Nicolae Bălcescu: „Panromânismul trebuie sa fie astăzi ţinta noastră comună „
Panromânism versus panslavism si pangermanism
“Coplesiti si amenintati astazi de panslavism, maine poate si de pangermanism, noi nu ne putem mantui fara numai opuindu-le panromânismul.
Panromanismul dar, trebuie sa fie astazi tinta noastra comuna de activitate.
Printr’nsul se completa sinteza noastra revolutionara.Revolutia de la 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot Romanul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca romanesc. Ea fu o revolutie democratica.
Revolutia de la 1848 a vrut ca Romanul sa fie nu numai liber, dar si proprietar, fara care libertatea si egalitatea e minciuna.
Pentru aceia adauga la deviza sa cuvantul fratie, aceasta conditie de capetenie a progresului social.
Ea fu o revolutie sociala.Revolutia viitoare nu se mai poate margini a voi ca Romanii sa fie liberi, egali, proprietari de pamant si de capital si frati asociati la fapta unui progres comun.
Ea nu se va margini a cere libertatea din launtru, care e peste putinta a dobandi fara libertatea din afara, libertatea de supt domnirea streina, ci va cere unitatea si libertatea nationala.
Deviza ei va fi: Dreptate, Fratie, Unitate.
Ea va fi o revolutie nationala.Aceasta este calea ce va lua revolutia romana, in viitor.”Paris, 16 Septemvrie 1850
MERSUL REVOLUTIEI IN ISTORIA ROMANILOR
Nicolae Balcescu
Via Romania Magnifica
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un comentariu