ZIUA DE 3 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 3 decembrie în  istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1447: S-a născut în Dimetoka (Didymóteicho), un oraș din regiunea Evros a Greciei, sultanul otoman Baiazid al II-lea (d. 26 mai 1512). A domnit în perioada 1481 – 1512.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost al optulea padișah al Imperiului Otoman, fiul lui Mehmet Cuceritorul Constantinopolului și al Sitti Mükrime Hatun sau Emîne Gül-Bahar Vâlide Hatûn.

Mama lui a fost Mukrime Hatun. Tatăl său, Sultan Mehmet al II-lea a fost un admirator al științei și a pus mare accent pe educația fiului său.  Baiazid a fost foarte bine educat de celebri savanții din acea vreme.

A fost numit în funcția de guvernator al Amasya un centru de cultură și civilizație de la Imperiul Seljuk.  Sultanul Baiazid al II-lea a fost  foarte religios și foarte pasionat de literatură. A invitat mulți poeți celebri la palat.

Vorbea arabă și persană fluent și a învățat Çağatay și Uygur și alte dialecte. În afară de teologie, a studiat filozofia și matematica.  

În războiul dus împotriva Moldovei, în timpul lui Ștefan cel Mare, a ocupat Chilia și Cetatea Albă (1484).

Pe 24 aprilie 1512 a fost  detronat în urma unei revolte a ienicerilor, conduși de fiul său Selim I și a fost asasinat prin otrăvire, după ce a părăsit tronul  murind o lună mai târziu după ce a părăsit tronul.

 

 

 

 

 

 

1860: Se încheie Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o tara vstrăină. Convenţia a intrat în vigoare la 1 februarie 1862.

 

 

 

 

 

1861: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza anunţă  in mesajul sau  la deschiderea Camerelor, că “Înalta Poartă şi toate puterile garante“ recunosc  Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, care vor alege aşa cum “România o va simţi şi o va dori“.

 

 

 

 

Alexandru Ioan  Cuza, domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

 

 

 

 

 

 

1864 : Apare Decretul organic privitor la înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române.

Decretul prevedea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (a fost aplicat, în fapt,  în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872).

Patriarhia Ortodoxă de la Constantinopol va recunoaşte oficial autocefalia BOR abia în 1885.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1865 : Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf. Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului (3/15): Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf în România.

  Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului.

 

 

 

 

 

 

 

 

1873: S-a născut lingvistul Ilie Bărbulescu, membru a numeroase societăţi ştiinţifice, membru corespondent al Academiei Române; a înfiinţat Catedra de Slavistică a Universităţii din Iaşi; (m. 5 iunie 1945).

A fost, de asemenea, director al revistei „Arhiva”, organ al Societății de Istorie și Filologie din Iași (1921-1940).

 

 

 

 

 

 

1879: S-a născut la Bucuresti, matematicianul Alexandru Myller, membru de onoare al Academiei Române, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi, a descoperit configuraţiile Myller.

A fost membru titular al Academiei Române din 1938 şi Doctor Honoris Causa al Universităţii Humboldt din Berlin.; (m. 4 iulie 1965, Iasi).

A urmat studii liceale si universitare (Facultatea de Ştiinţe) la Bucureşti, în 1900 luându-şi licenţa în matematică. Şi-a luat doctoratul la Göttingen cu o teză din domeniul ecuaţiilor integrale , sub conducerea ştiinţifică a lui David Hilbert.

A pus bazele Seminarului Matematic al Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi pe care, prin mari eforturi materiale, l-a dotat cu o bibliotecă de cărţi şi periodice de specialitate, care astăzi îi poartă numele.

Plecând de la lucrările lui T. Levi-Civita a introdus noţiunea numită azi concurenţă în sens Myller, care l-a condus la studiul unor configuraţii geometrice numite configuraţii Myller (R. Miron, 1960) si  a contribuit fundamental alături de Gh. Ţiţeica şi O. Mayer la crearea geometriei diferenţiale centro-afine.

 

 

 

 

1880: Prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al regelui României  Carol I, a fost  desemnat moştenitor prezumtiv al tronului României.

 

 

 

 

 

Foto: Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia).

 

 

 

 

 

 

 

1891: S-a născut  marele sculptor român Oscar Han ; (d. 14 februarie 1976) .

Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.

 Oscar Han a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea si   (sculptura) și cu Frederic Storck.

În 1911, Oscar Han s-a făcut remarcat cu lucrarea „Cap de fetiță”.

 

 

 

 

 

Foto: Oscar Han, Ştefan Dumitrescu, Nicolae Tonitza şi Franscisc Şirato

 

 

 

 

A fost membru al „Grupului celor patru„, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza,Stefan Dumitrescu si Francisc Sirato. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română

În 1945, comuniștii l-au acuzat pe Oscar Han că ar fi fost legionar (poate din cauza bustului Prof. Nae Ionescu , realizat de el în 1928).

În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, a fost îndepărtat din învățământ pe termen de un an printr-un Decret semnat de Mihai Ralea , proaspăt ministru al Artelor. Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim

 Printre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, inaugurată în 1968 în fața palatului princiar din Alba Iulia , cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania, statuia domnitorului moldovean lui  Vasile Lupu, realizată din bronz  în 1932,amplasată in orasul Orhei din Basarbia,statuia regelui Carol I al Romaniei , amplasată în curtea Castelului Peles din Sinaia, statuia lui Constantin Brancoveanu din Bucuresti, realizată din bronz în 1939, chiar în curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din București, unde este înmormântat domnitorul, statuia lui Mihail Kogălniceanu din București, executata in bronz in anul 1936 etc.

 

 

 

 

 

 

1892: Se semnează de către regele României, Carol I  şi regina Victoria

a Marii Britanii, tratatul privitor la căsătoria principelui Ferdinand, moştenitor al Tronului României, fiul lui Leopold, prinţ de Hohenzollern-Sigmaringen şi al Antoniei, infanta Portugaliei, nepot de frate al regelui Carol I, cu Maria, principesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiica Mariei Aleksandrovna (fiica ţarului Alexandru al II-lea) şi a lui Alfred, duce de Edinburgh (al doilea fiu al reginei Victoria).

 

 

 

 

 

Foto: principele Ferdinand,

și principesa Maria

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1901: S-a înfiinţat  Societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând.

 

 

 

 

 

 

1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte, considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993, emigrat în Canada în anul 1946.

 

 

 

 

 

 

În 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională.

 

 

 

 

 

 

 

1931 (3-4 decembrie): La Moscova, s-au desfăşurat lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist din România, în urma cărora Alexandru Ştefanski (Gorn), membru al Partidului Comunist Polonez, este numit secretar general al partidului.

La acea dată, partidul comunist din România  număra 1500 de membri. În hotărârile Congresului sunt menținute vechile teze sau introduse unele noi, îndreptate împotriva intereselor naționale.

Privind problema națională a României și sarcinile P.C din România, congresul a adoptat o rezoluție de 7 puncte.

Astfel, România era prezentată ca fiind un stat multinațional, care subjugă națiunile, acuzată de exploatare colonială a provinciilor și de pregătirea unui război împotriva Uniunii Sovietice. Spre exemplu, punctul 5 stipula:

Imperialismul român, încercând să zdrobească mișcarea revoluționară printr-o sălbatică teroare albă, se silește în același timp să-și întărească baza sa în regiunile ocupate, ducând o politică activă de colonizare și românizare. […] În Basarabia, imperialismul român se silește să-și întărească poziția sa prin românizarea intensivă a moldovenilor, care au fost declarați drept „români“. Masele largi ale țărănimii moldovenești și ale micii burghezii orășenești sunt tot așa asuprite ca și populația rusă, ucraineană și evreiască. Burghezia română singură n-are câtuși de puțină încredere în acești „români“ declarați de dânsa[…].(Documente din Istoria Partidului Comunist din România, vol. III, 1929–1933, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, p. 371–377)[5].

De aceea, România era pregătită de o revoluție burghezo-democratică, dar care trebuia să fie condusă nu de burghezia națională, ci de proletariat în alianță cu țărănimea. Se arată că numai în alianță cu URSS, țara își putea rezolva problemele și putea deveni o națiune industrială modernă.

În cadrul Congresului, Comitetul Central este restructurat, la conducere este impus Alexander Ştefanski-Gorn, comunist de origine poloneză, care a condus P.C.R. în perioada 1931-1936. În continuare împărţite între fracţiunea din interior şi cea aflată la Moscova: pe lângă veterani ca Boris Ştefanov sau Elena Filipovici, apar (sau reapar) Lucreţiu Pătrăşcanu, Remus Koffler, losif Chişinevschi, Vasile Luca, losif Rangheţ, Leonte Răutu sau Mihai Roller.

In ţară se  afirma o noua generaţie de comunisti: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, Alexandru Bârlădeanu, tanarul Nicolae Ceauşescu, ş.a.

 

 

 

 

 

 

 

 

1934: A fost înființat Spitalul de Urgență din București, actualul Spital de Urgență Floreasca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1937: A decedat József Attila, scriitor maghiar cu rădăcini românesti, unul dintre cei mai mari poeţi ai Ungariei secolului XX ; (n. 11.0.4.1905; “Cerşetorul frumuseţii”, “Rău mă doare”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1954: A încetat din viaţă Maria Ventura, actriţă de teatru, societară a Comediei Franceze.

S-a născut în 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 cu numele de  Aristida Maria, fiică a actriței de etnie evreiască, Lea Fanșeta Vermont, dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset -”Herodiada”, Alberto Capellani – “Mizerabilii”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1966: S-a născut la Alexandria (în Teleorman), cunoscutul designer vestimentar Cătălin Botezatu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1973: Nicolae Ceaușescu ajunge în Statele Unite pentru o vizită oficială. Va fi primit cu toate onorurile posibile. Ceaușescu își dorea obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate, ce presupunea facilități vamale pentru produsele românești importate de SUA.

Mai dorea, de asemenea, un credit de 500-600 milioane de dolari, pe termen lung, cu o dobândă de 2%.

Creditul, a spus Ceaușescu la Washington, urma să fie folosit de România pentru achiziționarea unor tehnologii americane necesare industriei românești.

Va părăsi SUA fără să obțină clauza și împrumutul.

 

 

 

 

 

 

 

 

1977: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II de la Drobeta-Turnu Severin.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la data de 19 februarie 1977 la Bucureşti, s-au demarat activităţile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenţiei la Porţile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA.

Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizaţiile de execuţie ale fiecărei ţări.

Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredinţată organizaţiilor de execuţie ale părţii române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizaţiile iugoslave.

Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul mare

 

 

 

 

 

1987: A murit cântăreţul, compozitorul şi textierul Dorin Liviu Zaharia, un nume de referință în istoria muzicii pop-rock din România, autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti; (n.25 septembrie 1944).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Inițial autodidact în materie de muzică, Zaharia a fost student al Conservatorului din București fără a-l absolvi, însă. De asemenea, interesul pentru diverse domenii de cunoaștere l-a îndemnat să înceapă studii universitare pentru mai multe specializări, însă fără a promova vreuna dintre ele.

A fost membru fondator al formației Olympic ’64, cu care debutează în 1964 la Student Club din București și cu care participă la primele două ediții ale Festivalului Club A (1969, 1971), cu lucrările de operă rock ”Decameronul focului alb”.

  În 1970, s-a editat pe disc single unica apariție a formației în studioul de înregistrare: ”Cîntic de haiduc/Ziua bradului de noapte”, considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești.

În continuare, compune muzică de film la filmele Nunta de piatră (în colaborare cu Dan Andrei Aldea), Filip cel Bun, Tănase Scatiu, Duhul aurului regizate de Dan Pița (primul, împreună cu Mircea Veroiu, în care Zaharia participă și în calitate de actor). Scrie muzică și pentru piese de teatru pentru televiziune și filme de scurt-metraj.

În anii optzeci a compus muzica pentru filmele Țapinarii și Lisca regizate de Ioan Cărmăzan.

 Dorin Liviu Zaharia apare în filmul Nunta de piatră, partea „La o nuntă”, în rolul flașnetarului, un personaj simbolic al peliculei.

A fost interesat de studiile mitologice și religioase indiene și un prieten apropiat al savantului  Ioan Petru Culianu.

 Zaharia a anticipat cu câțiva ani interesul generației flower power pentru cultura indiană și alte modele de gândire ale Orientului; tocmai de aceea, studiile proprii și ajutorul lui Culianu i-au permis introducerea unor astfel de elemente în muzică pe căi mai coerente și ferite de kitsch decât au făcut-o formații importante ale curentului psihedelic.

 Piese compuse de el (de exemplu, „Vinovații fără vină”, „Bradu-i brad fără topoare”), alături de versiunea în limba română a piesei italiene «E’ la pioggia che va» (compusă de Bob Lind cu titlul „Remember The Rain” și făcută cunoscută în Italia de formația The Rokes, tradusă de Zaharia cu titlul  „Ploaia care va veni”), au fost preluate de cunoscuți interpreți sau grupuri române, precum Adrian Ivanițchi, Mircea Vintilă și Pasărea Colibri.

A scris și textele în limba română ale unor  melodii cunoscute, precum „Vezi bine, gard des n-ai” (It’s Been a Hard Day’s Night, The Beatles), „Ogarul” (Oh, Carol, The Rolling Stones), „Elin oribil” (Eleanor Rigby, The Beatles),[6] „Nenea Virgil” (Bungalow Bill, The Beatles) sau „Popa Nan” (Penny Lane, The Beatles).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte antinazist si anticomunist; (n. 1915). Mama sa, Lucreția Enescu, era verișoară cu marele compozitor George Enescu. 

Înainte de al doilea război mondial, precum și în timpul conflagrației care cuprinsese întreaga Europă, a lucrat pentru serviciile secrete britanice, transmițând informații despre trupele germane de pe frontul de est și din România.

Din toamna anului 1942 este admis și încadrat ca locotenent al Maiestății Sale britanice în cadrul Intelligence Service. 

A format și organizat un grup clandestin, din care făcea parte și Alexandru Balaci.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost arestat în iunie 1944 şi ameninţat cu execuția.

Eliberat după actul de la 23 august este din nou arestat şi condamnat la 15 ani de muncă forţată, în noiembrie 1950, după instalarea comuniştilor la putere în România, sub acuzatia de spionaj .

A fost graţiat în 1963 si  în 1969 a părăsăsit  România si dupa un an de ședere la Londra, s-a stabilit la Paris 

Pe lângă motivele legate de apartenența sa la rețele de spionaj britanice pe teritoriul României, au existat voci care susțin că arestările sale au fost determinate și de orientarea sa sexuală.

 

 

 

 

 

 

 

1991: A  încetat din viaţă filosoful român Petre Ţuţea; ( n. 6 octombrie 1902 la Boteni, Muscel, jud Arges).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A  fost deţinut politic între anii 1948–1953 şi 1956–1964; (scrieri: „Omul – Tratat de antropologie creştină”, “Între Dumnezeu şi neamul meu”, “Bătrâneţea şi alte scrieri filosofice”).

 

 

 

 

 

 

 

1993:  A început să emită  la Bucureşti postul „Radio Romantic”.

 

 

 

 

 

 

 

 

La început a purtat numele de Radio Antena 1

 

 

 

 

 

 

 

1994: S-a născut Crina „Coco” Popescu (numele real: Crina Imola Popescu), cel mai tânăr alpinist din lume şi prima femeie din lume care a încheiat circuitul celor şapte cei mai înalţi vulcani de pe cele 7 continente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La vârsta de 14 ani a obţinut titlul de Maestru al Sportului. Este supranumită de World Record Academy „căprioara din Carpaţi”.

In 2013 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor, fiind desemnată „cea mai de succes tânără alpinistă din lume”, datorită palmaresului ei impresionant de recorduri mondiale de vârstă în alpinism: deţine 7 recorduri mondiale de vârstă.

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: A  încetat din viață la Copenhaga  Eugen Lozovan, poet, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; (n. 1929).

 A părăsit în 1950  ţara ( va trăi o perioadă la Viena şi Paris), iar din 1957 s-a stabilit în Danemarca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica s-a născut în anul 1730, într-o familie din Săliștea Sibiului.

La vârsta de 19 ani ajunge în Tara Românească și intra în slujba mitropolitului grec Rosca, la București. În anul 1750 ajunge impreuna cu acest arhiereu la Athos și va primi treapta diaconiei în Mănăstirea Vatoped.

Dupa moartea mitropolitului, ajunge ucenic al renumitului parinte carturar Paisie Velicicovschi, stareț pe atunci al Mănăstirii Vatoped.In anul 1763 il insoțește pe marele staret in Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar din anul 1775 – din pricina ocupației austriece instaurată asupra Bucovinei – se mută împreună cu părintele său duhovnicesc și cu alți monahi la Mănăstirea Secu.

 Dupa o alta perioada de 4 ani petrecută la Sfântul Munte, ieromonahul Gheorghe revine in Moldova, la Secu și la Neamț (aici fiind stareț Paisie Velicicovschi), apoi trece în Tara Românească, cu gândul de a se întoarce la Athos.

Este convins de Mitropolitul Tarii Românesti, Grigorie al II-lea, sa primeasca a revigora viata în schitul Cernica, aflat în totala părăsire de vreo trei decenii, astfel ca oranduiește aici o mănăstire cu aleasa viata de obste dupa tipicul Muntelui Athos si al obstilor paisiene din Moldova. A refacut vatra monahala in doar cinci ani, adunand in jurul lui 103 ucenici.

Roadele carmuirii sale la Cernica au făcut ca, in 1793, Mitropolitul Filaret al II-lea sa-i dea in seama si manastirea Caldarusani, conducandu-le efectiv pe amandoua din aprilie 1794 si pana la moartea sa, in decembrie 1806, locuind, pe rand, in fiecare dintre ele si asezand egumeni (stareti) care sa le poarte de grija, mai ales cand el era plecat dintr-o manastire intr-alta.

In ambele mănăstiri a rânduit viața monahală dupa tradiția athonito-paisiană.

A trecut la cele veșnice la 3 decembrie 1806 si a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta din 20 – 21 octombrie 2005, a aprobat propunerile Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei si Dobrogei privind canonizarea Cuviosului Staret Gheorghe, Arhimandritul de la Cernica și Căldărușani (având ziua de sărbătorire 3 decembrie).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/03/o-istorie-a-zilei-de-3-decembrie-video/

 

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro.

10. https://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-cuvios-gheorghe-la-cernica  

 

 

Bilanțul primei luni de guvernare a PNL

 

 

 

 

 

 PSD a făcut bilanţul primei luni de guvernare a PNL, potrivit căruia, liberalii au ajuns la 4,4% deficit bugetar, după prima rectificare bugetară. Pentru anul următor, deficitul va fi de 3,5%.

În bilanțului realizat de social democrați, se evidențiază că PNL a împrumutat 8 miliarde de lei doar în luna noiembrie și a desființat Programul ,,Prima casă”.

”Ne-au acuzat în fiecare an că vom depăși ținta de deficit de 3%. Nu am depășit-o niciodată.

Ei însă au ajuns la 4,4% după prima rectificare bugetară și anunță 3,5% pentru anul viitor.

Ne-au acuzat că ne împrumutăm prea mult și la dobânzi prea mari.

Ei se împrumută acum la valori duble și cu dobânzi mai mari decât în guvernarea #PSD. 8 miliarde de lei împrumutați doar în noiembrie!

Ne-au acuzat de devalorizarea monedei naționale în raport cu euro.

De la venirea lor la guvernare, cursul valutar atinge record după record. Se anunță 5 lei pentru 1 euro până la finalul anului. În noiembrie, BNR a cheltuit 1,2 mld. euro pentru a apăra leul de declarațiile catastrofice ale noului ministru al Finanțelor.

Au desființat Programul „Prima casă” („O casă, o familie”) și Casa de comerț „Unirea”. Urmează să fie tăiate de pe listă Programul „Tomate românești” și „Start-up Nation”.

Au redus bugetul pentru extinderea sistemului de irigații, au tăiat de la autostrăzi și de la educație, dar au majorat bugetul de pensii speciale pentru lucrătorii din serviciile secrete.
Acesta este bilanțul primei luni de guvernare PNL. Mai sunt încă 11!” .

    

 

 

O minciună ordinară, la început de guvernare: ”Pentru pensii, în ultimele două luni ale anului nu au fost prevăzuți bani”

 

 

 

 

 

 

 

Guvernarea a început printr-o miniciună ordinară. Cu puternic impact.

S-au dat de gol. În numai câteva zile, au fost prinși cu minciuna. Nu putem uita. În 26 noiembrie, Klaus Iohannis a declarat:

„Pentru pensii, în ultimele două luni ale anului nu au fost prevăzuți bani”.

Și, așa cum pe bună dreptate remarca ziaristul Cristi Șelaru, banii erau. Pentru că plățile pensiilor pentru luna noiembrie, de exemplu, s-au făcut începând la data de 1.

Dar culmea este că și premierul Ludovic Orban, împreună cu ministrul Finanțelor, Florin Cîțu au făcut aceeași afirmație. Nu sunt bani de pensii. Și, după cum s-a dovedit, bani erau.

Guvernarea a început printr-o miniciună ordinară. Cu puternic impact.

Pentru cei aproape cinci milioane de pensionari, anunțul repetat, făcut de la cel mai înalt nivel al statului, a reprezentat o teribilă traumă. În prag de Sărbători. Dar și în prag de iarnă.

Niciodată o minciună atât de mare nu a avut picioare atât de scurte. Dar, între timp, Klaus Iohannis e cu sacii în căruță. A fost reales. Și la un scor umilitor pentru PSD.

Rectifcarea bugetară, ultima din acest an și prima făcută de Guvernul Orban, a fost o operațiune care a excelat prin discreție. Rectificarea s-a făcut în 28 noiembrie. Și, așa cum am mai explicat de mai multe ori, ca la orice rectificare făcută de oricare Guvern, s-au luat fonduri rămase necheltuite de unele ministere și s-au alocat acolo unde era nevoie de bani.

În „România educată”, proiect major al lui Klaus Iohannis, pe care s-a jurat să-l ducă la bun sfârșit în cel de-al doilea mandat, cu ocazia primei rectificări bugetare în care președintele a avut un cuvânt de spus, Educația a pierdut sume consistente de bani.

Se va spune, poate pe bună dreptate, că Guvernul Dăncilă nu s-a priceput să consume acești bani și că de aceea mai multe sute de milioane și-au luat zborul. În schimb, serviciile secrete s-au priceput să consume în acest an de două ori electoral.

Și, ca atare, cu ocazia rectificării de acum câteva zile, au primit sume suplimentare. Firește, Ludovic Orban s-a dovedit a fi cel mai generos cu Serviciul Român de Informații. În legătură cu care președintele Klaus Iohannis declarase anterior că e pe butuci. Și, în consecință, neapărat trebuie să primească un buget sporit.

Niciodată până acum o rectificare bugetară nu s-a făcut atât de discret. Cu atât de puțină transparență. Iar explicația nu poate fi alta decât dorința lui Klaus Iohannis, a premierului și a ministrului Finanțelor de a-și ascunde minciuna.

Iar rectificarea, tocmai din acest motiv, este o rectificare a minciunii.

 

Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog