31 decembrie 1989 în România postcomunistă

Revoluția Română s-a încheiat pe 25 decembrie 1989 cu execuția soților Ceaușescu și preluarea puterii de către activiști comuniști din eșalonul II și agenți ai Moscovei.

România după Revoluție

La 26 decembrie 1989, Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, prin decret al CFSN. Sunt abrogate legi, decrete, acte şi normative ale vechiului regim. Se instituie Tribunale Militare Extraordinare împuternicite să judece, în procedură de urgenţă, cazurile de terorism, iar sentinţele să fie executate imediat. S-a acordat un termen-limită, respectiv 28 decembrie, ora 17.00 – pentru depunerea armelor.

Au loc o serie de acţiuni politico-administrative ale noii puteri. Astfel, la 27 decembrie 1989, este ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu – preşedinte, Dumitru Mazilu – prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi – Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar – Dan Marţian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.

La 28 decembrie 1989, încetează tirurile armelor de foc, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt înmormântaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.

.

Ion Iliescu anunţă într-un discurs televizat rostit pe 31 decembrie 1989, cu prilejul sărbătoririi Anului Nou 1990, abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul României, sistarea exporturilor de produse alimentare, importul unor bunuri de consum, sistarea unor lucrări publice calificate drept costisitoare, precum Canalul Dunăre-Bucureşti, sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeş, zona liberă din portul Constanţa, centrala termoelectrică Anina sau Casa Poporului.

Totodată, a anunţat acordarea unor loturi în folosinţă personală de până la 5.000 de metri de pătraţi membrilor cooperatori.

Este adoptat un decret-lege privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români şi un decret-lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. Are loc prima şedinţă a Guvernului provizoriu, condus de Petre Roman.

Un comitet de iniţiaivă format din membri PCR, a lansat un apel catre toti românii care au avut “carnet rosu”, să sprijine convocarea unui congres extraordinar care să hotărască autodizolvarea acestei formaţiuni politice şi predarea patrimoniului acesteia.

A fost emis Decretul-lege nr. 8, privind inregistrarea si funcționarea partidelor politice si a organizațiilor obștesti în România; De asemenea a fost emis Decretul-lege nr. 10, privind constituirea, organizarea si functionarea Guvernului României.

Este constituită, la Bucureşti, prima organizație a societății civile din România constituită legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului.

GDS intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale.

La această dată, se înfiinţează Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca, prin separarea de Institutul de Istorie şi Arheologie; director: G. Ioan Glodariu. Editează revistele: ”Ephemeris Napocensis”; ”Ars Transilvanica”.

.

Publicitate

ZIUA DE 26 DECEMBRIE 1989: DUPĂ EXECUTAREA CUPLULUI DICTATORIAL, ÎN ROMÂNIA ESTE CREAT UN GUVERN PROVIZORIU CONDUS DE PETRE ROMAN

Frontul Salvării Naționale, care fusese format în principal din membri ai eșalonului secund al Partidul Comunist, și-a exercitat imediat controlul asupra instituțiilor statului, inclusiv asupra mediilor informative, ca televiziunea și radioul naționale.

FSN a folosit controlul asupra presei în scopul de a lansa atacuri în stil propagandist la adresa oponenților politici, în special partidele democratice tradiționale, care începuseră să refondeze după 50 de ani de activitate în clandestinitate (Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat).

Prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), Petre Roman (foto), fiul unui activist de frunte cominternist luptător în Brigazile Internationale comuniste  din Spania, a fost numit în funcţia de prim-ministru în fruntea unui guvern provizoriu.

Acest guvern anunţă modificări ale Constituţiei, garantează drepturile minorităţilor naţionale, autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în ţară economia de piaţă liberă şi promite desfăşurarea liberă a alegerilor.

Sunt abrogate legi, decrete, acte şi normative ale vechiului regim.

Se instituie Tribunale Militare Extraordinare împuternicite să judece, în procedură de urgenţă, cazurile de terorism, iar sentinţele să fie executate imediat.

Se acordă un termen-limită, respectiv 28 decembrie, ora 17.00 – pentru depunerea armelor.

Este adoptat Decretul CFSN privind trecerea în componenţa Ministerului Apărării Naţionale a Departamentului Securităţii Statului şi a altor organe din subordinea Ministerului de Interne, precum şi a Decretului-lege prin care sunt abrogate toate decretele prin care s-au acordat titluri şi ordine ale României lui Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu.

Conform https://mariusmioc.wordpress.com, un eveniment în mare parte ignorat de istoriografia românească este încercarea de răsturnare a regimului Iliescu desfăşurată în 26 decembrie 1989, imediat după executarea cuplului Ceauşescu.

Mihai Trifu, unul din organizatorii respectivului miting, povestea ziaristei: “Mie mi s-a părut de atunci cusut cu aţă albă. Se trăgea într-o parte şi ni se spunea: trageţi acolo, că sînt terorişti! Şi aproape imediat ieşeau de acolo soldaţi cu steaguri. Personal n-am văzut nici un terorist român sau străin. Se auzeau 2-3 focuri şi armata trăgea 20 de minute”.

“Vreţi să spuneţi că atunci aţi vrut să contestaţi guvernul nou ales?”, întreabă reporteriţa, iar Mihai Trifu răspunde:

 “Da (…) Am vrut să adunăm oamenii ca pe 22. Am trimis din Palat oameni consideraţi “de ordine”, luptători din CC. Au plecat în staţiile de metrou, pe străzi, au încercat să aducă unii oameni care îi ştiau că au luptat cu noi”.

Mitingul nu s-a putut organiza căci “s-a anunţat atunci prin radio, TV, prin difuzoarele din staţiile de metrou, să nu meargă nimeni pentru că e o capcană de-a teroriştilor, şi chiar le-au spus cetăţenilor să-i prindă şi să-i predea pe cei care cheamă oamenii la un astfel de miting”. Iată deci, cît de folositori au fost teroriştii pentru menţinerea la putere a lui Ion Iliescu.

Cu ocazia primelor alegeri post-comuniste din 20 mai 1990, Silviu Brucan – membru FSN, a susținut că Revoluția din 1989 nu a fost anti-comunistă, fiind doar împotriva lui Ceaușescu. În 1990, Ion Iliescu a reușit să devină primul președinte ales democratic al României de după Al Doilea Război Mondial.

25 decembrie 1989 – ZIUA EXECUȚIEI SOȚILOR CEAUȘESCU ȘI ÎNCEPUTUL LUPTEI PENTRU PUTERE ÎN ROMÂNIA ELIBERATĂ DE COMUNISM

Un Tribunal Militar Extraordinar l-a judecat la Târgoviște procesul cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu.

Dictatorul comunist si soția acestuia au fost acuzați de “genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate impotriva poporului, distrugerea bunurilor obștești, subminarea economiei nationale, precum și pentru incercarea de a fugi din tară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse in bănci straine”, s-a anunțat în cursul serii de luni 25 decembrie 1989, la Televiziunea Română.

În comunicatul citit pe postul national de televiziune s-a mai precizat ca Tribunalului Militar Exceptional a decis ca “pentru aceste crime grave impotriva poporului roman si Romaniei, inculpatii Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu sunt condamnati la moarte si confiscarea averii”.

Cel care a emis documentul a fost Ion Iliescu, care a semnat ca preşedinte al Consiliului FSN. Implicati in condamnarea la moarte a soților Ceaușescu au fost şi adjunctul ministrului Apărarii, generalul Victor Stanculescu, precum si Gelu Voican Voiculescu, care a supravegheat şi înhumarea cuplului.

De asemenea, românii au fost informați ca “sentința a rămas definitivă și a fost executată” și ca TVR va prezenta înregistrări din timpul procesului și din momentul punerii în aplicare a hotărârii membrilor Tribunalului.

Procesul a avut loc la Garnizoana militară din Targoviste, judecator fiind Gica Popa, procuror – Dan Voinea, iar avocat al familiei Ceausescu – Nicolae Teodorescu, acesta din urma fiind insa un inchizitor, nu un aparator al clientilor sai.

Liderul comunist nu a recunoscut calitatea completului de judecata, declarând ca nu da socoteala decât in faţa Marii Adunari Nationale.

Procesul nu a respectat procedurile legale, iar instituirea Tribunalului Militar Exceptional a fost facută print-un act scris de mână şi semnat cu o zi inainte de uciderea cuplului Ceausescu.

Execuţia au avut loc tot în unitatea militară din Târgovişte, chiar în prima zi de Crăciun.

Sentinţa dată de Tribunalul Militar Excepţional a fost pusă imediat in aplicare, la ora 14.50, Nicolae si Elena Ceauşescu fiind ucişi cu mai multe focuri de pistol mitralieră, iar filmul acesteia a fost prezentat la televiziune, înainte de miezul nopţii.

Coincidenţă sau nu, rezultatul a fost cel aşteptat: vărsarea de sânge în țară a luat sfârşit.

În aceiași zi, Televiziunea Română a transmis în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.

De asemenea, s-a constituit Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990), primul conducător al acestei formaţiuni politice fiind Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993), fost membru al Biroului Comitetului Central al UTC (1956-1966), consilier la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și apoi membru supleant al CC al PCR (1969-1984).

Tot în data de 25 decembrie 1989, a apărut în locul ziarului „Scânteia” fostul oficios al PCR, primul număr al ziarului “Adevărul”, după seria editată de Al.V. Beldiman (1871–1888).

Bucuria a fost urmată de jale. Românii şi-au petrecut primul Crăciun liber în cimitire. Pe 26 decembrie 1989, 13 oraşe-martir îşi îngropau morţii. România era în doliu.

Revoluţia a învins. În 89, De Crăciun, românii şi-au luat raţia de libertate. Curajul şi sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de morţi ne obligă să rescriem viitorul, dar şi să aflăm ce s-a întîmplat acum 25 de ani.

Întrebarea „Cine a tras atunci în noi şi de ce?” rămâne încă, la trecerea celor 33 de ani de la acele zile și nopți însângerate, una retorică.