CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Rusia si focarele separatiste din R.Moldova

 

 

 

 (Foto: paginaderusia.ro)

Foto: Afis electoral al Irinei Vlah, bașkana autonomiei Găgăuze, care  a câștigat alegerile cu slogane de genul „Împreună cu Rusia”…

 

 

Alexandru Vakulovski // Cadouri pentru separatismul găgăuz

 

Cred că nu-i un secret pentru nimeni că Rusia e interesată să păstreze focarele separatiste din Moldova.

Cu cât e mai slabă Moldova, cu atât mai mare e dorința de-a coti spre uniunea vamală inexistentă, care a devenit deja o metaforă pentru nostalgicii URSS.

Irina Vlah, bașkana autonomiei Găgăuze, a câștigat alegerile cu slogane ca „Împreună cu Rusia”, decorate de drapelul Federației Ruse.

La fel ca în Transnistria, deja ai impresia că nu ești în Moldova când ajungi în Găgăuzia.

Spre deosebire de restul Moldovei, Găgăuzia n-a suferit în urma embargoului rusesc pentru vin, fructe și legume.

Pe lângă asta, destul de constant, găgăuzii primesc ajutoare de la frații mai mari.

Iată un fragment de raport al Ambasadei Ruse pe această temă:

“La 7 iulie 2016, în or. Comrat s-a desfăşurat ceremonia festivă de înmânare a ajutorului umanitar din partea Rusiei Unităţii administrativ-teritoriale Găgăuzia.

Onorînd o însărcinare a Preşedintelui Federaţiei Ruse şi în conformitate cu ordinul Guvernului FR, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în Moldova, F.Muhametşin, a transmis în dar poporului găgăuz două unităţi de maşini de pompieri de marca „Kamaz” şi „Ural”, anul producerii 2016, care au fost aduse de către specialiştii Ministerului Situaţiilor Excepţionale (MSE) al Rusiei.

Autospecialele au fost puse la dispoziţia unităţilor de pompieri din oraşul Comrat şi raionul Vulcăneşti.

În luarea sa de cuvînt F.Muhametşin a subliniat că partea rusă intenţionează să dezvolte în continuare cooperarea fructuoasă cu Găgăuzia. În timpul apropiat este planificată transmiterea unei maşini pentru serviciul de medicină urgentă şi cinci autobuze şcolare.

Costul total al ajutorului umanitar constituie circa 42 de milioane de ruble. Ajutorul umanitar furnizat va contribui la soluţionarea efectivă a sarcinilor de asigurare a funcţionalităţii populaţiei Găgăuziei, oferirea de ajutor urgent oamenilor, va permite reacţionarea operativă la eventualele situaţii excepţionale.

Başcanul Găgăuziei, I.Vlah şi reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei, D.Constantinov, au exprimat sincere mulţumiri Pusiei pentru ajutorul umanitar şi pentr sprijinul oferit Găgăuziei.

Başcanul a menţionat faptul că în anii 2015 şi 2016 Găgăuzia a semnat un acord de colaborare şi de interacţiuen activă cu nouă regiuni ale Federaţiei Ruse.

Ea a amintit că în februarie curent administraţia din Sankt-Peterburg a oferit Găgăuziei 24 de mini tractoare, trei ambulanţe şi o maşină de pompieri.

În luna mai curent oraşul Ceadîr-Lunga a primit din partea administraţiei regiunii Moscova o maşină de pompieri şi încă o ambulanţă”.

Să ignorăm greșelile din text, rușinoase totuși pentru un site al ambasadei. Ajutorul promis a venit de ziua Comratului: o ambulanță și cinci microbuze.

Nu e mult, mai ales comparativ cu ajutoarele României pentru întreaga Moldovă, nu doar pentru o anumită regiune.   

Curios e că Moscova nu trimite atenții doar direct, ci și prin mesagerii săi în Moldova. Dodon n-a ratat momentul și a dăruit Comratului de Hramul orașului un mini-uzină de fabricare a asfaltului (de unde bani?), aruncând cu gunoi în unioniști și pupând opinca Rusiei, ridicând în slăvi separatismul de la Tiraspol :

“Сегодня поздравил жителей Комрата с Днем города. В очередной раз убедился в том, насколько сплочены и едины гагаузы. Всем жителям Молдовы есть чем у них поучиться.

Без Гагаузии и без Приднестровья Молдова не выживет. Пока мы едины, мы непобедимы! У нас своя страна, свой язык, своя государственность. У Молдовы есть будущее, только если мы будем вместе и рядом с нашим стратегическим партнером – Российской Федерацией.

В качестве подарка в рамках кампании «Люблю Молдову» преподнесли жителям Комрата асфальтный мини-завод. Уверен, что с его помощью гагаузы гораздо быстрее сделают себе дороги, чем дождутся этого от унионистов, которых в скором времени мы уберем из власти”.

 

Usatâi, de care se plâng bălțenii că nu face nimic pentru orașul în care a fost ales primar și care nici măcar nu stă în Bălți, a sărit și el cu kopeicile trimise, că doar nu-și termină așa de ușor concediul în Moscova.

În textul din rețelele de socializare, pe lângă felicitare, Usatâi al nostru aruncă bețe spre Chișinău. El a dăruit Comratului un greder, pentru a nivela asfaltul de la mini-uzina lui Dodon:  

„Открытость всем хорошим идеям и начинаниям служит хорошую службу городу, помогает раскрывать экономический и социальный потенциал, развивать городскую инфраструктуру. И это выгодно отличает Комрат от Кишинева, который с каждым годом все глубже погружается в разруху и хаос.

В честь праздника решил сделать муниципию Комрат и комратчанам подарок – автогрейдер для коммунальных служб города. Уверен, что этому подарку в городе найдут наилучшее применение”.

Dodon și Usatâi, ca doi boboci mânați de F.Muhametşin, sprijină separatismul găgăuz, probabil cu banii veniți tot din Rusia.

În același timp își bat joc de Ziua Independenței Moldovei, la care vor să se alinieze cu #numătem-ul.

Dodon mai are și porcia de a-și face campanie electorală mascată, printr-un clip hidos în care felicită moldovenii cu Ziua Independenței.

Cu cât mai varză e Moldova, cu atât mai bine Rusiei.

Asta știu tovarășii, asta îi pun să facă pe aceste „șestiorci”, gunoieri ai Moscovei.

Publicitate

23/08/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

Presa ungurilor din Ardeal despre o asa zisa „validare a drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic”

Validarea drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic

 

 

Situaţia maghiară în Bazinul Carpatic este nesoluţionată, există un mare regres în privinţa validării drepturilor minoritare, însă situaţia nu este lipsită de speranţe -astfel poate fi sintetizată imaginea prezentată de reprezentanţii maghiarilor din teritoriile rupte.

Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Apărare a Drepturilor Minorităţilor, a subliniat în mai multe rânduri că membrii comunităţilor maghiare ajunse în minoritate încearcă să obţină prin instrumente paşnice şi parlamentare asigurarea drepturilor lor, însă până în momentul de faţă, au puţine rezultate.

El a subliniat că ar exista o singură soluţie liniştitoare: asigurarea autonomiilor pe diferite nivele. Csoti Gyorgy a sintetizat situaţia actuală aşa cum se vede ea de la Budapesta.

În Slovacia, politica minoritară slovacă este brutal de discriminatorie.

În Ucraina Subcarpatică, situaţia maghiarilor este diversă. Politica ucraineană se ocupă în primul rând de minoritatea rusă – zece milioane de persoane. Viitorul lor depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei Ucrainei.

Politica minoritară românească este mârşavă, mincinoasă şi făţarnică.

În Voivodina există cele mai multe speranţe, autonomia culturală începe să se dezvolte şi deşi politica sârbă se străduieşte să o limiteze, aspiraţia privind obţinerea calităţii de membru UE poate aduce progrese.

El a vorbit şi despre cei care nu au fost prezenţi: în Croaţia şi în Slovenia trăiesc foarte puţini maghiari şi, ca atare, se poate manifesta toleranţă faţă de ei.

În Austria există un dublu etalon. În timp ce s-a luptat cu vehemenţă pentru germanii din Tirolul de Sud, nu există dispoziţie pentru asigurarea de drepturi colective maghiarilor din Burgenland.

Noi trebuie să soluţionăm cauza maghiară. Europa nu consideră importantă această problemă – a declarat Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ).

Fiecare trebuie să îşi îndeplinească sarcina. Guvernul ungar are un rol important, ponderea economică şi politică a Ungariei este importantă. După alegerile din aprilie, VMSZ a reuşit să obţină un rezultat prin care a putut observa rolul ei de validare a intereselor.

Serbia a deschis capitolul 23 al aderării la UE, care se ocupă de justiţie şi de drepturile fundamentale şi din care face parte şi planul de acţiune privind minorităţile.

Și VMSZ a participat la elaborarea acestuia şi au fost înregistrate progrese în legătură cu angajarea proporţională a membrilor minorităţilor naţionale în sfera publică şi a societăţilor în domeniul afacerilor publice. Acest aspect este deja parte a sistemului juridic sârb. În următorii trei ani trebuie să evalueze exact situaţia şi trebuie făcut în aşa fel încât locuitorii să fie reprezentaţi proporţional în sfera publică.

Sunt conştienţi de faptul că pentru asta este nevoie de specialişti maghiari, iar acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de strategii şi prin formarea unui sistem educaţional. Situaţia nu este lipsită de probleme, însă există speranţe.

Maghiarii sunt acceptaţi de către societatea sârbă. Ungaria nu este văzută drept un adversar – a declarat în final Pasztor Istvan.

Ucraina nu este stat de drept În Ucraina nu se poate vorbi despre validarea drepturilor minorităţilor, deoarece Ucraina nu este stat de drept – a declarat Darcsi Karolina, secretara Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică.

La nivel de normă juridică, lucrurile sunt în ordine, însă degeaba există legi dacă ele nu sunt aplicate, dacă nu există resurse în privinţa aplicării lor.

Ea a dat ca exemplu legea electorală care a trecut prin multe schimbări. Raioanele maghiare au fost dezmembrate şi ajungerea în parlament a reprezentanţilor maghiari a devenit lipsită de şanse.

În anul 2015, Porosenko a promis totul, norma juridică a fost schimbată însă nu au fost dispuşi să aplice noua lege.

Situaţia este asemănătoare şi în privinţa descentralizării, în privinţa reformei în administraţie, sunt de ani de zile pe ordinea de zi. În anul 2014, parlamentul a adoptat legea privind unificarea voluntară a autoguvernărilor, însă ordonanţa de aplicare nu s-a referit la ceea ce s-a promis. Legea ucraineană a limbii este una din cele mai permisive, însă nu este pusă în aplicare.

Nu există resurse, nu există un mecanism de aplicare, depinde de primari dacă o respectă sau nu, iar cei mai mulţi se tem şi nu o aplică.

În mare parte este validat dublul etalon: faţă de ruşi sunt mai permisivi, maghiari sunt puţini, iar acest lucru reprezintă un mare dezavantaj în învăţământ. Constituţia garantează învăţământul în limba maternă.

În perioada 2005-2012 nu se putea susţine examenul de bacalaureat în limba maghiară, ci doar în limba rusă, metoda de predare a limbii ucrainene este foarte proastă, este predată ca limbă maternă, iar copiii maghiari învaţă mai repede limba engleză decât limba ucraineană. Darcsi Karolina a vorbit şi despre aspectele pozitive.

În cadrul alegerilor locale au obţinut rezultate bune şi a amintit de faptul că graţie sprijinului statului ungar limba maghiară a devenit mai valoroasă.

Mulţi ucraineni au început să o înveţe, în speranţa obţinerii de paşaport şi de sprijin economic.

După cum a spus, situaţia nu este lipsită de speranţă nici la ei. Menyhart Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare (MKP), a prezentat o imagine sumbră a situaţiei maghiarilor din Slovacia.

Slovacizarea, migraţia amplifică pesimismul maghiarilor din Slovacia, regiunile maghiare s-au separat din punct de vedere economic iar această slăbiciune materială a condus la o slăbiciune morală.

Puterea politică a maghiarilor din Slovacia s-a divizat. MKP nu a intrat pentru a treia oară în legislativ, iar lipsa puterii lor politice a apărut şi în privinţa validării drepturilor.

El a criticat Partidul Most-Hid. MKP este puternică încă în cadrul autoguvernărilor şi tocmai acolo încearcă să obţină valabilitate drepturilor lor, mai ales celor lingvistice.

În 20 de ani de la înfiinţarea Slovaciei independente, în privinţa drepturilor minoritare a fost construit un adevărat sate ale lui Potemkin.

Au fost acceptate toate acordurile şi prevederile internaţionale, există un tratat de bază maghiaro-slovac, există prevederi constituţionale numai că nu sunt respectate. Toate acestea sunt sabotate de stat – a declarat Menyhart Laszlo.

Cu poliţia politică împotriva revendicărilor de drepturi Situaţia maghiarilor din România a fost schiţată de Dabis Attila, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc.

El a prezentat evenimentele din ultimul an ale zilei libertăţii secuieşti, piedicile, amenzile aplicate şi a concluzionat: a devenit evident că România este o ţară în care oricare autoritate publică poate interveni ca poliţie politică. România se află undeva între democraţie şi dictatură – a subliniat el.

El a mai spus că CNS priveşte către instituţiile internaţionale nu ca asupra unor instrumente de exercitare a puterii ci ca asupra unor forumuri generatoare de dialog.

Este conştient de faptul că autonomia poate fi obţinută doar prin dialog, iar în cazul României a devenit evident că este nevoie de un stimulent extern pentru a fi dispusă să poarte discuţii cu propriii săi cetăţeni.

 

 

Sursa: Haromszek nr. 7856 din 25.07.2016, autor Farkas Reka

23/08/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI R.MOLDOVA A FOST UN SCENARIU SCRIS LA MOSCOVA

 

(video) Vladimir Beșleagă: Proclamarea indepenței RM a fost un scenariu scris la Moscova

 

 

Deputatul în primul Parlament, Vladimir Beșleagă, susține că proclamarea independenței Republicii Moldova a fost un scenariu scris la Moscova și că reunirea Basarabiei cu România nu s-a înfăptuit din cauză că guvernarea de la București nu și-a dorit acest lucru.
Declarațiile au fost făcute astăzi în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.
„La noi interiorul este foarte dependent de experior.

Proclamarea indepenței a fost un trend care nu a aparținut Republicii Moldova, ci a fost un rezultat al războiului rece, aceasta a fost dictată de SUA.

A fost un scenariu scris la Moscova ca și multe alte scenarii pe care urmează să le vedem. Evenimentul proclamării independenței este unul major, pentru că altfel noi am fi fost pierduți”, afirmă scriitorul.
Dacă ar fi să întoarcă timpul, Vladimir Beșleagă susține că la fel ar semna pentru independența Republicii Moldova.
„Se putea întâmpla și altceva. S-a întâmplat așa că proclamarea independenței a fost foarte greu obținută.

Abia dacă 1/3 dintre deputați erau reformatori. Ceilalți erau pentru conservare și revenire la colhozuri.
N-au trecut nici două-trei luni și s-a format CSI-ul, acest fapt este paradoxal.

Cum s-a întâmplat că odată destrămată, Uniunea Sovietică să-i cheme înapoi și ei să se ducă. Președintele Snegur a luat această decizie de a intra în Comunitatea Statelor Independente. Conform Constituției, el putea lua asemenea decizii, dar trebuia să se consulte cu Parlamentul.

Totuși, consilierii lui Snegur au spus atunci: „noi semnăm numai capitolele și condițiile economice, militare nu”.

Celelalte republici au semnat și condițiile militare, dar la noi, în pofida faptului că nu au fost militari, s-a declanșat acest conflict și am rămas până astăzi cu armată străină pe teritoriul țării”, mai spune fostul deputat.
Vladimir Beșleagă susține că înainte de a fi proclamată independența Republicii Moldova, deputații de la Chișinău au încercat să-i convingă pe cei de la București.
„Au fost mai multe încercări de a-i convinge pe frații noștri din România de a produce unirea, dar ei au fost foarte rezervați.

S-au făcut demersuri prin demitari de stat, iar persoanele de a vârf de acolo, care primii au recunoscut independența, așa și au lăsat-o.

Faptul se confirmă prin următorul detaliu, Ucraina și-a proclamat independența pe 24 august, iar Republica Moldova pe 27, în aceste 3 zile am încercat să discutăm despre unire”, a conchis invitatul.

 

VLADIMIR BEȘLEAGĂ

Unimedia.md

23/08/2016 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: