Ziua de 24 octombrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de  24 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

Anul 51: S-a nascut imparatul roman din dinastia Flaviilor, Titus Flavius Domitianus; (d.18 septembrie 96).

A  domnit din anul 81 până în 96 e.n.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cunoscut sub numele de  Domițian, era fiul lui Vespasian și al Domitillei și fratele lui Titus.

A fost victorios în campania întreprinsă la Rin in anul 83, împotriva tribului germanic al chatilor, adoptand  titlul de Germanicus.

O invazie a dacilor și a aliaților lor în Moesia, soldată cu moartea guvernatorului, îl obligă în anul 86  să intervină personal pe frontul de la Dunăre.

Moesia este împărțită acum în două provincii :  Moesia Inferior (în a cărui componență intră și Dobrogea) și Moesia Superior.

Campania inițiată în 87  la nordul Dunării împotriva lui  Decebal s-a  încheiat  cu o înfrângere, iar in anul 88, ofensiva romană marchează o victorie la Tapae  și duce la încheierea unei păci de compromis  cu Dacia in anul 89.

La 18 septembrie 96, Domițian, ultimul dintre Flavi, cade victimă unei conjurații de palat, organizată de comandantul gărzii palatului și de soția sa, Domitia Longina.

 

 

 

 

 

 

1818: S-a născut la Iași Dimitrie Gusti, poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice, fondator al ziarului „Zimbrul” (1850);  (A nu se confunda cu filosoful, sociologul și esteticianul român Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași – d. 30 octombrie 1955, București).

A făcut studiile la Iaşi, fiind, ca student, la clasa de filozofie a lui Eftimie Murgu, pe care a abolvit-o în 1837. Din 1845 a fost profesor de filozofie la Academia Mihăileană, precum şi bibliotecar până în 1849.

In urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 15 august 1864, Gusti a devenit  cel dintâi primar al Iaşului.

 

  

 

Dimitrie Gusti a ocupat funcţia de ministru al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, a fost deputat şi senator de Iaşi, precum şi vicepreşedinte al Camerei şi Senatului.

A fost un liberal convins şi un mare luptător pentru unire,  scriitor, poet, publicist şi un redutabil polemist. Dimitrie Gusti a redactat singur sau împreună cu Theodor Codrescu abecedare, manuale şcolare, cărţi de religie, cărţi de istoria românilor, de geografie. Colaborator fidel al Albinei Româneşti a lui Gheorghe Asachi, emul al acestuia, Dimitrie Gusti a editat mai multe ziare: Zimbrul, Ştafeta, L’Etoile du Danube. În 1855 tipăreşte cartea de versuri Buchetul poetic (poezii erotice, elegii, imnuri, balade şi sonete).

 

Poate fi socotit un pionier al cronicii dramatice naţionale și un critic avizat. A scris povestiri, schiţe cu caracter de meditaţie, schiţe satirice. Reportajele şi articolele lui rămân, până la urmă, simple compilaţii. Religia, morala, istoria fac obiectul preocupărilor sale gazetăreşti.

A publicat în „Albina românească” şi „Spicuitorul moldo-român” traduceri din Lamartine, Jan Olof Wallin, Adele Hommaire de Hell, precum şi din Ponson du Terrail (Pelerinagiu de lainici, 1851). Pentru teatru, transpune piesa Marie de Beaumarchais de R. Bauhberg şi O. Cardiez.

Fără îndoială, Dimitrie Gusti rămâne în conştiinţa ieşenilor, ca şi Asachi, un primar răspânditor de cultură. Să nu uităm că Dimitrie Gusti a schimbat numele unei străzi, Sf. Ilie, în Vasile Alecsandri atunci când poetul a obţinut Premiul Cântecul gintei latine (7/19 mai 1878).

În acelaşi an, D. Gusti a oferit şi titlul de cetăţean de onoare lui Vasile Alecsandri, poetul fiind primul cetăţean de onoare al Iaşului.

A scris o lucrare utilă şi în felul ei ambiţioasă: Ritorică română pentru tinerime (1852), retipărită – cu corectări şi adăugiri – în 1875 (Ritorică pentru tinerimea studioasă). 

 

Dimitrie Gusti (1818 – 1887) a fost în mai multe rânduri primar al Iaşului, iar  perioadele în care acesta a îndeplinit înalta funcţie au fost:

 

–         24 august 1864 – 5 decembrie 1866

–         18 iulie 1869 – 25 octombrie 1870

–         12 decembrie 1871 – 7 mai 1872

–         14 octombrie 1881 – 3 februarie 1883

–         7 decembrie 1886 – 25 martie 1887

 

Dimitrie Gusti s-a stins din viata la Iasi, la 26 martie 1887 si a fost înmormântat in cimitirul Eternitatea.

 

 

 

 

 

1838: Ţarul Rusiei  aprobă propunerea Consiliului de stat privind procedura numirii procurorilor judeţeni în Basarabia.

 

 

 

 

 

 

1853: S-a născut la Provița de Sus, jud. Prahova, Pimen (Petru) Georgescu, Mitropolit al Moldovei, membru de onoare al Academiei Române (d.12 noiembrie 1934, București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A avut una dintre cele mai îndelungate păstoriri, slujind Sfântului Altar vreme de 57 de ani. 9 ani a fost diacon, 9 ani a fost preot, 39 de ani a fost episcop, 25 de ani a fost mitropolit. Intreaga sa viata si lucrare s-a desfasurat pe doua coordonate, grija pentru Biserica lui Hristos si dragostea pentru Neamul Romanesc.

Mitropolitul Pimen Georgescu a fost primul episcop care a desemnat preoti pentru insotirea armatei pe front si care a organizat spitale de campanie. El a trimis la cursuri de specializare medicala parinti si maici din toate manastirile Moldovei.

Precum regele Ferdinand I a condus Armata romana catre biruinta reintregirii neamului, tot asa, mitropolitul Pimen Georgescu a fost cel care a condus Biserica romana catre reintregirea spirituala a poporului.

Peste toate, el a fost considerat „Mitropolit al Razboiului si al intregirii Neamului Romanesc”. In data de 15 octombrie 1918, Academia Romana il numeste pe Inalt Preasfintitul Pimen Georgescu membru de onoare.

 

 

 

 

 

1854: A murit Barbu Iscovescu, pictor şi revoluţionar român de etnie evreiasca; (n. 24 noiembrie 1816).

 

 

 

 

 

 

 Este foarte cunoscut pentru  portretul lui Avram Iancu.

 

 

 

 

 

 

1894: A încetat din viaţă pictorul român Gheorghe Tăttărescu; (n. octombrie 1820, Focsani).

 

 

 

 

 

 Autoportret

 

 

 

 

 

 

A fost unul din pictorii  reprezentativi ai neoclasicismului în arta românească.

 

 

 

 

1918 (24.X / 6.XI): Mesajul secretarului de stat al SUA, Robert Lansing, privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea.

 

Foto: Robert Lansing (n. 17 octombrie 1864 – d. 30 octombrie 1928) politician american, fost Secretar de Stat al Statelor Unite între 1915 și 1920.

Mesajul adresat de Robert Lansing  guvernului român, prin legaţia Statelor Unite de la Iaşi, menţiona expres că:

„Guvernul Statelor Unite a promis astăzi că prin influenţa sa va da României tot sprijinul ca această ţară la Conferinţa Păcii generale să-şi câştige justele sale drepturi politice teritoriale”.

Documentul recunoştea că „România întotdeauna a sperat o reunire cu fraţii săi din Transilvania, ţinuţi între graniţele Imperiului austro-ungar”.

După ce sublinia că „Guvernul Statelor Unite a avut necontenit în vedere viitoarea fericire şi integritate a României ca ţară liberă şi independenţă” , în continuare R. Lansing arăta că „preşedintele doreşte să vă informeze că guvernul Statelor Unite nu pierde din vedere aspiraţiunile neamului românesc atât din afară cât şi dinăuntrul graniţelor Regatului”.

Secretarul de stat american ţinea să evoce faptul că poporul său a fost „martor la luptele, suferinţele şi jertfele aduse de acest neam (românesc, n.ns.) pentru dezrobirea sa de duşmani şi apăsători”90, şi că „guvernul Statelor Unite simpatizează adânc cu spiritul de unitate naţională şi cu aspiraţiunile românilor de pretutindeni şi nu va neglija să-şi întrebuinţeze la timpul potrivit influenţa sa ca justele drepturi politice şi teritoriale ale neamului românesc să fie asigurate”.

Acest document diplomatic atât de ferm şi angajant al guvernului american a fost, între altele, rezultatul unor repetate demersuri ale lui Vasile Stoica, preşedintele „Ligii Patriotice Române” , căpitan în „Legiunea Română” activa  în S.U.A.

El a fost unul din principalii organizatori al acestei unităţi militare româneşti care s-a constituit pentru împlinirea idealului naţional.

Unul din consilierii apropiaţi ai preşedintelui Wilson, colonelul House, avea să declare presei că „în ceea ce priveşte soluţia problemei româneşti ea nu poate fi decât una singură: unirea tuturor românilor”.

 

 

 

 

 

 

 

1918: În România demisioneaza guvernul  condus de Alexandru Marghiloman și se formează un nou guvern prezidat de generalul român Constantin Coandă.

 

 

 

 

  

Gen. Constantin Coandă

 

 

 

 

 

 

1920: A murit  Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României; (n. 17 octombrie 1853).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha ( n.17 octombrie 1853),a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei  și a Mariei Alexandrovna prințesă de Hessa si imparateasa a Rusiei.

Maria a fost soția printului Albert, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii.

 

 

 

 

 

1920: Constantin Brăiloiu, Mihail Jora şi alţi compozitori romani de valoare ai timpului  înfiinţează Societatea Compozitorilor Români.

George Enescu a fost invitat să accepte titlul de preşedinte de onoare.

De atunci acest organism s–a dezvoltat, pentru ca în anul 1949 să devină Uniune a Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania.

 

 

 

 

 

 

1921: S-a născut la Bucuresti, poeta, prozatoarea, memorialista, autoarea de literatură pentru copii şi traducătoarea Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicai Schwefelberg), soţia criticului şi istoricului literar Mihail Petroveanu ; (decedată la  4 martie 1977, în timpul marelui cutremur  din  București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat la Colegiul pentru Studenții Evrei in anii 1943 – 1944. In  1946 își ia licența în filozofie la Universitatea din București .
1949 – este  angajată ca redactor la Radio, iar intre 1949 – 1954 este redactor șef adjunct la Viața românească, apoi, intre 1954 – 1956, redactor la Gazeta literară.
Din 1956 pana in  1963, deține funcția de șef de secție la Uniunea Scriitorilor.

În 1970 a lucrat ca profesoară  la Palatul Pionierilor din București.

A debutat sub pseudonimul Maria Radu, in ziarul Ecoul (1944) si a colaborat la revistele  Lumea , Contemporanul, Flacara, Viata Romaneasca, Gazeta literara. Steaua, Tribuna, Ateneu, Orizont, Luceafarul etc.

În poeziile sale din epoca proletcultistă (anii ’50), Veronica Porumbacu a cântat  „eroii  clasei muncitoare „.

 

 

 

 

 

1922: S-a născut inginerul chimist Vasile Cocheci; cercetări privind protecţia calităţii apelor; din 1971, prin grija sa, a funcţionat pentru prima dată în România, la Facultatea de Chimie Industrială de la Timişoara, o grupă specializată în domeniul protecţiei calităţii apelor şi epurării celor reziduale; membru corespondent al Academiei Române din 1991; (m. 1996).

 

 

 

 

 1929: S-a născut artista plastică Ileana Balotă; (m. 1996).

 

 

 

 

 

1933: S-a născut marea actriță de film și de teatru Draga Olteanu-Matei.

Rolurile jucate pe scena marilor teatre din țară, precum și cele din filme celebre, i-au adus zeci de premii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In 2005, UNITER (Uniunea Nationala a Teatrelor din Romania) a recompensat-o cu un premiu pentru intreaga activitate.

Actrița a aparut in aproape 20 de productii cinematografice si nenumarate spectacole de teatru, in comedii precum “Toamna bobocilor” (1975), “Nea Marin miliardar” (1978), “Coana Chirita” (1986) facand roluri memorabile.

 

 

 

 

 

 

 1936: S-a născut jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele “Viaţa medicală“ şi “Revista Radio“; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române. De asemenea, a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU, dar şi co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio (m. 2013)

 

 

1940: S-a născut Eugen-Sandu Cucerzan, eseist, istoric al filosofiei şi istoric literar.

 

 

 

 1940: S-a născut sculptoriţa Valentina Boştină; (m. 1994).

 

 

1943: S-a născut  criticul şi istoricul literar  Cornel Moraru.

 

 

 

1943: S-a născut la Târgoviște, Theodor Stolojan, economist si  om politic român, fost prim ministru, din 2007 membru al Parlamentului European pentru România din partea PD-L.

Alucrat ca economist stagiar la întreprinderea Frigotehnica București, apoi ocupă funcția de economist în cadrul Ministerului Industriei Alimentare și Agriculturii.
Începând din 1972 ocupă mai multe funcții în cadrul Ministerului de Finanțe, intre care aceea de Șef al diviziei Contabilitatea Bugetului Statului;
1988 – 1989 – Director Adjunct și Director al Departamentului Relații Valutare și Financiare Internaționale si Inspector General în Departamentul Venituri de Stat și Consultant în Ministerul de Finanțe.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După Revoluția română din 1989 a lucrat în continuare în cadrul Ministerului Finanțelor, ocupând funcția de ministru adjunct al Ministerului Finanțelor până în aprilie 1990, apoi pe cea de ministru al finanțelor, în perioada iunie 1990 – aprilie 1991 (în cabinetul Petre Roman II).

În mai 1991 devine președintele Agenției Naționale de Privatizare, lucrând la elaborarea primului proiect al Legii privatizării și la înființarea Fondului Proprietății de Stat (FPS).

Între 16 octombrie 1991 și 18 noiembrie 1992 a deținut funcția de prim-ministru al României din partea FSN. În anul 2008 președintele Traian Băsescu l-a desemnat pentru un nou mandat de premier, dar la 15 decembrie 2008 a renunțat la candidatura pentru funcția respectivă.

 

 

 

 

 

 

1945: S-a născut Tia Şerbănescu (pseudonim pentru Ecaterina Teodorescu), prozatoare si ziarista, (Premiul pentru jurnalism „Flacăra”, Premiul „Pamfil Şeicaru”) („Balada celor rău iubiţi”, „Muntele de pietate”, „Cumpărătorii”, Femeia din fotografie”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut populara actriţa şi interpreta de muzică uşoară şi folk, Anda Călugăreanu.

A aparut in numeroase spectacole  televizate  si filme (“Bietul Ioanide”, “O zi la Bucureşti”); (d. Bucuresti, d.15 august 1992).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima sa apariție mai importantă a fost cu formația Sincron, la Sala Palatului din București, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare.

A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediția a II-a (1969), unde a luat mențiune, la Festivalul de muzică ușoară românească Mamaia – ediția a VII-a (1972), unde a câștigat Premiul de interpretare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut ÎPS Petru Păduraru (prenume la naştere: Ion), arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei (din 24 octombrie 1995) şi exarh al Plaiurilor.

NOTĂ 1: La 19.XII.1992 Patriarhia Română a emis un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002).

NOTĂ 2: În urma „Păcii de la Bucureşti” (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse.

 

 

 

 

 1947: S-a născut interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean”; (m. 2009).

 

 

1949: A murit muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (n. 1878).

 

 

 

 

 

1958: S-a născut actriţa  română Magda Catone.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1971: A murit Anton Balotă, filolog şi eseist; specialist în slavistică şi albaneză; filolog cu deschidere spre eseu, îşi încheie cariera prin cercetări în domeniul baladei româneşti şi sud-dunărene; (n. 1901).

 

 

 

 

 

1972: S-a născut jucătoarea de tenis Ruxandra Dragomir.

Intre anii 1990 și 2001 a câștigat 9 turnee de tenis la simplu, pentru ca la data de 15 august 1997 să ocupe locul 15 pe lista celor mai buni jucători de tenis din lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După ce a condus Federaţia Română de Tenis timp de patru ani, între 2009 şi 2013, Ruxandra Dragomir a fost aleasă în iulie 2014, să ocupe funcţia de Preşedinte al Organizaţiei pentru Femei din Partidul Mişcarea Populară (PMP).

 

 

 

 

1978: Era inaugurat Spitalul Clinic al Municipiului Bucureşti (din 1984, Spitalul Universitar Bucureşti, devenit  din 2000, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1983: A murit Elie Carafoli, inginer roman, fondator al școlii românesti de aerodinamică, membru al Academiei Române; (n.15 septembrie 1901).

Este autorul unui  “Tratat de aerodinamică”, considerat o operă clasică în domeniu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A proiectat împreună cu francezul L. Virmoux, proiectul primului avion monoplan  de lupta  românesc cu aripă joasă, IAR-11 CV, construit în 1930, de Industria Aeronautică Română – Braşov.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avionul era un monoloc, monoplan cu aripa plasată jos, cu tren de aterizare fix, carenat. Strucura era din lemn, cu elemente de dural la motor.  Trenul de aterizare avea un ecartament de 1,9 m, și atât el, cât și bechia aveau amortizoare cu sandouri (cauciuc). Avionul era propulsat de o o elice bipală antrenată inițial de un motor Lorraine Courlis 48-5 de 600 CP.

Cu un motor  Hispano-Suiza,  avionul a realizat o viteză maximă de 329 km/h la înălțimea de 300 m

Avionul era inarmat cu mitraliere Vickers, 2 x 7,7 mm, montate de-o parte și cealaltă a motorului, cu tragere prin discul elicei.

 

 

 

 

 

 

 1987: A fost inaugurată noua linie a metroului bucureştean Piaţa Unirii – Pipera (8,4 km), încheindu-se, astfel, lucrările la magistrala a II-a, Nord-Sud (în lungime de 18,7 km).

 

 

 

1996: A murit  interpreta de muzică lăutărească Romica Puceanu; (n. 1937).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: La Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti, a avut loc primul transplant de cord din România, după 31 de ani de la premiera profesorului Christian Bernard, într–un spital din Africa de Sud, în 1968.

Intervenţia a durat 4 ore. Echipa de medici a fost condusă de dr. Şerban Brădişteanu.

 

 

 

 

2011, 24/25: A murit Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect şi profesor, considerat părintele teatrului românesc modern; (n. 7 iulie 1923, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

Personalitate importantă a teatrului si filmului cu o activitate creatoare remarcabilă de peste 50 de ani,  Liviu Ciulei a marcat atât arta scenică românească prin spectacole de anvergură națională și internațională, dar și lumea filmului românesc și internațional.

A studiat arhitectura, apoi teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din Bucuresti. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck in Visul unei nopti de vara la Teatrul Odeon; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucuresti, (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash.

În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum va place a lui Shakespeare. În anul (1965), Liviu Ciulei a primit Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, pentru filmul – Padurea spanzuratilor.

In 1963, se numara printre membrii fondatori ai Asociatiei Cineastilor din Romania (ACIN), al carei vicepresedinte a fost pana in anul 1968; intre 1963 si 1972, a creat, ca director, o spectaculoasa imagine a Teatrului Bulandra, a fost director la „Lincoln Center” din New York, si apoi, intre anii 1981-1986, director al Teatrului „Guthrie” din Minneapolis. A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra. A lucrat în multe țări din Europa, precum și în SUA, Canada si Australia.

A părăsit Romania in anul 1980 și a fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University si New York University. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoaștere al meritelor sale extraordinare aduse scenei și ecranului românesc.

Liviu Ciulei a derulat o sustinuta activitate didactica universitara in SUA si Germania, in 1992 devenind membru corespondent al Academiei Romane.

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre. In 1996, UNITER i-a acordat Premiul sau anual pentru intreaga activitate.

Regizorul Liviu Ciulei a descoperit si talente autentice, care au debutat sub bagheta sa inspirată: Irina Petrescu si Lazar Vrabie (in filmul Valurile Dunarii), Gina Patrichi, Ana Szeles si Mariana Mihut (în Padurea spanzuratilor), cântareața de muzica usoară Margareta Paslaru , actriță în  marele spectacol „Opera de trei parale”.

 

 

 

 

 

 2014: A  decedat inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; (n. 1920, la Tătar Copceac-Cahul, azi în R. Moldova).

 

 

 

 

 

 

A înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 2004  .

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/24/o-istorie-a-zilei-de-24-octombrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

Publicitate