CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 18 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

1595 : Oștile otomane conduse de marele vizir Sinan Pașa au ocupat, după retragerea strategică a trupelor muntene conduse de Mihai Viteazul, cetatea Bucureștilor

Pierderile importante suferite la Călugăreni, au încetinit înaintarea uriașei oștiri conduse de Sinan Pașa. Reorganizându-și oastea, marele vizir otoman a înaintat prudent către București. Turcii au sosit la 18/28 august 1595 la București, pe care l-au găsit distrus de oștile muntene în retragere.

Koca Sinan Paşa (”Sinan cel Mare” 1506 - 3 aprilie 1596), 
om de stat și comandant militar de origine albaneză, a ocupat de cinci ori poziția de mare vizir

Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, odată ajuns în București, Sinan Foto) a stabilit cartierul general la mănăstirea Radu Vodă și a decis într-un consiliu de război fortificarea orașelor Gucurești și Târgoviște, în așteptarea iminentului contraatac creștin.

Totodată, l-a numit beilerbei pe Satîrgi Mehmed Pașa, dându-i sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni și ordinul să construiască o palancă cu șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. Unele biserici au fost transformate în moschei, iar mănăstirea lui Alexandru Vodă a fost fortificată.

1657: S-a stins din viaţă la Mănăstirea Secu, Mitropolitul Moldovei Varlaam ( numele de botez Vasile Moţoc ), autorul “Cazaniei” sau “Cărţii româneaşti de învăţătură” şi al primelor versuri în limba română, una din personalităţile marcante ale perioadei domniei în Moldova a lui Vasile Lupu. 

 S-a numărat, în 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

 

Vasta sa cultură cărturărească şi teologică de ortodoxie creştină acumulată, l-a făcut să se evidenţieze printre fraţii de credinţă şi rugăciune.

În 1610 termină de întocmit traducerea din limba slavonă în română a manuscrisului “Scara paradisului” a ecumenului creştin ortodox, Ioan Climax, al unei mănăstiri de pe muntele Sinai, Orientul Apropiat, cunoscut în ţările române ca Ioan Scărariul. În 1628, Varlaam, devine duhovnic şi sfetnicul personal al domnitorului Moldovei Miron Barnovschi-Movilă.

În scurtă vreme va fi numit în fruntea unei solii la Moscova trimise cu daruri şi comenzi de icoane la ţarul Rusiei Mihail Fiodorovici şi Patriarhul Moscovei Filaret Nikitici.

La întoarcere trece pe la Kiev, unde este primit cu ospitalitate de arhimandridul Petru Movilă, iar în 1632 este uns Mitropolit al Moldovei sărind treapta de egumen.

În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidaţi la funţia de Patriarh al Constantinopolului alături de Partenie (Mitropolit al Adrianopolului) căruia i sa dat preferinţa şi de Porfirie (Mitropolit al Niceii) fapt ce demonstrază înalta sa pondere în lumea ortodoxă.

Cazania lui Varlaam (Cartea românească de înţelepciune) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. “Cazania” lui Varlaam contine primele versuri în limba română, intitulate “Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reuşeşte să o tipăreacă abia în 1643 la Iaşi la “tiparul domnesc“.

Varlaam participă la publicarea în 1644 a “Predisloviei” şi a altei tipărituri “Şapte taine bisericeşti” în tălmăcirea lui Eustratie Logofătul. În 1645 vede lumina tiparului o altă carte “Răspunsul împotriva catihismului calvinesc” fiind un fel de mărturisire ortodoxă din Moldova pentru românii din Transilvania.

Foto:“Cazania” (“Cartea românească de învăţătură“) lui Varlaam.


Cartea românească de învăţătură (Cazania) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vîrf, este apreciată drept capodopără a literaturii române din prima jumătate a sec. XVII. Cunoscutul istoric literar George Ivaşcu, referindu-se la această operă, arată: “Cartea românească de învăţătură… deţine în cultura română un loc analog “Bibliei” lui Luther în cultura germană. Ea este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuţiei la formarea limbii literare, atît prin geniul lingvistic al tălmăcitorului, care a reuşit cel dintîi să emancipeze limba română de originalele slavone, creînd pe o bază populară, stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cît şi prin răspîndirea extraordinară ce a cunoscut-o…“.

Prin activitatea sa de mare prelat şi de cărturar Mitropolitul Varlaam a apărat biserica ortodoxă din ţările române de curentele reformatoare. Prin cărţile sale şi prin activitatea sa de Mitropolit al Moldovei Varlaam a făcut un mare pas în trecerea la limba română în biserică.

În multe biblioteci, arhive, mănăstiri şi biserici din România, Republica Moldova, Rusia şi alte ţări, se păstrează cărţi tipărite şi manuscrise, obiecte de cult şi veşminte care au aparţinut celebrului cărturar.

La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris în rândul sfinților din calendar, cu zi de pomenire la 30 august.


1844: Se constituie în Muntenia,  printr-un Ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru, „Roata de Pompieri”.

Serviciul nou-înfiintat avea o structură militară și era împărțit în șase grupe, cu un efectiv de 7 ofițeri, 23 subofițeri și 256 soldați.

Un oraș renăscut din cenușă! Incendiul din 1847 a ars un sfert din  Bucureşti. "Oamenii alergau cu chipuri învineţite de fum, înroşite de  flăcări" | Antena 1

Foto: Marele incendiu de la 1847 din București

Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureștilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi și 50 lopeți de lemn.

1848 : În Muntenia, la Pitești, s-a produs un mare incendiu care a distrus aproape în întregime orașul. Focul a durat 4 ore si a mistuit tot: case, prăvălii, mărfuri și biserici.

1848 Pitești

[…] În ziua de 18 august, miercuri seara, la orele 3 noaptea, a luat foc orașul Pitești și a ars tot târgul, trei mahalale și trei biserici: Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Mavrodolu. Focul a durat 4 ore și a mistuit tot: case, prăvălii, mărfuri și biserici […]”. [Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV].

Bisericii Sfântul Gheorghe i-a ars acoperișul de șindrilă și amvonul, clopotele căzând jos, iar negustorii și-au salvat o parte din mărfuri, introducându-le în biserică. Din cauza incendiului, în oraș au fost distruse toate clădirile din Evul Mediu

 1849: S-a născut Teodor V. Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de  istoria Bucovinei), deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918.

Perfect zebră Nevinovat cu cine a fost prieten mihai eminescu din politica  - pkdchudautu.com

A fost unul dintre fondatorii societatii „Arboroasa” a studenților români din Cernăuți si a fost coleg de școală și de universitate cu Mihai Eminescu, publicând un volum de amintiri despre marele poet.

 A fost membru titular al Academiei Române din 1910; (d.23.07.1920).


 


1857: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eusebie Mandicevschi, compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena; (m. 1929).

În 1896 a început să predea istoria muzicii şi teoria instrumentelor, armonia, contrapunctul şi compoziţia la Conservatorul din Viena (Wiener Konservatorium).

Cu Eusebie Mandicevschi au studiat o serie de muzicieni români, între care Marţian Negrea, Gheorghe Mandicevschi, Ciprian Porumbescu.   În 1897, ca preţuire pentru studiile sale de muzicologie, Mandicevschi a fost făcut Doctor honoris causa al universităţii din Leipzig, iar în 1926 primit titlul de Hofrat.

Imagini pentru Eusebie Mandicevschi,photos

A compus piese pentru pian, cicluri de lieduri, coruri bărbăteşti, variaţiuni pentru pian pe teme de Händel precum şi un mare număr de lucrări liturgice pentru cor bărbătesc, pentru cor de femei şi pentru cor mixt, armonizate.

Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeţi ca Taras Şevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum şi compoziţii bazate pe cântece populare ucrainiene, româneşti, germane şi maghiare.

În ciuda acestor lucrări proprii, în prezent este mai bine cunoscut ca editor al compoziţiilor clasice.

S-a numărat între principalii iniţiatori ai ediţiilor complete cu operele compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn şi Johannes Brahms, cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale.

1858: A murit la Iași, cântăreţul, cobzar şi violonist,Barbu Lăutarul (Vasile Barbu),

Din marturii ale vremii, se știe că marele compozitor Franz Liszt, aflat la Iași în 1847, a rămas impresionat de măiestria artistică a lăutarului român; (n. 1780).

1869: A murit la Dumbrăveni, Suceava,  juristul şi publicistul Damaschin Bojincă, un cărturar român  susţinator al tezelor şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român, fost ministru de justiţie sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza; (n. 1802, Gârlişte, Caraş-Severin).

A studiat la Budapesta şi a activat în Moldova după 1833, ca al doilea jurisconsult al statului şi ca profesor de drept civil la Academia Mihăileană.

A participat la pregătirea ediţiei româneşti din 1833 a Codului Calimachi şi a fost ministru de justiţie sub Alexandru Ioan Cuza.

A susţinut tezele şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român.

 1877: A apărut  la Sibiu, săptămânal (18 august 1877 – 1 octombrie 1878) apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878- 30 septembrie 1880), publicatia romaneasca “Albina Carpaţilor”.

  Redactorii sai au fost Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu, editor și redactor Visarion Roman.

Imagini pentru albina carpaţilor  photos

A fost o revistă cu profil enciclopedic, in care erau publicate  fragmente de romane, „nuvele și alte narațiuni, datine, credințe și muravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii și studii, articole de științe naturale, industrie, arhitectură și sculptură, bibliografii.”

Fiecare număr conținea ilustrații.

1882 : S-a născut  la Buzău, actorul de operetă revistă, teatru și film Velimir Vladimir Maximilian; d.18 august 1959, București.

actor V.Maximilian Biografie

S-a impus de timpuriu în roluri variate, de operetă, comedie și dramă. A fost un consecvent animator al operetei.

 A activat în compania a soților Bulandra , precum și în alte companii și societăți teatrale, impunându-se prin deosebitele sale calități de actor comic: umorul, discreția și măsura.

A creat tipuri remarcabile: Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă de Caragiale, Topaze din Topaze și César din Marius, două piesele de Marcel Pagnol, etc.

A jucat și în filme: Un leac pentru soacreBulevardul „Fluieră Vântu”. Preocupat de rolul social al teatrului, a scris cartea Teatru, actor și public (1913). Este autorul unui volum de amintiri.

1883:  S-a născut in oraşul Săveni, judeţul Botoşani, dr. Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog român, discipol al dr. Ioan Cantacuzino.

Imagini pentru dr. Mihai Ciucă, bacteriolog,photos

De numele lui  se leagă realizarea primelor vaccinuri antiholerice, eradicarea malariei şi realizarea primului centru de malarioterapie din România.

A fost membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) si membru titular al Academiei Române din 1938 ; (d. 20 februarie 1969, Bucuresti).

1897: S-a născut fizicianul Alexandru Cişman, autorul unor valoroase cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; a fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1967).

A efectuat teza de doctorat cu titlul Viteza sunetului în lichide sub îndrumarea lui Petru Bogdan. A investigat ulterior gazele ionizate.

1898: Se constituie la Timişoara, Clubul  Biciclist, al cărui statut a fost aprobat la 1 mai 1899.

În anul 1898, în oraşul de pe Bega existau numai puţin de patru cluburi de biciclişti: Tigris Kerekpar Egyesulet, Velocitas, Hunyadi Kerekpar Egyesulet şi Temesvari Bicycle Club.

1916: S-a născut  la București, prof.Neagu Bunea  Djuvara, istoric, diplomat şi filolog român de prestigiu.


 1916: Bulgaria a atacat România în Dobrogea. Declaraţia de război a fost făcută abia a doua zi.

17 august 1916: Bulgaria a atacat Dobrogea românească

 De partea românilor, Dunărea și frontiera terestră erau apărate de Armata a III-a, având în față Armata a III-a bulgară, bine dotată grație armamentului austro-german și beneficiind de susținerea ofițerilor și trupelor specializate germane.

Elementul esențial care dădea forță acestei armate îl reprezenta comandamentul său german și însăși experiența șefului ei suprem, mareșalul Mackensen.

În schimb, armata română se afla într-o poziție de inferioritate atât numerică,  cât și tehnică, iar din punct de vedere organizatoric comandamentul se găsea la aproape 200 de kilometri de front, la cartierul-general al generalului Mihail Aslan la… București !

La data de 26 august armata română a evacuat Silistra, iar la mijlocul lunii septembrie a reușit să oprească ofensiva inamicului pe aliniamentul Rasova – Cobadin – Topraisar.

La lupte a participat, de partea română, o divizie de prizonieri sârbi și croați din armata austro-ungară, formată în Rusia.

Diferite împărțiri ale Dobrogei între România și Bulgaria - foto: ro.wikipedia.org

     Harta: Diferite împărțiri ale Dobrogei între România și Bulgaria – foto: ro.wikipedia.org

1930: S-a născut profesorul universitar israelian originar din Romania, Liviu Librescu.

A murit în timpul masacrului de la universitatea americana Virginia Tech, din 16 aprilie 2007.


 


 1935: S-a născut în localitatea Florica, în jud. Buzău, poetul român Ion Gheorghe, reprezentant al generaţiei resurecţionale şi a paradoxismului.

A făcut studii dezordonate – absolvind şi Şcoala de literatură „Mihai Eminescu”, şi Şcoala pedagogică de învăţători, şi Facultatea de Filologie – şi a întreprins călătorii de documentare în zone ale lumii fără nici o legătură logică între ele: Danemarca, Vietnamul de Nord, Cuba, Irak.

Devine membru al Cenaclului literar „Al. Sahia” din Buzău, condus de inginerul Gheorghe Ceaușu. Fiind laureat al premiului revistei Tânărul scriitor, este admis la Școala de literatură, pe care o absolvă în cadrul promoției a III-a alături de Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Ghe. Tomozei, M. Negulescu, Doina Sălăjan, Radu Cosașu, Florin Mugur și alții.

Din 1954 până în 1957 lucrează cu intermitențe la revistele agrar-culturale Albina și Drumul belșugului.

În 1957 își face debutul editorial cu romanul în versuri Pâine și sare, apărut la Editura pentru literatură și artă. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.

ioooon

În 1965 face un lung voiaj pe Oceanul Atlantic, cu traulerul „Constanța”.

Expediază din Danemarca Scrisorile esențiale, care i se publică în Luceafărul. În 1966 îi apare, la Editura pentru literatură, volumul Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic – Scrisorile esențiale, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor.

În 1967 îi apare Zoosophia la Editura Tineretului, în 1968 Vine iarba, la Editura pentru literatură, în 1969 Cavalerul trac, la Editura Tineretului, iar în 1970 Mai-mult-ca-plânsul: Icoane pe sticlă, la Editura Albatros, pentru care primește Mențiunea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.

Tot în 1970 obține Licența în Filologie la Universitatea din București.

În 1972 îi apare, la Editura Cartea Românească, volumul Megalitice, distins cu premiul revistei Săptămâna.

Momentul maxim al afirmării sale îl constituie apariţia volumului Megalitice, 1972, în care este evocată, printr-un fel de jocuri de umbre, prin misterioase zvonuri, civilizaţia ţărănească arhaică de pe teritoriul României.

Drum său de poet se împotmoleşte în curând, în tendenţioasa şi confuza doctrină a „protocronismului”, cuvânt cu falsă rezonanţă ştiinţifică – şi cu insolentă trimitere polemică la „sincronismul lui E. Lovinescu – inventat de susţinătorii politicii culturale a lui Nicolae Ceauşescu.

În activitatea sa culturală se evidenţiază în activitatea jurnalistică la publicațiile Albina, Drumul belşugului, Luceafărul 1992,

– funcţionar la Ministerul Culturii 1994

– 1996 – ataşat cultural la Ambasada României din Beijing.

La începutul anilor 1980 Ion Gheorghe, a fost ţinta unei acuzaţii de plagiat.

Aceleaşi versuri au fost republicate în volumul „Zicere din ziceri”, de data asta cu indicarea sursei.

Ion Gheorghe a fost acuzat de asemenea că ar fi luat parte la dezvoltarea cultului personalităţii Elenei Ceauşescu.

1937: S-a născut Sorin Alexandrescu, critic, istoric şi teoretician literar român stabilit din 1975 în Olanda, profesor la Catedra de limbă română a Universităţii din Amsterdam.

S-a întors după 1990  în România şi s-a implicat în proiectul de renovare şi modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare din București.

1938: S-a semnat laSinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), în urma căruia majoritatea competențelor Comisiei Europene a Dunării (CED) privind controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului României.

Administratia Fluviala a Dunarii de Jos(initial Palatul Comisiei Europene a  Dunării)(1860)

Administratia Fluviala a Dunarii de Jos(initial Palatul Comisiei Europene a Dunării)(1860)

Controlul navigației pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era asigurat de Administrația Dunării de Jos, organism aflat sub controlul Guvernului României.


 1944: A murit eroic  în luptă asul aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu; (n. 17 mai 1912, Coloneşti, jud. Olt).

A fost comandantul Grupului 9 Vânătoare si a  participat în URSS la campaniile de la Stalingrad, Dniepropetrovsk şi Mariupol, unde a luptat alături de aviaţia germană  si a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploieşti, împotriva aviaţiei de bombardament americane.

A căzut eroic în lupta, in timpul raidului american asupra Ploieştiului din 18 august 1944.

În momentul căderii, era asul aviatiei cu cel mai mare număr de victorii aeriene (47), din Forţele Aeriene Regale ale României.

A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul militar Ghencea în data de 22 august 1944.

A fost citat de două ori pe ordin de zi şi decorat cu numeroase ordine şi medalii.

Baza 95 Aeriană Bacău poartă acum numele eroului căpitan aviator Alexandru Şerbănescu.


 

1948: Este adoptată „Convenția privind regimul navigației pe Dunăre” și Protocolul-anexă, la sfârșitul conferinței privind regimul navigației pe Dunăre (Belgrad, 30 iulie-18 august).La sfârșitul conferinței de la Belgrad (30 iulie–18 august) privind regimul navigației pe Dunăre, a fost adoptată Convenția privind regimul navigației pe Dunăre, împreună cu cele două anexe și Protocolul adițional. Principiul fundamental al Convenției îl constituia respectarea dreptului popoarelor de a dispune de bunurile lor, în conformitate cu interesele lor, regimul stabilit prin convenție aplicându-se părții navigabile a Dunării de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina, cu acces la mare prin Canalul Sulina. Prin art. 5 al Convenției a fost înființată Comisia Dunării. Convenția a fost semnată de URSS, Bulgaria, Ungaria, România, Ucraina, Cehoslovacia, Iugoslavia și a intrat în vigoare la 11 mai 1949

  Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 a stat la baza unei recomandări făcute de Comisia Dunării, aceea ca Radio România Actualităţi să transmită zilnic nivelurile apelor fluviului în limbile română, franceză şi rusă. 

1949: S-a adoptat în România, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională.

23 august Cea mai importantă sarbatoare comunista | Antena 1

  Ziua Naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Hotărârea va fi abrogată în 1990, imediat după victoria revoluției anticomuniste, când se va proclama sărbătoare națională ziua de 1 decembrie .

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, în România ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică..


1952: A decedat la Bucureşti, omul politic Liviu-Ioan-Ştefan Cigăreanu, doctor în drept, avocat, fost decan al Baroului Timiş şi prefect al Judeţului Timiş-Torontal; ( d.7 decembrie 1875, Turda, Comitatul Turda).

Descendent al Familiei Raţiu de Nagylak (Noşlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul secolului al XIV-lea şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. Liviu-Ioan-Ştefan a fost fiul lui Ion şi Ana Cigăreanu. Mama sa a fost sora Protop.

Nicolae-Portos Raţiu, stră-strănepot al Prepoz. Basiliu Raţiu şi strănepot de văr al Dr. Ioan Raţiu.
A fost căsătorit cu Ana Coman, decedată pe 2 iulie 1944. Au avut o fiică, Ana-Angela (Mimi), decedată pe 13 aprilie 1944.

Viaţa sa a fost dedicată emancipării poporului român din Transilvania şi împlinirii Marii Uniri, iar destinul său a fost exemplar pentru noi, urmaşii săi.

După absolvirea liceului la Blaj, unde a participat la difuzarea Memorandului, urmează cursurile Facultăţii de Drept, Universitatea din Cluj (1893-1898), luând parte activă la manifestaţiile de solidaritate cu tribunii din procesul Memorandului.
A fost unul din cei 41 de studenţi exmatriculaţi, înainte de examen, din universităţile austro-ungare, în iunie 1894, din cauza apelului lansat intelectualilor în 5 mai 1894, prima zi a procesului memorandiştilor şi solidarizarea cu comitetul naţional condus de dr. Ioan Raţiu.
După anularea interdicţiei, la intervenţia guvernului român, în Octombrie 1894 s-a reînscris la facultate şi în anul IV de studii s-a transferat la Budapesta.
După absolvire, fiind considerat „persona non grata”, este silit să se auto-exileze ca stagiar la Biserica Alba, Vârşeţ, Banat (acum în Serbia).
În anul 1902 devine doctor în drept al Universităţii din Budapesta şi deschide birou de avocat la Oraviţa.

A fost membru al Partidului Naţional Român din 1894. Ca membru în conducerea Partidului Naţional Român mobilizează românii de pe valea Caraşului pentru participarea la activismul parlamentar.
A participat ca delegat al oraşului Oraviţa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. După împlinirea la 1 Decembrie 1918 a „Unirii cu Ţara”, în anul 1919 se transferă la Timişoara ca avocat şi jurist consult al Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa. Competenţa juridică şi social-morală îl impun în elita intelectuală bănăţeană.
Este ales decan al Baroului Timiş, în trei rânduri, în anii 1924, 1927 şi 1937, vicepreşedinte al Uniunii Avocaţilor din România şi prefect al judeţului Timiş-Torontal în guvernarea Partidului Naţional Ţărănesc, 1928-1930.


Încă de la înfiinţarea corpului profesional al avocaţilor, aceştia au fost în primele rânduri ale luptei duse pentru reîntregirea neamului românesc, mulţi dintre acestia făcând parte din rândurile Partidului Naţional Român, din componenţa căruia făcea parte şi elita intelectualilor bănăţeni.

După instaurarea administraţiei româneşti în Banat, printre cei care au ocupat demnitatea de Prefect al Judetului Timiş a fost şi Liviu Cigăreanu. A fost decorat cu Ordinul Coroana României, în grad de ofţer, pentru serviciile aduse Marii Uniri.

În 1939 se retrage din avocatură şi devine notar public iar pe timpul războiului a fost şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri.

În locuinţa sa a adăpostit două familii de evrei, iar din 1943, pe nepotul său Mircea-Dimitrie Raţiu, supravegheat de Siguranţa Statului pentru colaborare cu fratele său Ion-Iancu, refugiat politic în Anglia din 1940.  
A contribuit la acţiunea de salvare a comuniştilor (Gheorghe Gheorghiu-Dej ş.a.) închişi la Caransebeş, opunându-se predării acestora germanilor, care i-ar fi executat ca spioni ai URSS.

Regimul austro-ungar şi cel totalitar nu s-au încumetat să-l priveze de libertate, pentru criticile publice aduse.

Sub dictatura comunistă instaurată de trupele sovietice, a fost însă arestat, în noaptea din Sâmbăta Paştilor la 15 aprilie 1952, condamnat şi exterminat la vârsta de 77 ani.
A decedat în închisoarea Văcăreşti la 18 august 1952, unde ispăşea o condamnare  de 24 luni în colonia de munca (decizia M.A.I. nr.532/1952), pentru activitate în Partidul Naţional Ţărănesc.
Oficial, a murit decimat de enterită dizenteriformă, după patru luni de detenţie şi a fost îngropat într-un loc necunoscut.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Cig%C4%83reanu)

Placă comemorativă așezată pe fațada Colegiului Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda

Placă comemorativă așezată pe fațada Colegiului Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda.

 1957: A murit la Bârlad, George Tutoveanu, poet idilist, afirmat în publicaţiile sămănătoriste;  (născut  Gheorghe Ionescu, la 20 noiembrie 1872, in orasul  Bârlad).

A fost profesor la „Liceul de Fete” şi la „Şcoala Normală” din Bârlad, revizor şcolar al judeţului Tutova, inspector cultural general la „Casa Şcoalelor pentru Basarabia” (1926-1928), prefect de Tutova (1931-1932), membru fondator al „Societăţii Scriitorilor din România” şi al „Societăţii Literare Academia Bârlădeană”.

În Bârlad, unde a lucrat în învăţământ, din 1903 până la pensionare în 1933, a scos mai multe ziare şi reviste : Făt-Frumos (1904) împreună cu Emil Gârleanu, Florile dalbe(1918), împreună cu Vasile Voiculescu şi Tudor Pamfile, Graiul nostru (1925) publicaţia Academiei Bîrlădene, Scrisul nostru(1925), Moldova (1931).


1966: S-a născut la Arad, solistul Ovidiu Ioncu „Kempes”, liderul trupei „Kempes” şi fostul vocalist al trupelor „Cargo” şi „Rezident EX”.

Imagini pentru Ovidiu Ioncu „Kempes” photos

 În 1988, Ovidiu Ioncu este cooptat în Cargo de la trupa Capricorn din Arad, în locul lui Leo Iorga.

Porecla „Kempes” i s-a dat datorită îndemânării în ale fotbalului şi a asemănării cu fotbalistul argentinian Mario Kempes.

Pe 28 martie 2015 a lansat albumul „Regăsire” cu noua lui formaţie denumită de asemenea KEMPES, ca şi porecla artistului.

 La puţin timp după lansarea albumului Destin, Kempes are un accident de motocicletă, în care este rănit grav. A urmat un concert în semn de solidaritate ce a avut loc la Sala Polivalentă în care alături de Cargo au cântat Mircea Nedelcu, Berti Barbera, Vali Sterian, Iris, Weinberger şi alţii.

În 2003, după 15 ani de muncă în formaţia Cargo, Ovidiu Ioncu ‘Kempes” emigrează în Australia.

 La începtului lui 2012, Ovidiu Ioncu revine în ţară într-un nou proiect: Rezident EX, alături de care cântă doi ani, susţinând o serie de concerte.

Formaţia lansează în 2013 albumul „Alpha”.  Pe 23 noiembrie 2013, Ovidiu Ioncu anunţă plecarea de la Rezident EX şi înfiinţarea formaţiei KEMPES, alături de instrumentiştii formaţiei Gothic, cu care a înregistrat albumul „Regăsire”, lansat pe 28 martie 2015 printr-un concert la Berăria H din Bucureşti. Formaţia susţine numeroase concerte în ţară şi în Bucureşti.

1967: S-a născut la Bucureşti poeta Eugenia Ţarălungă. A urmat Facultatea de Tehnologie Chimică (1986-1991), Şcoala Superioară de Jurnalism (1993), Şcoala de radio BBC, Şcoala de televiziune BBC (1993-1994), cursuri de relaţii publice.

Eugenia Ţarălungă scrie o poezie în care limbajul are unul dintre rolurile principale, construieşte ideea, atitudinea, poeticitatea însăşi.

În prezent este redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române.

A fost, în toamna anului 1988, membră a cenaclului Universitas. Din noiembrie 2014 este membră PEN Club.

1977: S-a născut la Medgidia,în jud.Constanţa, muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf .

A  început să înveţe în România, dar pentru a putea studia teologia islamică şi-a continuat şcolarizarea începând din anul 1991 în Turcia. In 1995 a fost admis la Facultatea de Teologie Islamică „19 Mayis” din oraşul Samsun , pe care a absolvit-o în anul 2000.

  Din anul 2004 este doctorand în Drept Canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa,  cu tema tezei de doctorat: „Drepturile omului conform Dreptului Islamic şi Dreptului Canonic”.

  La 15 septembrie 2005, in urma alegerilor pentru numirea unui nou muftiu care  au avut loc  in Sura-Islam (Consiliul Sinodal) din care fac parte 15 clerici, 8 mireni, în urma expirării mandatului de 5 ani al muftiului  Bagâş Sanghirai , Iusuf Murat a fost ales imam la vârsta de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani.

Este cel mai tânăr muftiu din România şi a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam.

1997 : A fost stabilită ora oficială de vară.

Prin Ordonanța de Guvern nr. 20/18 august 1997 privind stabilirea orarului de vara și a orei oficiale de vara pe teritoriul României, s-a stabilit orarul de vară, corelat cu orarul de vară practicat în țările Uniunii Europene. Ordonanța a intrat în vigoare la 20 august 1997.

1998: A murit Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (născut Iosif Segal), moderatorul “Seratelor muzicale” de la TVR.

Se împlinesc 20 de ani de la moartea muzicologului ieşean Iosif Sava

Între scrierile sale s-au remarcat: “Seismograf muzical”, “Majestatea sa muzica”, “Muzica si zgomotul lumii”) ; (n. 15.02.1933, Iași).

2016: A murit Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş. S-a născut la 29 ianuarie 1940 în Bucureşti, unde şi-a terminat studiile în anul 1962 la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

A fost repartizat la Teatrul de Stat din Târgu-Mureş, căruia i-a rămas fidel toată viaţa. Cu decenii mai târziu, îşi amintea de acel eveniment în felul următor: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când îmi aduc aminte de… acea zi de vară a anului 1962, sufletul meu râde, iar gândul îi îmbrăţişează pe toţi cei care au fost acolo, atunci.”

Mihai Gingulescu :: Teatrul Național Târgu-Mureș

Din anul 1962, de când a absolvit Institutul de Teatru I.L. Caragiale din  Bucureşti, a fost actor la Teatrului Naţional Târgu-Mureş şi unul dintre actorii fondatori ai secţiei române. 

Pe scena târgumureşeană a interpretat mai mult de 150 de roluri.

Intre anii 1991-1994 a fost director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş.

A fost de asemenea cadru didactic la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş. 

În anul 2014 i s-a dedicat o stea omagială în foaierul Teatrului Naţional.

Mihai Gingulescu a fost deputat al primului Parlament liber al României (1990-1991), făcând parte din Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale.

Între anii 1991-1994 a fost directorul general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş, perioadă în care colectivul teatrului a realizat o amplă deschidere spre spaţiul cultural european.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Ioan de Rila – ocrotitorul Bulgariei

Sfantul Ioan de Rila (cca. 867 – 946) este cunoscut ca ocrotitor al poporului bulgar si unul dintre cei mai reprezentativi sfinti ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. Sfantul Ioan de Rila a fost unul dintre primii sfinti canonizati dupa increstinarea bulgarilor.

Este atat intemeietorul monahismului bulgar cat si al primului asezamant monahal din Bulgaria, Manastirea Rila.

Sfantul Ioan de Rila s-a nascut la anul 867 in Skrino, la poalele Muntelui Osogovo (Dupnitsa de astazi). A fost contemporan cu Boris I, cu fiul sau Vladimir, Tarul Simeon I cel Mare, si cu fiul celui din urma, Tarul Petru I.

Manastirea Rila

Initial păstor, la varsta de 25 de ani a ales să-si traiasca viata în singuratate si rugăciune.

Sfantul Ioan de Rila a trait in singuratate in mai multe locuri, inainte de a se duce in Muntii Rila, unde si-a petrecut restul vietii. 

Sfantul Ioan de Rila era cunoscut, incă din timpul vietii, ca făcător de minuni. 

Vestea aceasta  s-a raspandit  cu usurinta in intreaga tara, ajungand pana in capitala Imperiului Bulgar.

Tarul Petru I a intreprins o calatorie de 120 km, pana in Muntii Rila, pentru a se intalni cu Sfantul Ioan si a lua povatuire duhovniceasca.

Sfantul Ioan de la Rila

Intâlnirea lor este descrisa în detaliu intr-una din „Vietile” Sfantului precum si in “Testamentul” Sfantului Ioan.

Dupa o lunga calatorie , Tarul Petru I a ajuns la locul unde se nevoia Sfantul Ioan, insa sfantul refuza sa-l intalneasca pe imparat in persoana.

Imparatul a trimis un soldat pentru a-i oferi darurile pe care la adusese sfantului. Sfantul Ioan a pastrat numai o mica parte din mancare, si i-a inapoiat tot aurul si celelalte daruri de valoare, spunandu-i tarului ca nu calugarii au nevoie de aur, ci imparatii, pentru a putea apara tara si a-l oferi saracilor.

Cu putin inainte de moartea sa (18 august 946) Sfantul Ioan de Rila si-a scris “Testamentul” ce se pastrea za pna in zilele noastre. La putin timp dupa moartea sa, moastele sale , facatoare de minuni, au fost mutate in Sofia, in timpul lui Petru I.

Dupa ce regele maghiar Bella II a cucerit Sofia in 1183, moastele Sfantul Ioan de Rila au fost trimise in capitala Ungariei, Esztergom, unde au ramas timp de 4 ani, pana in 1187, cand au fost readuse in Sofia.

          

In anul 1194, Tarul Ivan Asen I a ordonat ca moastele Sfantului sa fie mutate in Veliko Tarnovo, noua capitala.

Supravietuind cuceririi turcesti a orasului din 1393, au fost inapoiate Manastirii Rila in anul 1469 cu permisiunea Sultanului Murad II.

Sfantul Ioan de la Rila

Sfantul Ioan de la Rila

Sfântul Ioan de Rila este reprezentat pe reversul monedei bulgare de o leva incepand cu anul 2002 si de asemenea, chipul său a fost imprimat pe bancnota de o leva.

Este prăznuit la 18 august și la 19 octombrie.

CITIȚI ȘI:


Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.; 
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

18/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 17 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 Ziua de 17 august în istoria noastră


1799 : S-a născut la Craiova, domnul Munteniei Barbu Dimitrie Știrbei; d. 12 aprilie 1869, Nisa, Franța.

1799-1869 Barbu Dimitrie Știrbei. Portret De Mișu Popp

Era un descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu, fratele domnului Gheorghe Bibescu, fiul lui Dimitrie Bibescu și al Ecaterinei Văcărescu, adoptat de unchiul său, marele vornic Barbu C. Știrbey, cu condiția să-i poarte numele. După ce a studiat Istoria și Științele de Stat la Paris (1817–1821), a fost vistiernic (director al visteriei), ministru de Interne, de Culte, de Justiție etc. și secretarul comisiei de redactare a Regulamentului Organic.

A fost Domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849–20 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854–25 iunie 1856, fiind un conducător prudent, activ și bun organizator.

După retragerea ocupanților, prin economii și controlul sever al cheltuielilor, a reușit să scadă două treimi din datoriile țării; a ridicat teatrul din București, a redeschis școlile închise pe timpul Revoluției de la 1848, a mai îmbunătățit dispozițiile Regulamentului Organic cu privire la țărani; a bătut monede fără învoirea Turciei, dar a fost silit de sultan să le retragă din circulație.

1859 : S-a născut la București, generalul român Alexandru Socec; d. 31 mai 1928, București.

1859-1928 Alexandru Socec

După absolvirea cu brio a Școlii superioare de ofițeri de cavalerie din Viena, cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei: ofițer de ordonanță pe lângă principele moștenitor Ferdinand, comandant al Regimentului 9 Roșiori, comandant al Corpului 3 Teritorial.

 În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 3 Infanterie și comandant al Diviziei 2 Infanterie, la începutul intrării României în razboi. A fost mutat pe frontul din Dobrogea, unde a purtat lupte grele cu trupele bulgare, apoi la Pitești, cu misiunea de a-i împiedica pe germani să treacă Oltul, în cele din urmă, la Flămânda, Matei Basarab, Bragadiru, Băneasa, unde Armata română, inferioară celei germane, a suferit grele înfrângeri și pierderi, fiind nevoită să se retragă în Moldova.

În timpul retragerii, generalul Prezan l-a acuzat pe Socec de părăsire de post și i-a intentat proces. A fost închis, însă în cele din urmă a reușit revizuirea procesului, fiind declarat nevinovat.

La Arhivele Naționale se află 24 de jurnale și un caiet de însemnări ale generalului Socec, în care a încercat să schițeze istoria Armatei române, reorganizările, uniformele, se plângea de proasta pregătire militară, de barbaria și de mitocania celor mai mulți ofițeri, evoca entuziasmul tinerilor în Războiul de Independență, starea jalnică a Armatei în pragul războiului, etc. Din lucrările sale: Dictionnaire des guerres. La guerre Franco-Allemande. Recueil par ordre alphabétique des événements de 1870-71Die Rumänische Armee, ihre Organisation, Einteilung, Stärke und UniformierungZile de restriște din anii 1916–1918 și episodul din Bătălia de pe Argeș.


1867: În România s-a format Guvernul Ștefan Golescu
.

Era fiul marelui cărturar patriot boier Dinicu Golescu și fratele lui Nicolae Golescu. A studiat în Elveția, a servit în armata valahă, iar în 1836 a ajuns la gradul de maior. A participat la Revoluția din 1848 din Țara Românească și a fost membru al Guvernului provizoriu. În același an, 1848, era Venerabilul Lojii masonice bucureștene Frăția. După înăbușirea revoluției a trăit în exil până în 1857. A fost membru în partidul liberal condus de Ion Brătianu.

1867 Ştefan Golescu

După întoarcerea în țară a fost deputat în Adunarea ad-hoc a Țării Românești, apoi ministru și prim-ministru în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. În 1865, s-a alăturat celor care au conspirat pentru îndepărtarea de la domnie a Principelui Cuza, ca urmare a măsurilor luate de acesta împotriva proprietății marilor latifundiari.

Consiliu de miniștri radical prezidat de Ștefan Golescu, a rămas la putere mai puțin de un an (17 august 1867–29 aprilie 1868)

Activitatea sa fost îngreunată de disputele cu opoziția, iar depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în arendă a imobilelor a deteriorat poziția externă a statului român.

A urmat Guvernului Constantin A. Crețulescu.

1868: S-a născut scriitorul român Ion Păun-Pincio, membru de onoare post-mortem al Academiei Române; (d. 30 decembrie 1894).

După o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său de familie, numele grădinii publice din Roma – Pincio.

1872 : S-a născut Traian Vuia, pionier al aviaţiei române, membru al Academiei Române, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17 august 1903) care, la 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său.

A folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi.

In timpul celui de-al doilea război mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1946; (m. 1950).

 Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraş-Severin, Austro-Ungaria; d. 2 septembrie 1950, Bucureşti, România) a fost un inventator român, pionier al aviaţiei mondiale. În 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decît aerul.

Printre primii inventatori români din domeniu, Traian Vuia, s-a bucurat de recunoasterea rezultatelor activităţii sale, chiar dacă multa vreme prioritatea în realizarea zborului mecanic i-a fost atribuită brazilianului (naturalizat francez) Alberto Santos-Dumont; (1873-1932).

Dorinta lui Vuia de a realiza aeroplanul-automobil l-a îndemnat sa plece la Paris, la începutul lunii iulie 1902, avînd cu el planurile şi macheta acestui aparat de zbor.

Vuia a înaintat Academiei de Ştiinte din Paris un memoriu, în februarie 1903, intitulat Proiect de aeroplan-automobil, prin care demonstra posibilitatea realizării zborului cu o maşină mai grea decît aerul, însă proiectul a fost considerat o himeră. Totuşi, în 17 august 1903, obţine brevetul de invenţie.

A fost nevoit să îşi echipeze micul monoplan (aeroplanul “Vuia 1″), pe care a început sa-l construiască în Franţa în 1903, cu multe inovaţii. Lucrurile au avansat încet din cauza lipsei banilor.

Neputîndu-şi permite să achiziţioneze un motor ultrauşor, Vuia s-a resemnat sa inventeze un motor cu acid carbonic comprimat, care avea avantajul ca era simplu şi putin costisitor, însa, n-a putut fi pus la punct, servind doar pentru demonstratii (timpul sau de funcţionare era de aproximativ trei minute).

În 1905, aeroplanul sau a fost gata. Era un monoplan – aproape toate încercarile în acea vreme se faceau cu avioane biplane, Louis Blériot (1872-1937) urmînd exemplul lui Vuia, un an mai tîrziu.

Aparatul de zbor avea aripile repliabile, asemeni unui evantai, purtate pe un cvadriciclu cu roţi pneumatice, care avea rol de tren de decolare şi aterizare.

Întreaga construcţie era metalică din tuburi de oţel, îmbinate prin manşoane, iar aripa era din pînza de in impregnată.

O alta noutate a acestui aeroplan era reprezentata de utilizarea unei singure elice, spre deosebire de celelalte aparate contemporane, care foloseau doua elice contrarotative.

Aeroplanul nu avea însa nici profundor, nici ampenaj stabilizator. Cu toate acestea, la încercarile de la Montesson, din 18 martie 1906, aeroplanul, propulsat de propriul motor, dupa ce a rulat aproximativ 50 metri pe sol, s-a ridicat la înaltimea de un metru şi a parcurs aproximativ 12 metri în aer, deteriorîndu-se la revenirea pe sol în urma impactului cu un copac.

El avea stabilitatea longitudinală precară şi forţa motrice insuficientă.

Multe ziare din Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decît aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare.

Imagini pentru 1906, aeroplanul Vuia photos

De atunci a fost scoasă în evidenţă şi propagată ideea că Vuia a reuşit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafaţă plată, folosind numai mijloace proprii, “la bord“, fără “ajutor extern” (pantă, cale ferată, catapultă, etc.).   

Prin perfecţionarea primului model, s-a obţinut aeroplanul “Vuia 1 bis“. Mai tîrziu, a fost construit un aeroplan nou, dotat cu un motor Antoinette pe benzină, cu opt cilindri în V, răciţi cu apă, de 25 CP, creaţia inginerului Léon Levavasseur, cu care a zburat în 1907, cu rezultate satisfăcătoare, mentinîndu-se în aer aproximativ 100 metri (Alberto Santos-Dumont zburase deja 200 metri). Acesta s-a numit “Vuia 2” şi a fost brevetat în Belgia.

Vuia a continuat să studieze zborul vertical şi a construit, în 1918 şi 1922, două elicoptere, în colaborare cu Marcel Yvonneau, care aveau mai multe rotoare de sustentaţie, cu axe separate.

Primul model era acţionat prin forţa musculară, iar cel de-al doilea era dotat cu un motor Anzzani, de 16 CP, cîntarind în total 190 kg; ambele elicoptere au fost experimentate la Juvissy (nu de catre Vuia) si s-au ridicat de la sol.

Dintre creatiile lui Vuia mai amintim torpila aeriana, realizată, în 1917, împreuna cu Victor Tatin (1847-1917) şi generatoarele de aburi, de joasa şi înaltă presiune (1925).

Traian Vuia fost ales membru de onoare al Academiei române, pe 27 mai 1946.

Este înmormîntat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Astăzi Aeroportul Internaţional Timişoara din România îi poartă numele.

 1889: S-a născut la Rădeşti, Olt, medicul veterinar Nicolae Teodoreanu, fondator (în 1936) al Societăţii de Genetică din România.

A avut o importantă contribuţie la crearea, la Palas Constanţa, a unei adevărate baze de cercetări ştiinţifice, reuşind să creeze, împreună cu colaboratorii săi, rasa de ovine „Merinos de Palas”. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1952; (m.19 martie  1977, Bucureşti).

1894: S-a născut chimistul Radu Cernătescu, membru al Academiei Române; (d. 17 ianuarie 1958).

1899: S-a născut Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză),stabilit în Franţa din 1925.

După al doilea război mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României aflată sub ocupaţia sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (m. 1987, la Paris).

 1900: A murit la Bucureşti, folcloristul G. Dem. Teodorescu (pseudonim Ghedem), autor al unor importante  contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului.

In 1868 s-a înscris la Facultatea de Litere din Bucureşti. În paralel a mai urmat şi cursuri la Conservator şi s-a licenţiat în 1870. În 1869, împreună cu alţi studenţi, a fondat „Societatea românismului”, la care a fost şi secretar.

Între 1868 – 1875 a lucrat pe post de corector, reporter, traducător şi redactor la ziarul „Românul”. În 1875 se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii Sorbona din Paris, pe care o absolvă în 1877.

Din 1878 a lucrat ca profesor de latină, apoi de limba română, la liceul „Matei Basarab” din Bucureşti.

Între 1895 şi 1899 a fost director al Fundaţiei Universitare „Carol I”. A fost prim-redactor la ziarul „Binele Public”, redactor la „România” şi „Ghimpele”.

Ca politician s-a remarcat atunci când l-a însoţit pe Dumitru Brătianu la Constantinopol pentru a negocia răscumpărarea prizonierilor turci. A fost membru în comitetul „Opoziţiei Unite” şi ales deputat în 1881, 1891 şi 1895.

Cariera sa politică a culminat cu numirea sa în postul de ministru al Instrucţiunii Publice şi a Cultelor, între 20 februarie – 27 noiembrie 1891.

 Lucrarea sa fundamentală şi cea mai cunoscută este colecţia de „Poezii populare române”, apărută în 1885; (n.25 august 1849, Bucuresti).

1904: Ion Bănescu, primarul Constanţei din perioada respectivă, a  înfiinţat  „Băile Mamaia”.

Constanţa de odinioară: Un primar care şi-a iubit şi cinstit oraşul – Ion  Bănescu (galerie foto)
Parfum de epocă. Cum se făcea plajă la Constanța acum mai bine de un secol

 Foto: Ion Bănescu și Plaja Mamaia la începutul secolului trecut

1916: A fost semnat Tratatul de alianță al României cu Antanta, în vederea intrării României în Primul Război Mondial.

1916a Convenția României Cu Antanta
1916b Convenția României Cu Antanta

 

Documentele au fost semnate în locuința lui Vintilă Brătianu din București, de către Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri al României și de reprezentanții diplomatici ai puterilor Antantei la București.     

În baza tratatului de alianță și al convenției militare, aliații promiteau trimiterea zilnică a 300 de tone de armament și muniții, armata rusă urma să participe la apărarea Dobrogei în eventualitatea unui atac bulgar, iar trupele Antantei de la Salonic trebuiau să angajeze o mare ofensivă, care să rețină o parte a trupelor austro-ungare.

De asemenea, se recunoștea legitimitatea unirii cu România a Transilvaniei și Bucovinei, respectând totodată integritatea teritoriului României.

1916 (17/30 august):  În timpul primei conflagraţii mondiale, Turcia declară război României, după ce la a 14/27 august 1916 România declarase război Austro-Ungariei, cu care aceasta era aliată.

1925: A încetat din viaţă la Panciu, jud.Vrancea, scriitorul Ioan Slavici,  membru corespondent (din 1882) al Academiei Române autorul nuvelelor Moara cu noroc şi Pădureanca  si a romanului Mara); (n.Şiria, jud. Arad 18 ianuarie 1848).

Scriitorul Ioan Slavici, 95 de ani de la moarte | Glasul Cetății

A fost redactor al ziarului „Timpul”, director al „Tribunei” din Sibiu (1884-1890) si fondator, alături de Coşbuc şi Caragiale, al revistei „Vatra”.

Romanul său “Mara” a marcat un moment important în evoluţia romanului românesc (n.18 ianuarie 1848).

In plan politic, Slavici avea convingerea, iar cu această convingere a trăit toată viaţa şi din cauza aceasta i s-au atras atâtea nefericiri mai târziu, că românii din Transilvania trebuiau să fie fideli monarhiei austriece, dar pentru o viaţă naţională mai bună trebuiau să lupte pentru o constituţie federală, iar uniunea cu românii de peste Carpaţi trebuia să se înfăptuiască doar printr-o activitate culturală intensă.

În pragul primului război mondial a fost director al ziarului Ziua din Bucureşti, subvenţionat cu fonduri germane şi austro-ungare.

A susţinut, alături de regele Carol I, neutralitatea României. Soluţia preconizată de Slavici era neutralitatea, însă, dacă ar fi existat temerea unei victorii ruseşti, atunci a considerat oportună intrarea României în război de partea Puterilor Centrale.

În anul 1916, după ce România a intrat în război de partea Antantei, Slavici a fost arestat şi întemniţat la fortul Domneşti, iar manuscrisele, printre care romanul Musculiţa[68], i-au fost confiscate şi apoi pierdute.

La 28 septembrie 1916 a fost pus în libertate de autorităţile române întrucât nu a putut fi încadrat în prevederile legii spionajului, iar din actele de urmărire penală nu rezultă nimic compromiţător.

A rămas la Bucureşti în timpul ocupaţiei germane, unde a fost redactor al Gazetei Bucureştilor.

În această calitate a criticat panslavismul precum şi pe aliaţii francezi şi englezi.
Despre regele Ferdinand I a scris că ar avea drept sfătuitori doar Minciuna, Clevetirea şi Prostia.
În 19 martie 1917 a conchis că sunt vrednici de cea mai aspră osândă oamenii politici care au încălcat tradiţia de secole de alianţă cu Curtea de la Viena.
În 1918 a evidenţiat faptul că încă din secolul al XVIII-lea Austria şi Prusia au ţinut în frâu expansiunea rusească, altminteri toţi românii ar fi avut soarta celor din Basarabia.[

După încheierea războiului este arestat din nou în ianuarie 1919, judecat şi condamnat la cinci ani de închisoare, dar a fost eliberat la 19 decembrie 1919.
În cuvântul de apărare la finalul procesului său din 1919 Slavici a spus:
„Domnul comisar regal nu e om bătrân ca mine, ci e tânăr, levent, plin de vigoare. Nu e cu toate acestea în stare să ducă-n spinare toate cărţile pe care le-am publicat în româneşte, istorie, ştiinţă, literatură, drame.”

În ziarul Avântul, după finalizarea procesului, Gala Galaction scria.
„Ce a greşit Slavici e simplu de tot […] a avut nenorocirea să nu poată, la bătrâneţe, să zică altfel decât ce a zis la tinereţe şi în floarea vârstei.”

1930: S-a născut la Bușteni, Prahova, artistul plastic Marcel Chirnoagă, realizatorul ciclului de gravuri “Apocalipsa”; (d. 23 aprilie 2008, București).

1930-2008 Marcel Chirnoagă

Artist plastic complet, absolvent al Facultății de matematică și fizică din București, urmând simultan și studii de artă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1953.

 A realizat, de-a lungul vieții sale, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi și sculpturi, fiind în același timp și autorul celei mai importante opere românești de la sfârșitul secolului al XX-lea, ciclul de gravuri Apocalipsa.

A avut numeroase expoziții personale în țară: București, Cluj, Constanța, Tulcea, Sighetul Marmației, Caransebeș, Iași, Mogoșoaia, Slatina și în străinătate.

1938: S-a semnat, la Sinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), prin care controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului României.

1945: Reprezentantul politic al SUA la Bucuresti, Roy Melbourne, remite o nota diplomatica regelui Mihai, în care arata ca guvernul sau considera în continuare guvernul Petru Groza ca “nereprezentativ” si ca nu poate relua raporturile diplomatice cu România.

O nota cu continut asemanator va fi primita, din partea Marii Britanii, la 19.08.1945.

În aceste condiţii, la 21 august, Regele Mihai cere guvernului Petru Groza sa demisioneze, iar în fata refuzului acestuia, sunt întrerupte relaţiile oficiale cu guvernul, până la 6.01.1946 – “greva regala”.

 1949: S-a născut Ion Hadârca, poet si scriitor, militant pentru independenta R.Moldova fata de URSS, cavaler al “Ordinului Republicii” din R.Moldova (n. localitatea Sângereii Vechi, jud.Balti).

Poetul Ion Hadârcă a fost angajat în mişcarea de eliberare naţională, de trezire a conştiinţei de neam a românilor basarabeni, fiind fondatorul şi primul preşedinte al Frontului Popular–Creştin din Moldova (1989–1992) si  preşedinte al Partidului Liberal Reformator.

 

AGORA - Președintele PLR, Ion Hadârcă, a fost numit candidat pentru  alegerile în Senatul României

A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 şi 1998 şi din 2009 până în 2014.

1952 : A încetat din viaţă Gheorghe Magheru, poet modernist şi dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă şi un teatru de factură filosofică (piese de teatru: “Piele de cerb – pretext dramatic pentru meditaţiune”, “Oglinda fermecată sau Divina re-creaţiune”; poezii: “Cântece la marginea nopţii”); (n. 17/30 decembrie 1892).

1953: S-a nascut intr-o familie de şvabi bănăţeni  la Niţchidorf, in fosta Regiune Timişoara, scriitoarea şi traducătoarea Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.

Tatăl ei, ca mulţi alţi cetăţeni români de naţionalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS, iar după război  şi-a câştigat existenţa lucrand ca şofer de camion. 

După venirea la putere a comunistilor în România, a fost expropriat de autorităţile statului comunist român.

Mama scriitoarei, ca majoritatea populaţiei de naţionalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniştilor la putere, a fost deportată în 1945 în Uniunea Sovietică.

Acolo a fost deţinută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forţată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.

Herta Müller a  făcut studii de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, în perioada 1973–1976.

Fișier:Herta Müller Literaturfest München 2016.jpg - Wikipedia

În anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenţi şi scriitori şvabi bănăţeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă. Acest fapt a adus-o în atenţia Securităţii.

După 1977, a făcut parte şi din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara.

Securitatea a fost informata de un turnator,  într-o notă datată 16 martie 1982, că prima carte scrisă de Müller, „Niederungen” („Depresiuni”), conţine „orientări anti-statale”.

In acea nota informativa se scria:   „Critică, şi iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!”

Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Müller

Ca urmare a interdicţiei de a publica, Müller a emigrat în 1987 în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner.

1954: A încetat din viaţă la Bucuresti, medicul neurolog Nicolae Ionescu-Siseşti; (n. 11 februarie 1888, Șișești, județul Mehedinți).

A fost  profesor de Neurologie la Facultatea de Medicină din București, director al Clinicii de Neurologie a Spitalului Colentina-București, membru corespondent (din 1939) al Academiei Române,membru corespondent al Academiei Americane de Neurologiea fost fratele academicianului Gheorghe Ionescu-Șișești.

A fost fratele academicianului Gheorghe Ionescu-Șișești,doctor în științe agricole al Universității din Jena, Turingia, Germania.

1957: A fost inaugurat, la Bucuresti, Monumentul Eroilor Patriei, realizat de un colectiv de sculptori: Marius Butunoiu, Zoe Baicoianu, T.N. Ionescu și I. Damaceanu.

Imagini pentru Bucuresti, Monumentul Eroilor Patriei, photos

Monumentul este opera unui grup de sculptori, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, format din colonelul Marius Butunoiu (coordonator), Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu și Theodor N. Ionescu.

Pe un soclu de formă paralelipipedică, înalt de 6 m, realizat din beton armat, placat cu marmură de Moneasa, se află un grup statuar turnat în bronz, cu înălțimea de 9 m, format din trei ostași din arme diferite: infanterie, marină, aviație. Infanteristul ține o ramură de stejar, în mâna dreaptă ridicată, ca simbol al victoriei.

1964: A încetat din viaţă la Berlin, Mihail Ralea, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iaşi si Bucuresti, estetician, sociolog, psiholog, filosof, eseist, critic literar, membru al Academiei Române ; (“Explicarea omului”, “Formarea ideii de personalitate”), fost director (din 1933) al revistei “Viaţa Românească”.

S-a nascut 1 mai 1896 la Huși intr-o familie instărită, si a absolvit Facultatea de Drept şi Litere din Iaşi, continuându-și studiile în Franţa, unde în 1923 va obţine titlul de Doctor în Litere cu teza Ideea de revoluţie în doctrinele socialiste.

In 1938 a fost numit profesor de estetică la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi titular al catedrei de psihologie la aceeaşi facultate.

  La sfârşitul războiului a sprijinit, implicindu-se activ în politică, instaurarea comunismului în România.

După abdicarea regelui Mihai I şi proclamarea, în decembrie 1947, a Republicii Populare Române, Mihai Ralea a fost numit ministru plenipotenţiar la Legaţia Română din Washington, Statele Unite ale Americii.

Ulterior, a fost reprezentant al României la UNESCO.

În timpul regimului comunist a  primit titlul de laureat al Premiului de Stat.

1968: A încetat din viață Jean Yonnel (Jean-Estève Schachmann); 21 iulie 1891, București – 17 august 1968, Paris).

Jean Yonnel, unul din cei 4 actori romani societari ai Comediei Franceze •  Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Renumit actor francez de origine română; profesor la Conservatorul Național de Artă Dramatică; societar al Comediei Franceze.

1989:  S-a dat în functiune cea de-a treia magistrala a metroului bucurestean, M3 (în prezent M1) cu traseul  Gara de Nord 1 – Dristor 2; 7,8 km, 6 staţii.

Magistrala 3 a fost de fapt cea de-a doua construită. Fragmentul liniei între Eroilor şi Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcţionând ca o ramificaţie a magistralei 1

La data de 17 august 1989 linia 1 a fost extinsă până la Dristor, fiind ultima investiţie în metrou din partea guvernului comunist.

2004 (17-22) : A avut loc la Sf. Gheorghe, în jud. Tulcea, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent «Anonimul».

Oaspetele de onoare al festivalului și președintele juriului la filmele de lungmetraj a fost Moritz de Hadeln, fostul director al Festivalurilor de Film de la Berlin și Veneția.

Sub conducerea sa, juriul a acordat Trofeul Festivalului filmului Buongiorno, notte / Buna dimineata, noapte de Marco Bellochio (Italia). Cel mai bun documentar a fost declarat The Story of the Weeping Camel / Povestea cămilei care plânge de Davaa Byamasuren și Luigi Falorni (Germania) iar cel mai bun scurtmetraj At That Point… Rebeca / În acel moment… Rebeca de Luciana Gortostiza (Mexic).

 2014: A decedat la București, criticul de artă român Dan Hăulică.

Dan Hăulică (n. 7 februarie 1932, Iași), a fost un eseist literar, critic de artă român, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române, fost redactor-șef pentru o lungă perioadă de timp a revistei de literatură universală Secolul 20.

Imagini pentru Dan Hăulică photos

A fost președinte, ales în 1981 al AICA (asociația internațională a criticilor de artă). În 2012 era președinte de onoare al aceleiași asociații.

De asemenea a fost președinte al CAMERA (Consiliul mondial pentru editarea și cercetarea artei), ales în 1986.

La data de 31 iulie 1990 Dan Hăulică a fost numit  ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

2019: A murit Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România.

A fost găsit mort într-o prăpastie din Făgăraş, în zona vârfului Negoiu. Alpinistul arădean fusese dat dispărut de către soţia sa care n-a mai putut lua legătura cu el încă de miercuri, 14 august.

Alpinistul Zsolt Torok a murit. Legătura cu Mihai Fifor | DCNews

A coordonat zeci de expediţii pe cei mai înalţi munţi din lume, în Himalaya, în Alpi sau în Anzii Cordilieri.

Printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească; (n. 1973).

Alpinistul a probat în întreaga lui existenţă că este mândru de cetăţenia română şi a publicat în decembrie 2018, la aniversarea centenarului Marii Uniri, una dintre cele mai frumoase declaraţii de dragoste făcute României:

„La mulţi ani România, la mulţi ani tuturor celor care simt împreună pentru această ţară şi îi doresc binele!”, a scris atunci Torok pe Facebook.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 Sfântul Mucenic Miron

Sfantul Mucenic Miron; Sfantul Gheorghe Pelerinul

Sfântul Miron preotul a trait in Ahaia, in timpul imparatului Deciu (249-251).

O multime de pagani a intrat in biserica in care slujea Sfantul Miron, in ziua prăznuirii Nasterii Domnului, cu scopul de a-i prinde pe crestini si a-i supune la chinuri.

Pentru ca a refuzat sa aduca jertfă idolilor, Sfantul Miron a fost aruncat în foc si i-a fost jupuita pielea de pe trup.

A fost dus în cetatea Cizicului si acolo păgânii i-au tăiat capul.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/17/o-istorie-a-zilei-de-17-august-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

17/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 14 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 14 august în istoria noastră  

1703: A decedat vestitul haiduc Pintea Viteazul (n. 25 februarie 1670, Măgoaja, Comitatul Solnoc-Dăbâca, înȚara Lăpușului, Transilvania.

Legenda lui Pintea Viteazul

A fost căpitan în oastea principelui transilvănean Francisc Rakoczy II, de partea curuților maghiari care luptau în răscoala anti-austriacă; a murit la Baia Mare, împușcat de un mercenar care a tras asupra lui din Bastionul Măcelarilor.

1784: A decedat la Göttingen, în Germania, Michael Hißmann, filosof şi scriitor sas originar din Transilvania; (n.25 septembrie 1752, Sibiu).

Michael Hißmann (1752-1784): Ein materialistischer Philosoph der deutschen  Aufklärung (Werkprofile 2) (German Edition) - Kindle edition by Klemme,  Heiner F., Stiening, Gideon, Wunderlich, Falk. Politics & Social Sciences  Kindle eBooks @ Amazon.com.

După terminarea gimnaziului din Sibiu, Hißmann a studiat începând din 1773 la Erlangen şi la Göttingen.

Din 1782 a fost profesor de filosofie la renumita universitate germana din Göttingen.

 Are merite deosebite  în popularizarea filosofiei.

Lucrarea sa Briefe über Gegenstände der Philosophie an Leserinnen und Leser a fost pusă la index de episcopul evanghelic din Sibiu.

A murit în 1784, la vârsta de numai 32 de ani.

1864: La 14 august stil vechi (26 august, stil nou), domnitorul Principatelor Unite ale Ţării Româneşti şi Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, a promulgat prin decret Legea rurală elaborată de guvernul Kogălniceanu, în baza căreia au fost împroprietărite peste 511 000 familii de țărania cu loturi de teren agricol (1.654.964 hectare). Domnitorul proclama: „Claca este desființată pentru de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre!”.

Alexandru Ioan Cuza (n.1820-d.1873), domn al Moldovei, domn al Valahiei, domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

Foto: Alexandru Ioan Cuza (n.1820 – d.1873), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.

A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de tip feudal.

Prin Lege erau desființate claca și alte servituți, iar suprafața de teren împroprietărită era direct dependentă de numărul de vite pe care le deținea familia de țărani.

De exemplu familiile țăranilor mai înstăriți care dețineau patru boi și o vacă primeau 11,5 pogoane de pămînt în Muntenia și 14,5 pogoane în Moldova (pogonul avea 5 012 mp).

De o importanță aparte era și prevederea conform căreiea timp de 30 ani vînzarea sau ipotecarea loturilor de pîmînt era interzisă.

Reforma agrară a împroprietărit în medie cu cîte 4 ha de pămînt fiecare familie de țărani din România.

1870 (14/26 august): S-a născut Ion Pogoneanu-Rădulescu, un critic şi istoric literar, pedagog, care a manifestat o preocupare constantă pentru literatură  şi un interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”.

1870-1945 Ion A. Rădulescu Pogoneanu

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1945).

 1871 (14/26  august – 15/27 august ): S-a desfășurat Serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu.

1871c Placă Comemorativă

 

Au participat peste 3000 de persoane venite din toate provinciile române.

1893: S-a născut la Bucureşti, compozitorul şi poetul Petre Andreescu; (m. 3 octombrie 1966, București).

Studiile muzicale le-a urmat în Bucureşti (1912-1914) cu Ion Costescu şi Alfred Alessandrescu (teorie-solfegiu, pian, armonie), rămânând un autodidact în compoziţie.

A absolvit Facultatea de drept din Bucureşti, obţinând licenţa (1922).

Fondator şi susţinător al Operei Studenţeşti din Bucureşti (1914) a pătruns de tânăr în viaţa teatrului muzical, dedicându-şi activitatea în special creaţiei de revistă muzicală (Teatrele „Cărăbuş”, „Alhambra”, „Gioconda” etc.).

Imagini pentru Petre Andreescu photos

A scris texte de muzică uşoară, a tradus în limba română librete de operetă si este coautor la libretul operetei Ana Lugojana, de Filaret Barbu.

Cea mai cunoscuta compoziţie a sa a fost romanţa-tango „Sub balcon eu ţi-am căntat o serenadă”(1933).

1896: S-a născut la Târgu Jiu, poetul român N. Burlănescu-Alin ; (d.20 septembrie 1913).

A desfăşurat o activitate intensă şi notabilă ca poet, epigramist, prozator, dramaturg şi traducător.

După absolvirea Liceului “Carol I” din Craiova a urmat Facultatea de Drept din Bucureşti. Între 1892-1894, a funcţionat ca institutor şi director la Şcoala Primară de Băieţi din Zimnicea.

A fost apoi, copist şi şef de birou la Ministerul de Interne, corist la Opera Română din Bucureşti, judecător la Hârşova.

Biblioteca Județeană "Christian Tell" Gorj - Photos | Facebook

După 1901, a fost avocat la Baroul Dolj, inspector financiar, profesor la Şcoala Comercială din Craiova, controlor fiscal în Gorj (1902), director al Poliţiei din Târgu Jiu (1903) ş.a.

În ziarul craiovean “Opiniunea” apare, în 1889, prima poezie a scriitorului – “Şi dacă …” ; alte creaţii vor apărea apoi în “Revista Şcoalei” (1891), revistă condusă de liceenii pe atunci Const. D. Fortunescu şi George Ţiţeica, îndrumaţi de prof. G.T. Buzoianu.

O perioadă lungă, N. Burlănescu – Alin va conduce Societatea Culturală “Oltenia”.

1911: S-a născut inginerul agronom Emil Alexandru Negruţiu, autorul unor importante lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice.

1911-1988 Emil Alexandru Negruţiu

In 1965, împreună cu A. Petre, a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974; (m. 1988).

1916 (14/27 august): România declară război Austro-Ungariei, intrând în prima conflagraţie mondială, după ce Consiliul de Coroana a hotărât decretarea stării de razboi.

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.CRONOLOGIE (I). FOTO.VIDEO | CER SI PAMANT  ROMANESC

În aceeaşi zi ministrul român la Viena, Edgar Mavrocordat, a înmânat ministrului de externe austro-ungar declaraţia de război.

Aceasta cuprindea următorul fragment:

“Speranţa pe care ne-am fondat-o pe aderarea noastră la Tripla Alianţă a fost înşelată. De-a lungul unei perioade de mai bine de treizeci de ani, românii din Austro-Ungaria nu numai că n-au avut parte de nicio reformă care să le dea un sentiment de satisfacţie, dar dimpotrivă au fost trataţi ca o rasă inferioară şi condamnaţi să suporte opresiunea unui element străin care nu constituia decât o minoritate în rândul diverselor naţionalităţi care compun Statul Austro-Ungar. Toate aceste nedreptăţi pe care le-au suferit fraţii noştri au întreţinut între ţara noastră şi monarhia austro-ungară o continuă stare de animozitate pe care Guvernele Regale nu au depăşit-o decât cu preţul unor mari dificultăţi şi cu numeroase sacrificii”.

Marele război (1914-1918) – Aniversarea Centenarului României (1918-2018)

La ora 21, Armata Română începea ofensiva în Transilvania şi  odată cu aceasta, războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).  

NOTĂ: La 4/17 august 1916 fusese semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale.

1934: S-a născut la Cluj, tenorul român Ion Buzea.

A urmat cursurile Facultății de Geologie din Cluj, după care a studiat canto cu Lya Pop (1955–1961), cu Petre Ștefănescu Goangă la București și apoi cu tenorul Luigi Ricci la Roma. În anii ’50, timp de aproape zece ani, a fost unul din cei mai buni jucători ai echipei de volei ai echipei Universitatea Cluj, alături de Vasile Bărbieru, și el solist al operei clujene. 

În anul 1958 a debutat pe scena operei din Cluj-Napoca cu rolul Alfredo din opera Traviata. A fost solist al Operei din Cluj-Napoca, apoi al Operei Naționale din București, după care a fost apreciat la Viena mai bine de un deceniu ca un nume important, afirmându-se pe cele trei scene lirice principale (Wiener StaatsoperVolksoper și Theater an der Wien). Martin Vogel, critic austriac, spunea despre Ion Buzea într-o emisiune televizată că tenorul clujean devenise unul dintre idolii publicului de operă vienez.

Repertoriul său a cuprins roluri din muzica italiană, franceză și germană: Manrico din Trubadurul, Ducele din Rigoletto, Alfredo din Traviata, Don Alvaro din Forța destinului, Riccardo din Bal mascat, Radames din Aida, Don Carlo din opera cu același nume, Ernani, Macduff din Macbeth, Calaf din Turandot, Mario Cavaradossi din Tosca, Rodolfo din Boema, Turiddu din Cavaleria Rusticană, Canio din Paiațe, Hoffmann din Povestirile lui Hoffmann, Don Jose din Carmen, Samson din Samson și Dalila, Wherter, Fra Diavolo și altele.

Imagini pentru tenorul Ion Buzea.photos

Acum locuiește la Zürich, în Elveția unde predă canto.

1938: Printr-un Decret-lege, România a fost reorganizată administrativ-teritorial, înfiinţându-se 10 ţinuturi fiecare aflat sub conducerea unui rezident regal.

Împărţirea administrativ-teritorială a României în perioada 1938–2005

Deşi se păstrau cele 71 de judeţe create în 1925 şi rectificate în 1929, acestea îşi pierdeau personalitatea juridică şi atribuţiile în favoarea celor zece noi ţinuturi (Bucegi, Dunărea de Jos, Marea, Mureş, Nistru, Olt, Prut, Someş, Suceava, Timiş) şi provincii istorice, al căror număr a suferit numeroase modificări în perioada interbelică (Banat, Basarabia, Bucovina, Crişana, Dobrogea, Maramureş, Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania).

Până în august 1938, numărul municipiilor a fost de 25, dar, odată cu reforma administrativă sus-amintită, numărul lor s-a redus la 16. Trebuie să menţionăm aici că reşedinţele de judeţ nu erau neapărat şi municipii – de exemplu, Galaţiul era municipiu şi reşedinţa judeţului Covurlui, pe când Tecuciul era numai reşedinţa judeţului Tecuci, fără a fi municipiu.

1945: S-a născut Ioan Chezan, muzician și dirijor de al cărui nume se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu, în liceu de artă.

Le-a condus pe ambele, în calitate de director, până în 2009 când s-a pensionat.

Din 2005, tot prin strădania lui Ioan Chezan, Școala cu Program de Artă a căpătat statutul de liceu, inițiind în tainele muzicii și artelor plastice elevi începând cu clasa I și până la tineri de clasa a XII-a.

 1946: În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, reprezentantul Ungariei a cerut cedarea către ţara sa a unui teritoriu din Transilvania, de cca 22.000 km2.

Cererea a fost respinsă ca nefondată.

1952: S-a născut la Bucureşti actorul român Andrei Finţi.

1954: S-a născut la Ploieşti, renumitul actor de teatru si film Răzvan Vasilescu.

Tatăl sau a fost profesor de matematică la Colegiul National ”I. L. Caragiale” din Ploiesti, unde a studiat şi actorul. După ce a absolvit liceul, acesta a mers la Bucureşti pentru a studia actoria, însă  la prima încercare a picat examenul de admitere, Ulterior  reuşeşte sa intre la Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, unde va studia cu cei mai importanţi actori ai vremii.

Razvan Vasilescu

Primul sau rol a fost in pelicula Un om în Loden (1979) in regia lui Nicolae Margineanu, dar a inceput sa fie cunoscut dupa ce a aparut in pelicula lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitica? (1981). In urmatorii ani Vasilescu continua sa colaborezez cu regizorul Lucian Pintilie si impreuna ajung sa creeze personaje memorabile  in cinematografia romaneasca in filme precum Balanta (1992), O vara de neuitat (1994), Prea tarziu (1996),Terminus Paradis (1998) si Niki Ardelean, colonel in rezerva (2003).

Printre cele mai importante pelicule ale actorului Razvan Vasilescu se numara si Marfa si banii (2001),Magnatul (2004), Offset (2006), Ticalosii (2007), California Dreamin’ (nesfarsit) (2007), pentru care a primit un premiu Gopo si un premiu UCIN pentru cel mai bun rol principal, Calatoria lui Gruber (2008), Weekend cu mama (2009), Carol I (2009) si Selfie (2014).

1959: A murit pictorul şi acuarelistul român, a cărui operă a fost influenţată de curentele impresionist şi neoimpresionist, Nicolae Dărăscu; (n.18 februarie 1883, Giurgiu).

 

1970: A intrat  în funcţiune prima turbină (cu o capacitate de 178 MW), de la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier 1, ultimul hidroagregat devenind operaţional la 28 noiembrie 1970.

Hidrocentrala Portile de Fier 1 din judetul Mehedinti - flickr

Sistemul hidro-energetic şi de navigaţie Porţile de Fier 1 a fost inaugurat oficial la 16 mai 1972.

1984: A decedat  criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric român,Vasile Lovinescu, elev al filosofului francez René Guénon; (n. 17 decembrie 1905, Fălticeni).

Imagini pentru Vasile Lovinescu,photos

Tatăl său, era frate cu renumitul critic  literar Eugen Lovinescu,  iar mama avea în ascendenţă pe Ion Budai-Deleanu.

Scriitorul a mai avut doi fraţi : Octav (1913-1945), avocat şi Horia (1917-1983), cunoscut dramaturg.

Familia sa a dat literelor noastre mai mulţi scriitori, între care Anton Holban (văr), Monica Lovinescu (verişoară) şi Alexandrina Lovinescu (verişoară).

1991: Intra în vigoare Legea nr. 58 privind privatizarea societăţilor comerciale, emisă de Parlamentul României, și apărută în Monitorul Oficial 169 din 16 august 1991.

Legea a fost adoptată în vederea transferului unei mari părți a proprietății de stat către sectorul privat, în condițiile asigurării echivalentului a 30% din capitalul social al societăților comerciale către cetățenii români îndreptățiți. Legea cuprindea reglementări privind vânzarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale către persoane fizice sau juridice, române sau străine.

1996: A murit  in Franţa, celebrul dirijor de origine română Sergiu Celibidache, membru de onoare al Academiei Române; (n. 28 iunie 1912, Roman, jud.Neamt).

 

 A dirijat pe toate marile scene ale lumii şi a fost director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996) şi de asemenea membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992.

2000: A încetat din viaţă Ion Omescu,(prenumele la nastere: Ionel Corneliu), actor, dramaturg, poet, teoretician al teatrului; (n. 26 noiembrie 1925, Arad) .
Fiul lui Comeliu Omescu, farmacist, si al Aureliei (n. Stirbulescu), absolventa de „Belle-Arte”, pictoriţă. 

Ion Omescu

Între 1944 si 1947 urmeaza cursurile Facultatii de Drept si ale celei de Litere-Filosofie, paralel cu cele de Arta Dramatică, la Bucuresti ).

Condamnat pentru tentativa de trecere frauduloasa a frontierei la patru ani inchisoare (1949-1953), petrecuţi in diverse inchisori si lagăre de munca. Între 1953 si 1955 traieşte din munca de zidar (intre altele, renoveaza interiorul Teatrului Municipal din Bucuresti).

După eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR).

Invitat în Anglia în 1972 la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, a cerut azil politic în Franţa.

2007: A decedat  compozitorul si profesorul de muzica Tudor Jarda; (n.11 februarie 1922, Cluj).

2017: A murit cunoscutul actor român Septimiu Sever, stabilit în Canada în anul 1971; (n. 30.04.Turda, 1926)

 A urmat cursurile Conservatorul ui Regal de Muzică şi Artă Dramatică din  Bucureşti, la clasa Marioarei Voiculescu.
Şi -a făcut debutul în 1949, la teatrul bucureştean  “Lucia Sturdza-Bulandra”, cu piesa “Un om obişnuit” de Leonid Leonov.

A fost distribuit alături de nume răsunătoare ale teatrului românesc ca: Lucia Sturdza-Bulandra, Stefan Ciubotarasu, Clody Bertola, Fory Etterle, Beate Fredanov, Mircea Albulescu, Tantzi Cocea, Marcela Russu.
Nu pot fi uitate rolurile pe care le-a creat în “Razvan si Vidra” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, “Trei generaţii” de Lucia Demetrius, “Horia” de Mihail Davidoglu, “Hanul de la Rascruce” şi “Febre” de Horia Lovinescu, sau “Toate pânzele sus” de Radu Tudoran.

2018: A decedat pictorul Nicolae Barcan.

Nicolae Barcan a păşit în lumea celor drepţi

Era decanul de vârstă al artiştilor plastici sibieni şi s-a născut la 12 noiembrie 1923, în Tg. Ocna (judeţul Bacău).

După studii libere de pictură, a ajuns la Sibiu, unde, o bună perioadă a fost scenograf la Teatrul de Stat, colaborând şi cu teatrele din Braşov şi Timişoara.

Din 1955 a devenit membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

A debutat cu expoziţie în 1955 şi, de atunci, a fost mereu prezent, fie cu expoziţii personale, fie cu expoziţii colective, în ţară şi în străinătate, participând la tabere de creaţie, lucrări de-ale sale aflându-se în colecţii particulare din Germania, Franţa, Elveţia, Canada.

Din 1968 până în prezent, n-a lipsit de la niciun Salon judeţean de artă plastică, demonstrând o longevitate creatoare de invidiat.

 De-a lungul anilor, împreună cu artişti plastici ai filialei sibiene, a fost prezent la expoziţii colective la Mediaş, Cluj, Bucureşti, Rm. Vâlcea, Arad, Craiova, Londra, Riga, München, Ingolstadt.

Lucrări de-ale sale au fost achiziţionate de Muzeul Brukenthal şi de Muzeul de Artă Braşov.
În anul 2002, a fost distins cu Premiul de Excelenţă al Filialei UAP Sibiu, iar în 2013, la împlinirea a 90 de ani, i s-a decernat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Sibiu.

2020: A murit Dan Serafim, unul dintre cei mai apreciați antrenori din atletismul românesc; multiplu campion național la aruncarea greutății; (n. 1941).

2020: A murit Marian Nacu, artist plastic și bijutier de artă, membru din 1989 al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative București; (n. 1948).


 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Proroc Miheia

Sfantul Proroc Miheia

Sfantul Proroc Miheia a facut parte din tribul lui Iuda. Este cunoscut si sub numele de “Moresitul”, de la numele satului in care s-a nascut – Moreset.

A prorocit 84 de ani, cu 660 inainte de intruparea Domnului. Sfantul Miheia a fost contemporan cu prorocii Isaia, Amos si Osea. 

Miheia l-a mustrat aspru pe Ahav, imparatul Samariei, pentru viata sa pacatoasa, motiv pentru care este nevoit sa se retraga in munti pentru a nu fi ucis.

Este cel care a prezis si distrugerea Samariei si a Ierusalimului. Insa, cea mai importanta este aceea despre Betleem, ca loc al nasterii Domnului (Miheia V, 1).

Dupa moartea lui Ahav, Miheia a fost ucis de fiul acestuia. A fost inmormantat in satul sau, Moreset.

In timpul domniei imparatului Teodosie cel Mare, Episcopul Zevin al Eleftheroposului a avut o vedenie mistica in urma careia s-au descoperit moastele Prorocului Miheia, impreuna cu cele ale Prorocului Avacum.

CITIŢI ŞI :

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

14/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: