Ziua de 23 august în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

23 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1575: Diaconul Coresi termina tiparirea  “Octoihului”mare slavon, în doua părţi.

 

 

 

 

 

Lucrarea se înscrie în seria de tiparituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului 

Octoihul (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas.

A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul al VIII-lea. Cel mai vechi octoih în manuscris copiat pe teritoriul României, în limba slavonă, datează din secolul XIII (Octoihul de la Caransebeș, adus în această localitate din Moldova).

Cel mai vechi octoih tipărit, în aceeași limbă, care se numără și printre primele tipărituri din România, este Octoihul lui Macarie ieromonahul -1510.

 

 

 

 

 

 

 

 

Diaconul Coresi (1519?-1581) era originar din Târgovişte şi şi-a făcut ucenicia la Tipografia lui Dimitrie Liubavici,un tipograf sârb care a activat în Ţara Româneasca.

 

 

 

 

 

1752: A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Ţării Moldovei (1726-1748) şi al Ţării Româneşti (1733-1735 şi 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iaşi) şi Pantelimon (Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

  1800: S-a născut (în  localitatea Labovë e Madhe din Imperiul Otoman, acum în Albania) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia.

Este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică).

In anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne.

In România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu; ( d. 19 iunie 1865, Broșteni, România)

 

 

 

 

 

 

1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942), specialist în drept roman.

Este cel care a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1936; (m. 1944).

 

 

 

1894: S-a născut la Caracal, inginerul constructor Cristea Mateescu, autorul unor studii  privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a. ( d.14 iunie 1979, Bucureşti)

In  anul  1913,  a  fost  admis  primul  la  Scoala  Nationala  de  Poduri  si  Sosele  Bucuresti,  pe  care  –  dupa  o  intrerupere  de  un  an  din  cauza  razboiului,  la  care  a  participat  ca  ofiter  –  a  absolvit-o  in  anul  1918,  cu  media  19,28  –  cea  mai  mare  medie  obtinuta  vreodata  in  scoala.  De  mentionat  ca,  din  clasa  intaia  primara  pana  la  absolvirea  facultatii,  elevul  si  studentul  Mateescu  Cristea  a  obtinut  numai  premiul  intai  cu  calificativele  cele  mai  mari.

A obtinut,  prin  concurs,  o  bursa  a  Academiei  Romane  pentru  doi  ani  ca  sa  studieze,  in  Elvetia  si  Franta,  amenajarea  caderilor  de  apa.  Intors  in  tara,  in  anul  1922,  a  fost  angajat  la  Societatea  anonima  romana  Electrica.

In  anul  1920 a inceput activitatea in invatamantul superior,  ca  asistent  la  cursul  de  Mecanica  rationala  (prof.  A.G.  loachimescu)  si  Rezistenta  materialelor  (prof.  Gh.  Em.  Filipescu).

In  urma  seismului  din  anul  1940,  a  elaborat  Masuri  de  prevedere  la  constructii  in  urma  cutremurelor,  de  care  s-a  facut  uz  pana  la  elaborarea  prescriptiilor  oficiale.  De  asemenea,  a  elaborat  si  Prescriptii  pentru  proiectarea  si  executarea  constructiilor  de  beton  armat.

In 1950,  a  fost  numit  seful  Catedrei  de  hidraulica  si  constructii  hidrotehnice.  A  functionat  in  invatamant,  pana  in  anul  1964,  cand  a  fost  pensionat  pentru  limita  de  varsta.

Din  anul  1964,  a  fost  profesor  consultant  si  a  continuat  activitatea  de  cercetare  stiintifica  si  de  conducere  a  doctoranzilor  in  specialitatile  Constructii  hidrotehnice  si  Hidroamelioratii.

In  anul  1955,  a  fost  ales  membru  corespondent  al  Academiei  Romane,  iar  in  anul  1974  membru  titular.

A fost şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni si membru titular al Academiei Române din 1974 .

 

 

1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1978).

 

 

 

1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (m. 1997).

 

 

 

 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921; (n. 1848).

 

 

 

 

1924: S-a născut la Bucuresti, Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator,autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist.

 

 

 

 

A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994); ( d. 18 octombrie 2011, Bucureşti)

 

 

 

 

 

 

1939: S-a semnat la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze, în 1940, Basarabia şi Bucovina de Nord URSS-ului.

 

 

 

 

 

Pactul Ribbentrop-Molotov (Pactul Hitler-Stalin)

a constituit un act de trădare a neamurilor creştine ale Europei Răsăritene şi care a servit bază pentru ocuparea criminală a teritoriilor româneşti de către Armata Sovietică la 28 iunie 1940.

 

 

 

Adolf Hitler         Divizarea  Europei de Est       Iosif Stalin 

dupa semnarea Pactului

 

 

Din pacate, pentru zeci de milioane de oameni, trăind în Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana (sau R.D.G.), Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Ungaria, ceea ce au hotărît cîţiva politicieni, iniţial Hitler şi Stalin, în 1939, ulterior Churchill, Roosevelt şi, din nou, Stalin, în 1945, dintr-o simplă trasatură de condei, avea sa fie tragedia lor pentru 2 sau 3 generaţii.

Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), la Moscova în data de 23 august 1939, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat, în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale, problema delimitării sferelor de influenţă în Europa răsăriteană.

Conform Actului Adiţional Secret al Pactului, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă faţă de teritoriul dintre rîurile Prut şi Nistru,  fosta ocupaţie ţaristă a jumătate din Moldova sau aşa zisa Basarabie Ţaristă, iar, Partea germană îşi declară dezinteresul politic total faţă de acest teritoriu.

Pactul a fost  semnat din partea Guvernul Reichului german de ministrul de externe, Ribbentrop, iar din partea Guvernului U.R.S.S. de către Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin), în prezenţa lui Stalin.

Semnarea Protocolului Secret a Pactului Ribbentrop-Molotov a permis ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti de către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) la mai puţin de un an după semnarea acestuia şi anume la 28 iunie 1940.

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

 

 

 

Carol II-lea, Rege al României	Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

• Cititi conţinutul Pactului Ribbentrop-Molotov (Hitler-Stalin), inclusiv Protocolul Adiţional Secret

 

 

 

1940 : S-a nascut Zoe Petre, istoric, profesor universitar, publicist şi om politic.

 

 

 

 

 

In perioada 1990 – 1996 a fost decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, iar între anii 1996 – 2000, a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă şi externă, fost sef al Departamentului de analiza politica din România (“Civilizaţia greacă” si “Originile democraţiei”).

 

 

 

 

 

1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris.

A colaborat şi la postul de radio Europa Liberă ; (m. 2011).

 

 

 

 

1944:  România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. 

Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, iar  regele Mihai hotaraste impreuna cu reprezentantii unei coalitii formata din liberali, taranisti si comunisti, înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu, dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite.

 

În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai a ordonat arestarea acestuia și a instaurat un guvern condus de Constantin Sanatescu, care a decis ruperea aliantei cu Germania nazista si trecerea de partea Aliaților.

La ora 20:20 s-a transmis la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţă ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării.

In audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declară acestuia că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage  în linişte din ţară.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 23 august a fost in Romania comunista sărbătoare națională între anii 1948–1989.

 

 

 

 

 

1947: Parlamentul român a ratificat in unanimitate Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România si Puterile Aliate si Asociate, prin care României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia si nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului.

In Tratat cobeligeranta României nu a fost recunoscuta, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.

 

 

 

 

1948:  A fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reuneşte bisericile anglicană, ortodoxă şi numeroase biserici protestante.

 

 

 

 

1948:  S-a nascut  in Bucuresti, Andrei Plesu, filosof, eseist, fondator al săptămânalului “Dilema” (în prezent « Dilema veche »), rector al Colegiului “Noua Europă”, din Bucureşti ( “Despre îngeri”, “Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului”, ”Limbajul păsărilor”).

A fost fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999),  membru în CNSAS (2000-2004) si  consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005).

 

 

 

 

 

 

 

 

1956:  Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din România (azi Biblioteca Naţională din Bucureşti).

Primul sau director a fost Angela Popescu-Brediceni

 

 

 

 

1973: Ilie Năstase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, poziţie păstrată timp de 40 de săptămâni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan.

 

 

 

 

 

 

 

Timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor de televiziune Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război.

A decedat in  anul 2010, la numai 34 de ani.

S-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami.

În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism.

 

 

 

 

 

1976 : S-a nascut la Turda, cantaretul roman de muzica populara Fuego  (numele sau real este  Paul Ciprian Surugiu).

 

 

 

 

 

 

 Este absolvent al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii Ecologice, fiind actor la Teatrul „Alexandru Davila” din  Pitesti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1983: Prima transmisie color a Televiziunii Romane.

 

 

 

 

 

1986: S-a născut la Câmpia Turzii, Alexandra Irina Mihai (Andra Măruță), cunoscuta cântăreață de muzica usoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist, animator al presei româneşti în perioada interbelică, fost  preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936).

A fost remarcat, încă din anii de liceu de Vasile Goldiş, pentru talentul gazetăresc şi zelul la învăţătură.

Cu  sprijinul acestui eminent înfăptuitor al statului naţional unitar român a urmat studii universitare la Budapesta şi Viena încununate cu o licenţă în filologie romanică şi în filosofie, a fost redactor-şef al cotidianului Românul din Arad şi a devenit, în zilele glorioase ale Marii Uniri, şef al serviciului de presă al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

În perioada interbelică a continuat să desfăşoare o susţinută activitate de gazetar şi publicist în calitate de redactor-şef sau director al unor importante ziare şi reviste din Ardeal (Gazeta Transilvaniei, Libertatea, Patria, România de Vest).

Publicistul patriot care a fost arestat şi deţinut de autorităţile ungare în închisoarea de la Seghedin în anul 1918 pentru agitaţie unionistă a fost, totodată, un intelectual animat de sincere idealuri socialiste, manifestate cu mult timp înainte de instaurarea comunismului în România.

 

 

 

 

 

Pentru a cunoaşte şi contribui la remedierea relelor de ordin social Ion Clopoţel a înfiinţat şi condus, între anii 1924 şi 1945, revista „Societatea de mâine” şi a întreprins o vastă muncă de documentare ce se va finaliza atât în cărţi şi articole consacrate mediului rural („Sociografia românească” (1928), „Cum trăiesc 40000 de moţi” (1929), „Satele răzleţe ale României” (1939)) cât şi în lucrări dedicate analizei vieţii politice precum „Criza democraţiei în România” (1926), „Social-democraţia şi problemele României contemporane” (1931) ş.a.

A fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926); (n. 1892).

 

 

 

 

1997: Guvernul a ratificat Acordul–Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

 

 

 

 

 

2000:  Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, senatorii Dan Amedeu Lăzărescu Vicenţiu Găvănescu şi alţi membri marcanţi ai PNL au anunţat că demisionează din partid şi că organizează un grup care va “reconstitui adevăratul Partid Naţional Liberal”, şi va strînge semnături pentru susţinerea candidaturii lui Mugur Isărescu la Preşedinţia României.

 

 

 

 

 

2013: A decedat Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”.

Potrivit opiniatimisoarei.ro, Oscar Berger era născut în 15 februarie 1947 și era un monarhist convins. El a fost decorat de Regele Mihai I pentru loialitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

Printre altele, Oscar Berger a scos și o carte în care își publica dosarul de la Securitate din care reiesea că fusese ani la rândul urmărit de forțele de represiune ale fostului regim.

A fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara; (n. 1947).

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/23/o-istorie-a-zilei-de-23-august-video-2/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. worldwideromania.com ;

7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

9.  Istoria md.

10. istoriculzilei.blogspot.ro

     

Anunțuri