” În centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti, se vorbeşte într-o limbă neînţeleasă de alţii. Mă miră că miliţia nu întreprinde nimic”
Ne apropiem de aniversarea unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918 stil vechi – linc). În multe oraşe din România se organizează cu acest prilej „Zilele Basarabiei”.
Cred că este potrivit să reamintesc atmosfera din Basarabia la începutul mişcării naţionale prilejuită de reformele iniţiate de Mihail Gorbaciov.
Voi folosi în acest scop ziarul „Moldova Socialistă” din 13 august 1988, un ziar apropiat conducerii de partid (comunist) şi relativ ostil mişcării de eliberare naţională care mijise în Basarabia (urmaşul acestui ziar e „Moldova Suverană”, care şi-a păstrat orientarea).
La vremea aceea în Chişinău luase fiinţă cenaclul cultural „Alexei Mateevici” care organiza în fiecare duminică întâlniri publice în centrul oraşului, pe Aleea Clasicilor din parcul de lângă statuia lui Ştefan cel Mare.
Aici se puneau în discuţie problemele legate de politica naţională în RSS Moldovenească, fiind lansate chemări pentru revenirea „limbii moldoveneşti” la alfabetul latin, decretarea acesteia ca limbă de stat în RSS Moldovenească şi recunoaşterea identităţii ei cu limba română.
Ziarul„Moldova Socialistă” a trimis un reporter să realizeze un microsondaj de opinii printre locuitorii Chişinăului care îşi petreceau timpul în parcul respectiv.
Iată crâmpeie din cîteva opinii publicate de ziar (comentariile mele, cu litere cursive între paranteze drepte):
O femeie care n-a dorit să-şi spună numele:
„Se adună aici duminicile lume multă. Noi nu sîntem obişnuiţi cu aşa ceva. Trăesc la Chişinău din anul 1940. În anii războiului am fost evacuată. Am revenit acasă după terminarea lui [posibil, a venit la Chişinău cu trupele sovietice, a plecat cu ele şi apoi a revenit]. Ceea ce se vorbeşte aici te sperie.
De eczemplu: de ce în centrul oraşului se înalţă monumentul lui Puşchin? De ce teatrele din Chişinău poartă numele lui Puşchin, Cehov? De ce, din cauza celor veniţi aici, moldovenii rămîn fără locuinţe? (…)
Aş vrea să vă întreb: cine încurcă să avem în oraş parcuri, teatre, străzi cu numele clasicilor moldoveni – Eminescu, Donici, Asachi? Sau să-şi primească după merit locuinţele? (…) Dacă e vorba de limba moldovenească – o studiez cu plăcere, dar la această vîrstă mai are oare sens?
M. A. Toporaş (de naţionalitate găgăuz): Am auzit că unii cer să fie introdus alfabetul latin. Cred că nu e nevoe, pentru copii va fi greu de însuşit. (…) Mie personal nu-mi încurcă acest cenaclu.
O. G. Florica: Duminicile se cîntă aici, se recită, se discută. Îmi pare că tinerii, care poate în virtutea vîrstei mai şi greşesc, trebue ajutaţi. (…) Am 3 copilaşi şi vreau să-i cresc oameni cu demnitate, oameni care să cunoască limba şi tradiţiile.
Aş vrea să spun punctul meu de vedere: Eu am învăţat cu plăcere limba rusă la şcoală. (…) De ce să nu înveţe limba noastră şi cei de alte naţionalităţi, cu care trăim şi muncim împreună? Spre aceasta doar ne îndeamnă şi recentele hotărîri [ale partidului]. Lozincile nu-mi plac. Asta deranjează. Nu înţeleg de ce să nu se întîlnească tinerii pe Aleea Clasicilor? Poate vîrsta e aşa că încă mai greşesc, dar au nevoe să fie susţinuţi şi ajutaţi.
N. S. Sorbală: Sînt ucraineancă de naţionalitate, locuesc chiar aici alături. Soţul meu e moldovan, dar copilul nu vorbeşte limba tatălui. Sînt indignată de faptul că la acest cenaclu se vorbeşte numai în limba moldovenească, în centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti, se vorbeşte într-o limbă neînţeleasă de alţii.
Acasă cu părinţii poţi discuta în limba ta, dar aici e nevoe să fie înţeleşi toţi [deduc că doamna îl lasă pe soţ să vorbească moldoveneşte cu părinţii]. Acum trebue să ne gîndim cum să schimbăm viaţa spre bine, da naţionalitatea în cazul dat n-are nici o importanţă. Mă miră că miliţia nu întreprinde nimic.
Soţii G. I. şi O. N. Toma (pedagogi pensionari): Mare este energia tineretului nostru şi, desigur, pe vîrstnici poate îi deranjază. Mulţi dintre colegii noştri frecventează acest cenaclu. (…) Cu bunăvoinţă e nevoe să-i ajutăm. Să le dăm ecsplicaţii argumentate de ce o părere ecspusă greşit e periculoasă.
Doar aici nu se adună alţii decît elevii noştri de eri. E uşor să negi acţiunile lor, e uşor să negi orice idee, dar negînd – ce propui e mai superior?
Sursa:
30/07/2017
Posted by cersipamantromanesc |
ISTORIE ROMÂNEASCĂ | 1988, Basarabia. RSS Moldovenească, cenaclul Alexei Mateevici, Mihail Gorbaciov, miscarea de eliberare nationala, Moldova Socialistă, moldova suverana, redesteptarea nationala, românii moldoveni din URSS, urss |
Lasă un comentariu
Panromânism versus panslavism si pangermanism
“Coplesiti si amenintati astazi de panslavism, maine poate si de pangermanism, noi nu ne putem mantui fara numai opuindu-le panromânismul.
Panromanismul dar, trebuie sa fie astazi tinta noastra comuna de activitate.
Printr’nsul se completa sinteza noastra revolutionara.Revolutia de la 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot Romanul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca romanesc. Ea fu o revolutie democratica.
Revolutia de la 1848 a vrut ca Romanul sa fie nu numai liber, dar si proprietar, fara care libertatea si egalitatea e minciuna.
Pentru aceia adauga la deviza sa cuvantul fratie, aceasta conditie de capetenie a progresului social.
Ea fu o revolutie sociala.Revolutia viitoare nu se mai poate margini a voi ca Romanii sa fie liberi, egali, proprietari de pamant si de capital si frati asociati la fapta unui progres comun.
Ea nu se va margini a cere libertatea din launtru, care e peste putinta a dobandi fara libertatea din afara, libertatea de supt domnirea streina, ci va cere unitatea si libertatea nationala.
Deviza ei va fi: Dreptate, Fratie, Unitate.
Ea va fi o revolutie nationala.Aceasta este calea ce va lua revolutia romana, in viitor.”Paris, 16 Septemvrie 1850
MERSUL REVOLUTIEI IN ISTORIA ROMANILOR
07/02/2015
Posted by cersipamantromanesc |
ISTORIE ROMÂNEASCĂ | balcescu, dragoste de neam, istoria noastra, MARI ROMANI, pangermanism.patriotism, panromanism, panslavism, redesteptarea nationala, revolutia romana |
Lasă un comentariu