiește cu familia sa în Brașov.

1965: A debutat la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România.

Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbătă după-amiaza si  prezeinta  documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă.

Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

1972: A avut loc Conferința naționala a scriitorilor din România socialistă,  convocata cu scopul stabilirii sarcinilor de viitor ale scriitorilor, in lumina directivelor  Plenarei CC al PCR din 1971.

Cu aceasta ocazie s-a elaborat un program pentru infaptuirea “minirevolutiei culturale” in Romania, dupa modelul “revolutiei culturale”maoiste chineze.

1978: A murit economistul  şi istoricul Gheorghe Zane,autorul unor lucrări importante în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice;a fost  membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1897).

 1985: A murit poetul, prozatorul şi eseistul Ion Lotreanu (numele sau la nastere: Labusca).

S-a nascut la  2 mai 1940, in localitatea Alimpești, județul Gorj.

A absolvit Liceul Militar „Stefan cel Mare” din Cimpulung Moldovenesc (1957) dupa care a urmat Scoala Militara de Ofiteri Activi din Sibiu (1957-1960) si Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1966-1970). A fost ofiter de cariera in perioada 1960-1973, redactor la revista Viata militara (1966-l973) si  secretar de redactie la revista Saptamina (din 1973).

Debuteaza in ziarul Apararea patriei (1959), iar editorial cu volum de versuri Azimut (1971). Alte volume de poezii: Aerul de sub fluturi (1974), Punctul sensibil (1976), Acordul cu lumea (1978), Ochiul mierlei (1979).

Colaboreaza la Ateneu, Contemporanul, Luceafarul, România literară, Tribuna etc.Este autorul unor volume de critica si eseistica literara: Analogia suverana (1975), Creatie si implicare (1976), Introducere in opera lui Mircea Eliade (1980), Despre analogie si alte eseuri (1982).

 A publicat critica si eseistica literara: Analogia suverana (1975), Creatie si implicare (1976), Introducere in opera lui Mircea Eliade (1980), Despre analogie si alte eseuri (1982).

A publicat romanele Elvira si locotenentul(1978), Iluzia (1981), Cirtita alba (1984), Camasa de mire (1985).

2001: A murit in Bucuresti, graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu; (n. 2 aprilie 1937, Bucuresti).

Ștefan Iacobescu a fost un  membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România care  a deschis puține expoziții personale, dar a participat la concursuri și manifestări internaționale în domeniul artelor grafice.

A fost o prezență discretă, dar remarcabilă în zona gravurii românești.

Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”.  A predat în învățământul mediu, ca profesor de desen.

2002: A murit cardinalul greco-catolic român Alexandru Todea.

Născut la 5 iunie 1912 în Teleac, Mureş, după studii teologice la Blaj şi Roma, în 1940 a obţinut titlul de doctor în teologie.

A fost hirotonit preot în 1939, a îndeplinit funcţiile de secretar mitropolitan şi profesor de religie. În perioada 1945-1948 a slujit ca paroh şi protopop al Reghinului.

A fost arestat pentru prima dată la 10 martie 1947. Acuzat de atitudine critică la adresa autorităţilor comuniste, a fost eliberat după numai două săptămâni. În iarna aceluiaşi an, la 31 decembrie, a fost arestat din nou, fiind deţinut în penitenciarul Gherla până la 12 iunie 1948.

După desfiinţarea Bisericii greco-catolice, la 1 decembrie 1948, Alexandru Todea a trecut în clandestinitate, îndemnând preoţii şi credincioşii uniţi să nu renunţe la credinţa lor.

În acest scop a redactat şi difuzat circulare şi manifeste considerate de către autorităţile comuniste ca fiind contrarevoluţionare. După arestarea ierarhilor uniţi, Alexandru Todea a fost consacrat episcop de către Vatican la 19 noiembrie 1950, în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti”.

La scurt timp, pe 31 ianuarie 1951, episcopul Alexandru Todea a fost arestat. Tribunalul Militar Bucureşti l-a condamnat prin sentinţa nr. 104 din 20 februarie 1952 la muncă silnică pe viaţă, pentru „înaltă trădare, agitaţie şi uz de fals”, pedeapsa fiindu-i transformată în 25 de ani de muncă silnică, în 1963.

În detenţie a trecut prin închisori precum Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, Dej, Piteşti sau Gherla.

A fost  deţinut pana in anul 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România comunista). Dupa eliberare s-a stabilit la Reghin, unde a  păstorit clandestin al credincioşii din zonă.

În 1986 a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma de Conferinţa episcopilor, a fost  confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial, după căderea regimului comunist în România.

La 12 martie 1990 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop de Făgăraş şi Alba Iulia, iar la 28 mai 1991 a fost consacrat cardinal.

S-a retras din motive de sănătate la 20 iulie 1994 şi a decedat la 22 mai 2002.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1992.

O monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea cardinalului Alexandru Todea a fost lansată  de Banca Naţională a României (BNR).

2005: Jurnalistii romani Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi în 28 martie,  și ţinuţi ostatici 55 de zile în Irak, au fost  eliberați de rapitori  pe 22 mai.

Intr-un comunicat al Presedintiei Romaniei  s-a precizat: “Cei trei cetateni romani, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, precum si cetateanul american de origine irakiana, Mohammad Munaf se afla de astazi, 22 mai, incepand cu ora 13.44, sub controlul autoritatilor romane.

Cei patru sunt teferi si nevatamati si vor fi adusi in tara in cel mai scurt timp.” Ziaristii Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci – ambii de la postul de televiziune Prima, si Ovidiu Ohanesian – de la cotidianul “Romania libera”, si Mohammad Munaf au fost rapiti in data de 28 martie, in Bagdad, de o grupare teroristă necunoscută.

Ovidiu Ohanesian, reacție după aducerea lui Mohammad Munaf în România |  DCNews

Imediat dupa acest incident omul de afaceri roman de origine siriana Omar Hayssam a anuntat ca rapitorii l-au contactat telefonic si au cerut 4 milioane de dolari.

La doua zile dupa incident, postul de televiziune arab al-Jazzera a prezentat pe post o caseta cu imagini ale celor rapiti, iar in 31 martie au aparut si primele fotografii cu ziaristii, in care acestia isi prezentau actele de identitate. Tara intreaga a fost cuprinsa de isterie.

S-au facut scenarii, au aparut teorii, pentru ca in data de 4 aprilie postul OTV sa anunte eliberarea acestora. Stirea s-a dovedit falsa, insa a alimentat si mai mult zvonurile. In tot acest timp, autoritatile au incercat sa gestioneze o criza nemaintalnita pana atunci in Romania.

Pe 11 aprilie, Administratia Prezidentiala a comunicat ca exista informatii ca ziaristii sunt in viata. Omul de afaceri Omar Hayssam a inceput sa fie audiat pentru implicarea in rapire. In acest timp, s-au organizat mitinguri de solidaritate cu cei patru si s-au facut apeluri pentru eliberarea lor.

Un prim episod al crizei care a socat populatia s-a inregistrat pe 22 aprilie, cand rapitorii s-au identificat – precizand ca fac parte din Brigazile Mu’adh Bin Jabal – si au trimis un ultimatum autoritatilor de la Bucuresti. In mesaj s-a precizat ca ostaticii vor fi executai daca in patru zile Romania nu isi va retrage trupele din Irak.

Evenimentele au inceput sa se precipite, iar in 26 aprilie redactorul sef al departamentului de Stiri Prima Tv a primit un telefon, de la capatul celalalt al firului fiind difuzata o caseta audio in care cei trei ziaristi implorau sa sa faca orice pentru eliberarea lor.

Cameramanul Sorin Miscoci a spus atunci ca va fi primul executat. Ultimatumul a fost prelungit cu 24 de ore.

Tensiunea a atins cote maxime dupa ce, in aceeasi zi, al-Jazzera a difuzat o noua inregistrare care a facut lumea intreasa sa tresara: Ovidiu Ohanesian era ras in cap, iar Sorin Miscoci aparea imbracat in portocaliu, adica in “Camasa mortii”.

Autoritatile au solicitat prelungirea ultimatumului, la inceputul lunii mai Presedintia confirmand ca ziaristii sunt vii.

Negocierile cu rapitorii au continuat prin toate sursele fara sa se comunice insa mersul lucrurilor.

Sporirea violentelor in Irak a ingreunat comunicarea, dupa cum au precizat oficialii de la Bucuresti, astfel ca pana pe 21 mai informatiile au fost mai mult decat putine.

Apoi a venit si vestea eliberarii ziaristilor.

Cei trei s-au intors in tara in 23 mai, la orele amiezii, iar Mohammad Munaf a fost preluat in custodie de autoritatile americane.

Omul de afaceri româno-sirian Omar Hayssam a fost singura persoana judecată pentru răpirea jurnaliștilor.

VIDEO Omar Hayssam a fost adus in Romania. Implicat in rapirea ziaristilor  romani in Irak, el este condamnat la 20 de ani inchisoare - Hotnews Mobile

Foto: Omar Hayssam

Acesta a fost eliberat din arest pe 28 aprilie 2006, dupa ce medicii au precizat ca nu mai suporta regimul de detentie, Hayssam suferind de cancer. La scurt timp, acesta a fugit clandestin din tara.

 2009: Conventul General din Debrecen, a început lucrările pentru a pune în practică unirea bisericilor reformate maghiare si a reînfințat Biserica Reformata Maghiara,  din care fac parte și cele două episcopii ale Bisericii Reformate din Romania.

În perioda următoare au fost aprobata noua constituție a Bisericii Reformate Calvine.

 În prezent Biserica Reformată Maghiară reprezintă cea mai mare comunitate protestantă din Ungaria și una dintre cele mai mari comunități calvine din întreaga lume.

Constituția acestei biserici este urmată și de bisericile reformate din România, Slovacia, Croația, Serbia și Slovenia.

Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume.

  2018: A murit prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; (n. 1928).

Academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”.

Imagini pentru Cabiria Andreian Cazacu, photos

Prof. Cabiria Andreian Cazacu a fost aleasă membru onorific al Institutului de Matematică „Simion Stoilow“ al Academiei Române şi a fost distinsă cu premiul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului (1964), cu premiul „Simion Stoilow“ al Academiei Române (1968), cu ordinul „Meritul ştiinţific“, cls. II (1986).

Preşedinţia României i-a conferit în anul 2000 Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Ofiţer.

În martie 2006 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Mucenic Vasilisc

Sfantul Mucenic Vasilisc a fost nepotul Sfantului Mucenic Teodor Tiron și a trăit in vremea împăratului Maximian (286-305).

A fost ucis pentru ca a refuzat sa aduca jertfa idolilor si pentru arderea templului inchinat lui Apolon (Sfantul Vasilis s-a rugat lui Dumnezeu, iar Acesta a trimis foc din cer si astfel a fost distrus templul si statuia idolului Apolon).

Citiți și:

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Istoria md;
  3. Wikipedia org.
  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  5. Mediafax.ro;
  6. worldwideromania.com;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9. Cinemagia.ro;
  10. Creștin Ortodox.ro.

22/05/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: