CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 22 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

22 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1326: Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou.

Regele maghiar îi daruieşte printr-o diploma emisă la 22 septembrie lui Stanislău, fiul lui Stan Bârsan, pentru serviciile sale aduse regatului, mosia Zurduky (Surduc – Strâmtura), care îngloba satele Bârsana, Năneşti, Strâmtura şi Corneşti (jud. Maramureş) .

Este prima mentiune cunoscuta a unui  cneaz de origine valahă înobilat cu drept ereditar, transmisibil fiilor lui si totodata prima menţiune istorica a existenţei acestor localitati.

 

 

 

 

 

 

 

1768 : A murit, la Roma, episcopul Ioan Inochentie Micu – Klein (Clain), luptător pentru cauza românilor ardeleni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 24 iunie 1692, după alte surse, în 1700, Sadu, Mărginimea Sibiului) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram.

A initiat lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică.

Numeroasele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil.

Chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară.

Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne.

Osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 19 octombrie 1997  in cadrul unei liturghii festive, într-un mormânt săpat la loc de cinste, in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el.

 

 

 

 

 

 

1831: S-a nascut  Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog roman, cel care a pus bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862, prima lucrare geologică originală “Calcariul de la Rapidea” (1862);

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membru titular al Academiei Române din 1886.

 A decedat la 21 mai 1892.

 

 

 

 

 

 

 

1835: S-a nascut prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele regelui Ferdinand al României; (d. 8 iunie  1905).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen,  a fost primul fiu al prinţului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României.

După revoluţia spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana acestei tari, ofertă  sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar respinsă de împăratul francez Napoleon al III- lea.

Leopold a declinat oferta la presiunile franceze, dar după o serie de solicitări suplimentare ale Franţei, s-a declanşat Războiul Franco-Prusac din 1870-1871, care va duce în final la căderea împăratului Napoleon şi proclamarea  celei de-a treia republici in Franta.

 

 

 

22 septembrie 1857 – 2 ianuarie 1858 : Incep lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei, sub preşedinţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui Costache Negri. Din biroul Adunării făcea parte şi Mihail Kogălniceanu.

 

 

 

 

 

1873: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu,  creatorul şcolii matematice române de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică; (m. 7 octombrie 1954).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De numele lui Pompeiu se leagă si organizarea la Cluj, după primul război mondial, a învăţământului matematic românesc. El organizează seminarul matematic din Cluj, după exemplul celebrului seminar de la College de France.

De asemenea, în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înfiinţează revista Mathematica, de largă circulaţie internaţională.

Opera matematică a lui Pompeiu este conţinută în cele aproximativ 150 de lucrări publicate.

A fost membru titular al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 5 iunie 1943.

 

 

 

 

1888: S-a născut Colibași, județul Mehedinți, pictorul Dumitru Ghiaţă; (m.3 iulie 1972, Bucuresti).

 

In 1964 pictorului Dumitru Ghiață i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice

 

 

 

 

 

 

1904:  Se desfasoara cursa automobilistică, organizată de Automobil Clubul Român, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele intreceri se acest fel din ţara noastră şi din această parte a Europei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cursa a fost câştigată de printul George Valentin Bibescu, care a inregistrat cu automobilul sau Mercedes de 40 CP, cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o competitie  pe soselele publice. 

 

 

 

 

 

 

 

1914:  Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914), intrarea tarii noastre în razboi de partea Puterilor Centrale.

Regele Carol I îi raspunde ca nu poate da curs cerererii, din cauza impotrivirii opiniei publice românesti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto:  Majestatea Sa Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 10 aprilie 1839- d.10 octombrie 1914) .

 

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tariii, căreia  i-a șcrescut imens prestigiul international, a redresat economia  și a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia  castelul  Peles, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării.

După războiul ruso-turc din 1877, România a câștigat Dobrogea , iar  in 1913, in urma Pacii de la Bucuresti, Cadrilaterul ( Dobrogea de sud).

Carol a dispus ridicarea primului pod peste  între Fetesti si Cernavoda, una dintre marile  constructii europene ale timpului , care să lege noua provincie de restul țării.

 

 

 

 

 

 

1919: A decedat Alexandru Şuţu, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.

A fost membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Alexandru_A._Suțu

 

 

 

 

 

 

A fost fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu – Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu din Muntenia) și al Mariei Hrisomali.(n.30 martie 1837, București, Țara Românească ).

A  fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865), fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați  “Caritatea”,  din București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală .

 

 

 

1928: România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris (încheiată la data de 21 iunie 1926).

 

 

 

 

 

 

1929: S-a nascut  Dinu Cocea, nepot al scriitorului N.D. Cocea si văr cu fiicele acestuia, actrițele Dina Cocea și Tanți Cocea, regizor şi scenarist, stabilit la Paris în 1986 (n.Periş, judeţul Ilfov).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dinu Cocea a semnat regia filmelor „Iancu Jianu Haiducul” (1980), „Iancu Jianu zapciul” (1980), „Ecaterina Teodoroiu” (1979), „Stejar – Extrema urgenţă” (1974), „Paraşutiştii” (1972), „Zestrea domniţei Ralu” (1971), „Haiducii lui Şaptecai” (1970), „Săptămâna nebunilor” (1970), „Răpirea fecioarelor” (1967), „Răzbunarea haiducilor” (1967) şi „Haiducii” (1965).

De asemenea, el a semnat şi scenografia pentru „Iancu Jianu Haiducul” (1980), „Iancu Jianu zapciul” (1980), „Săptămâna nebunilor” (1970), „Răpirea fecioarelor” (1967) şi „Răzbunarea haiducilor” (1967). Toate aceste filme au avut un mare succes de public.

A ajuns în dizgraţia regimului comunist din cauza proiectului de film „Pe apa sâmbetei”, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la televiziunea publică.

În urma acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a plecat din ţară în 1986, stabilindu-se la Paris

În ultimii ani, Dinu Cocea a revenit în România, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.

La ediţia din 2010 a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi, i-a fost decernat premiul de excelenţă pentru întreaga activitate.

A decedat la Paris in data de 26 decembrie 2013.

 

 

 

 

 

 

1931 : La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1934: A încetat din viaţă inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Bâla; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; (n. 24 aprilie 1868).

A fost un important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai 1928 – mai 1931) .

 

 

 

 

 

 

 

 1938: S-a nascut Augustin Buzura, scriitor, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (n.Berinţa, Maramureş).

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1992 este membru al Academiei Romane.

 

 

 

 

 

 

 

1943: S-a născut  compozitorul, profesorul şi instrumentistul Dinu Giurgiu; (m. 1999).

 

 

 

 

 

1942: In România, Ion Antonescu este învestit cu puteri excepţionale.

 

 

 

1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu), autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944); (n. 1920).

 

 

 

 

 

 

1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu – Mantsu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă).

Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Iorgoveanu Kira photos

 

 

 

 

 A lucrat ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.

Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii – Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.

A colaborat cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua” şi „Tribuna”, precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru”, „Deşteptarea”, „Frânza vlahă” şi „Dimândarea„. .

În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.

 

 

 

 

 

 

 

1955: Se tipareste  primul volum al romanului “Moromeţii” scris de Marin Preda.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Marin Preda.22 MOROMETE

 

Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1958: A avut loc premiera bucureşteană a operei “Oedip” de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut la Iasi, Mihai Razvan Ungureanu,  politician, istoric si diplomat roman, director al Serviciului de Informații Externe al României, fost prim ministru al guvernului roman.

Din 1985 și până la Revoluția din 1989 a fost membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist,  dar declară că nu a fost membru al Partidului Comunist Român.

În 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice din cadrul colegiului St. Cross al Universității Oxford, iar la 24 martie 2004 a obținut un doctorat în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză cu tema „Convertirea și integrare în societatea românească la începutul epocii moderne”.

Vorbește fluent limbile engleză, franceză, germană și ebraică și la nivel satisfăcător limba maghiară.

 

 

 

 

 

 

 

1994:  A încetat din viaţă la Botosani, scriitorul şi teologul  roman Alexandru Bardieru,  (n. 13 mart. 1913, Nesfoaia, fostul judet Hotin în Nordul Bucovinei astazi parte a Ucrainei).

A scris literatură pentru copii. (“Mreană, mreană năzdrăvană”, “Norocel degeţel”, “Poveşti nemuritoare”);(n.12 martie 1913).

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Teodosie de la Brazi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sfantul Teodosie de la Brazi

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Teodosie de la Brazi este praznuit de Biserica Ortodoxa Romana pe 22 septembrie. Sfantul Ierarh Teodosie s-a nascut in prima jumatate a sec. al XVII-lea, in tinutul Vrancei.

A intrat de tanar in monahism. Datorita culturii sale, este numit secretar la cancelaria manastirii Bogdana.Mai tarziu, in calitate de egumen, se ocupa de reconstruirea acestui asezamant. In anul 1670 a fost hirotonit episcop de Radauti, iar in 1671, episcop de Roman.

Din cauza plecarii Sfantului Dosoftei in Polonia, scaunul de Mitropolit al Moldovei devine vacant.

Moldova era condusa la acea vreme de domnitorul Dumitrascu Cantacuzino, o persoana fidela otomanilor.  La cererea acestui domnitor, episcopii din Moldova il vor alege ca mitropolit pe Teodosie.

Pastorirea sa in calitate de mitropolit nu va dura decat un an, din cauza faptului ca i-a cerut domnitorului sa puna capat asupririi otomane.

La revenirea Mitropolitului Dosoftei, ierarhul Teodosie pleaca la Focsani.

Aici s-a ocupat cu reconstruirea Manastirii Brazi. La cererea sa este adus egumenul Zaharia, din Muntele Athos, o persoana instruita in tainele monahismului.In anul 1688, pe cand se afla la Focsani, ierarhul a fost rapit de prietenii domnitorului Dumitrascu Cantacuzino si dus in Tara Romaneasca.

Aici a fost chinuit timp de zece saptamani.In toamna anului 1694, tatarii au navalit si la schitul Brazi. Acestia i-au cerut sa le predea avutul si obiectele de pret.

Pentru ca Sfantul Teodosie a refuzat, acestia i-au taiat capul.Moastele Sfantului Teodosie au fost descoperite printr-o minuneSfantul Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe atunci frate la Manastirea Brazi, marturiseste: “Inainte ca arhim.

Dimitrie sa fie staret al Manastirii Brazi din Moldova, el a trait viata pustniceasca aspra intr-o padure mare, unde din intamplare a gasit ingropat un vas mare plin cu bani de aur.

In vas a gasit o insemnare, in care se spunea ca acesti bani sunt de la Mitropolitul Dositei (Teodosie – confuzie datorata apropierii dintre numele celor doi ierarhi contemporani) care i-a ascuns acolo, prevazandu-si sfarsitul sau mucenicesc din mana turcilor.

In insemnare se mai spuneau si acestea: “Cine va gasi acesti bani este indatorat sa zideasca din ei o manastire si trei schituri” si ca “la terminarea de zidit a celui din urma, al treilea schit, va afla si moastele mele”.

Arhim. Dimitrie marturiseste intr-o insemnare din 20 februarie 1842, ca dupa ce a terminat de construit si cel de-al treilea schit, sapand in curte mormantul sau, a aflat sicriul cu moastele Sf. Teodosie.

Capul era asezat alaturi, cu fata in jos, pe o caramida. Moastele erau intregi si raspandeau un miros foarte placut, ceea ce confirma evlavia credinciosilor care l-au considerat sfant inca din timpul vietii.

La 6 mai 1842, moastele Sfantului Teodosie au fost asezate intr-un mormant nou, zidit in partea de nord a paraclisului subteran de la Manastirea Brazi.

Dupa un scurt timp, capul sau a fost scos din mormant si asezat spre inchinare in biserica, probabil tot de catre staretul Dimitrie.

El a ramas in paraclisul subteran pana la desfiintarea asezamantului, in 1959, cand a fost pus inapoi in mormant.

Dupa redeschiderea manastirii, in urma lucrarilor de restaurare, maica Iustina a redescoperit  la 20 martie 2000, moastele Sfantului Teodosie.

Hotararea canonizarii sale s-a facut in sedintele Sfantului Sinod din 4-5 martie 2003.

Slujba de proclamare a canonizarii a avut loc la 5 octombrie 2003, la Manastirea Brazi din judetul Vrancea.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/22/o-istorie-a-zilei-de-22-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

 

22/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. Reblogged this on Cronopedia.

    Comentariu de munteanioan | 22/09/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: