CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Premierul Ungariei,Victor Orban, a reușit să preia controlul financiar asupra presei maghiare din România

Viktor Orban promite că nu va renunţa la legea criticată de Bruxelles: "Nu  vom lăsa activiştii LGBTQ printre copiii noştri" | Digi24

Raport : presa maghiară din România e în mare parte controlată de Victor Orban

Un raport al Asociației Transilvania Transparentă scoate la iveală faptul că guvernul de la Budapesta a reușit să aplice și în România modelul impus în Ungaria, unde premierul conservator Victor Orban a reușit să preia controlul financiar asupra presei…

Așa se face că acum, în Transilvania, mass media de limbă maghiară este majoritar finanțată de statul maghiar, constată https://www.rfi.ro/raport-presa-maghiara-din-romania-e-mare-parte-controlata-de-victor-orban

Jurnalistul de investigație Zoltan Sipoș a urmărit activitățile Asociației pentru spațiul media transilvan din 2007, an în care a început practic această finanțare de către Budapesta a presei de limbă magiară. De atunci, cu pași mărunți dar siguri, mass media de limbă magiară din România a fost aproape integral dependentă de acești bani care nu sunt puțini, după cum a explicat la RFI Zoltan Sipoș.

”Au primit finanțări de 7,45 de miliarde de forinți, adică 20 de milioane de euro…Întrebarea este : OK, ce se întâmplă cu acești bani? Fondul Bethlen Gábor este fondul din care guvernul maghiar acordă granturi comunităților maghiare de peste hotare. Am accesat bugetele și ce am descoperit este că doar o parte din acești bani acoperă costurile de tiraj, salarii, jurnaliști…Sunt anumite costuri care plutesc cumva în aer…Există în aceste bugete niște linii care sunt destul de suspecte”, explică jurnalistul care refuză însă să facă speculații privind destinația ”celorlalte cheltuieli” de aproximativ 700 de mii de euro.      

Dar ce urmarește Budapesta? Interesul este unul de natură electorală : cum maghiarii din România se pot implica în orice proces electoral din Ungaria, Budapesta a avut tot interesul să își asigure dacă nu o presă favorabilă, măcar una care să închidă ochii la acte de corupție sau derapaje ale actualei puteri. Acum, când Ungaria se pregătește pentru alegerile parlamentare din primăvara anului viitor, se va vedea clar la ce a folosit investiția Budapestei în presa din România, explică la RFI Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. Acesta nu crede însă că Bucureștiul ar trebui să se alarmeze că poate unele teme antieuropene ale Fidesz s-ar putea strecura la noi prin presa magiară deși e regretabil, mai adaugă el, că publicul maghiar din România devine oarecum captiv acestei ”bule mediatice”.

”Se apropie alegeri în Ungaria, alegeri parlamentare importante în mai puțin de un an dar, mai mult decât atât, opoziția vrea să organizeze alegeri preliminare pentru a pune un singur candidat împotriva candidatului Fidesz. Începând de prin luna august, se vor face alegeri preliminare…Deci sezonul politic se intensifică și interesul politic pe termen lung se acutizează : intrăm într-o lungă campanie electorală în Ungaria și aceasta va reverbera în Ardeal…Temele de propagadă le fac și la noi politicieni și partidele românești deci cum poți reproșa ceva influencerilor din Trasilvania…Doar trebuie să înțelegem direcția în care se merge această piață care se cartelizează…Ce încearcă Victor Orban să facă în Ardeal este mai mult o cumpărare a tăcerii, un fel de clientelizare a celor care vorbesc în public să nu pună pe agendă teme care îi jenează pe ei…Avem o problemă a concetățenilor noști și a noastră pentru că, iată, niște cetățeni români sunt ținuți prizonieri într-o bulă mediatică…”, a explicat la RFI Sorin Ioniță.      

Dar cum se poziționează UDMR față de acest ”fenomen”? Jurnalistul de investigație Zoltan Sipoș spune la RFI că impresia sa este că UDMR e oarecum ținută captivă și presa de limbă maghiară finanțată de Budapesta e garanția că – dacă uniunea s-ar întoarce puternic împotriva Fidesz, ar fi imediat atacată.

Trăgând linia, președintele Expert Forum spune că presa de limbă magiară din România va fi interesant de urmărit în următoarea perioadă pentru că va reflecta bătălia electorală din țara vecină. Se vor exploata nemulțumirile europene legate de pandemie? Sorin Ioniță crede că, mai degrabă, linia va fi alta…”Mai sunt nouă luni până la alegeri și se pot întâmpla multe…Chiar la momentul în care vorbim lucrurile nu mai sunt ca anul trecut pe vremea aceasta deci nu cred că va fi prima temă pe agendă…Temele vor fi mai degrabă narativele culturale ample de tip conservator, ever-greenurile care nu țin de criza acută a COVID : LGBT, familia tradițională, valori, identitatea, cetatea asediată, cele care au funcționat întotdeauna și pe care le faci în concert cu Vladimir Putin, de ce să nu o spunem, dacă e să dăm credit celui care este marele Jucător pe agenda din Europa”,  conchide președintele Expert Forum.

06/08/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse a produs valuri în presa maghiară: “Pentru prima dată în istorie, românii sunt mai bogați decât ungurii”!

 

 

https://www.facebook.com/Glasul.info/

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse face o dezvăluire de senzație: românii sunt pentru prima dată mai bogați decât toți vecinii din țările din jurul României.

Acest raport al băncii elveţiene a produs deja ecouri în presa maghiară: “Pentru prima dată în istorie, românii sunt mai bogați decât ungurii”, scrie Dailynews Hungary

 

În anul 2018, averea pe cap de adult în România este estimată la 42.282 USD, față de 41.118 USD în Ungaria, 30.224 USD în Bulgaria, 19.582 USD în Serbia, 5.204 USD în Ucraina și 3.837 USD în Moldova, se arată în raportul “Global Wealth 2018” al Credit Suisse, potrivit Business Review.

Cu toate acestea, românii rămân cu mult în urmă față de cetățenii din țările europene cu economii puternice, precum Marea Britanie, Germania sau Franța.

De asemenea, resortisanții români sunt mai puțin bogați decât polonezii (53.511 USD per adult), sau cehii (62.340 USD).

În urmă cu 18 ani, românii aveau averea pe cap de adult estimată la doar 3000 de dolari americani, cu mult mai puțin decât nivelul la care se aflau ungurii (aproximativ 11,800 de dolari) sau chiar de cetățenii Georgiei (aproximativ 4500 de dolari).

  Potrivit raportului băncii elveţiene Credit Suisse, în 2018 românii erau considerați de aproape două ori mai bogati in comparatie cu  argentinienii sau rușii, și cam de trei ori mai bogați decât brazilienii.

 

 

Surse:

https://www.neweurope.eu/article/credit-suisse-report-says-romanians-are-now-richer-than-hungarians/

http://www.rador.ro/2018/10/23/new-europe-un-raport-al-credit-suisse-afirma-ca-acum-romanii-sunt-mai-bogati-decat-ungurii/

Glasul.info

04/11/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Raport pe 2010 despre situatia istroromanilor.Croatia incearca sa faca sa dispara dialectul istroroman.

Pe harta:localizarea istroromanilor

Croatia incearca sa faca sa dispara dialectul istroroman. Raport pe 2010 despre situatia istroromanilor

miercuri, 28 iulie 2010

Roma, Italia/Romanian Global News   

„Pe fondul activităţii Asociaţiei „Andrei Glavina”, înfiinţată la Triest în aprilie 1994, a editării primei publicaţii periodice în dialect istroromân de către Dr. Petru Raţiu, a participării la numeroase Congrese internaţionale ale U.F.C.E. şi ale Consiliului Europei, precum şi a organizării la Universitatea din Pola a Simpozionului „Istroromânii ieri, azi, mâine” în martie 2000, cu participare ştiinţifică şi oficială internaţională, existenţa graiului istroromân, unul dintre cele patru dialecte româneşti, a ajuns la cunoştinţa Consiliului Europei.
Ca semnatară a Chartei Europene a limbilor regionale şi minoritare – C.E.L.R.M.-, Croaţia se află sub monitorizarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. La 12 martie 2008, Consiliul Europei –C.E.- a făcut public Raportul Comitetului său de Experţi privind aplicarea de către Croaţia a C.E.L.M..R., care prevede un mecanism de control pentru evaluarea periodică a aplicării acesteia.

 În capitolul 2, Raportul Comitetului de Experţi, „Evaluări privind aplicarea părţilor a II-a şi a III-a ale Chartei”, acesta se referă, în premieră absolută, la dialectul istroromân (subcapitolul 2.1.2, & 48, istroromâna).Pe baza Raportului oficial al Comitetului de Experţi, deputatul din R. Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (A.P.C.E.), Vlad Cubreacov, a depus la 17 aprilie 2008 „Proiectul de Rezoluţie privind situaţia culturală dificilă a minorităţii istroromâne”, înregistrat ca document al C.E. cu nr. Doc. 11595, semnat de 34 de deputaţi din 20 de state membre ale Consiliului, cerând recunoaşterea drepturilor lingvistice şi culturale pentru comunitatea istroromână, în acord cu standardele europene.

 Anterior, în vederea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană, un pas a fost făcut printr-o decizie a Ministerului croat al Culturii din 27 august 2007 prin care graiurile istroromâne au fost declarate „bun cultural nematerial” şi incluse pe Lista bunurilor culturale croate nemateriale protejate.

Se tratează de protecţia rezervată unor manifestări etno-folclorice, dar nu aceleia a unei limbi, prevăzute de C.E.L.R.M., care prevede, spre exemplu, grădiniţe de copii în limba populaţiei minoritare, ore la şcoală în limba aceleiaşi populaţii, emisiuni în graiul acesteia la TV şi radio local, etc.   

La manifestările în sprijinul populaţiei istroromâne, ca acelea ale „Asociaţiei Decebal” la Triest în anul 2007, şi la Sibiu, organizate împreună cu Asociaţia „Astra” în 2008, prilejuite de expoziţia de documente din istoria Istroromânilor a Dr.ului Ervino Curtis, s-a răspuns pe teritoriul croat cu organizarea unui program coordonat de dna. Zvezdana Vrzic, finanţat de autorităţile regiunii Istria, de NYU (Universitatea din New-York), care se bucură şi de sponsorizarea TRACE, deşi dna.

 Vrzic nu cunoaşte dialectul istroromân sau limba română şi în general nici o limbă romanică scrisă şi vorbită.   
În cadrul acestui program a avut loc între 10-12 iulie 2009 la Jeian şi Suşnieviţa un seminar axat pe un proiect întitulat „Ocrotirea limbii vlaşchi sau jeianschi” care s-a repetat la 24 iunie 2010, la Suşnieviţa, consacrat aceluiaşi proiect al dnei. Vrzic. 

 

De la început se observă că limba este tratată f. reductiv, fiind retezată de rădăcina şi legăturile ei fireşti cu limba română şi aceasta este o tendinţă – sau un program- care nu poate tutela o limbă în pericol iminent de dispariţie, ci numai a o slăbi (anula). În ce constă această „tutelă” sau ocrotire a zisei limbi „Vlaşchi sau Jeianschi”?

 Ea constă în simpla scriere la calculator, „digitalizare”, a unor scurte povestiri în graiul „vlaşchi” sau „jeianschi” şi în editarea unui CD audio, cu un vocabular minim, chemat „limba de saka zi” (limba de fiecare zi).

Limba se preconizează a fi scrisă după ortografia croată şi s-a creat în acest scop un site pe internet, www. vlaski-zejanski.com şi cu aceasta se consideră rezolvată problema limbii!
Site-ul pe internet are patru minuscule compartimente, printre care acela întitulat „Glasovi zajednice” – Vocile comunităţii -, ale unei comunităţi orientate însă numai spre trecutul recent iugoslav, de o generaţie, apoi compartimentul tot minuscul, chemat „Nauci” – Ştiinţă -, în care se vorbeşte de originea limbii în mod extrem de sumar, din care rezultă doar că nu se ştie nimic precis de originea limbii, decât că ar fi ajuns cândva, prin secolul XVI, de undeva „din Balcani”.  

– Documentele care atestă prezenţa Vlahilor (a Românilor) la 1181 la râul Tagliamento, la 1321 în insula Krk (Veglia), Actele de hotărnicie, „Atti di confinazione”, de la începutul secolului XIV în Istria, publicate de Carlo de Franceschi, care atestă prezenţa unei populaţii româneşti, etc., pentru a ne limita foarte, foarte mult, sunt complect ignorate-. Tot ce se recunoaşte este totuşi, că după toponomastică, etnia „vlahilor” era în trecut mult mai întinsă în Istria.

 Despre triestinul Ireneo della Croce şi celebrul endoetnonim „Rumeri” – Rumeni cu n rotacizat- şi limba acestora, „foarte asemănătoare cu a Valahilor de la Dunăre”, mărturie scrisă şi publicată de Ireneo della Croce la 1698 în „Historia antica e moderna, sacra e profana, della citta’ di Trieste”, despre acelea mai vechi ale episcopului Tomasini de la Cittanuova în Istria (1650), sau despre „Jus valachicum” reconfirmat la 1436 de Hanz Frankapan – Giovanni Frangipane- ban de Croaţia şi Knez de Krk (Veglia), nu se menţionează nicăieri nimic, cum dealtfel nu se menţionează, în timpuri mult mai recente, de „Itinerarul în Istria” a lui Ioan Maiorescu (1857), de scrierile despre limbă ale lui Iosif Popovici, Sextil Puşcariu, Leca Morariu, Traian Cantemir, Matteo Bartoli, Petar Skok,  August Kovacec, sau acelea istorice ale lui Franz Miklosich, Konstantin Jirecek, Sextil Puşcariu, Silviu Dragomir, etc., etc. ; cum nu se menţionează de şcoala cu ore de predare în dialect şi limbă română literară, a lui Andrei Glavina, la Suşnieviţa, între anii 1919 şi 1924. 

În acest fel se creează imaginea unui popor al nimănui, fără origine şi nume, în afara istoriei, rătăcit cine ştie cum pe meleagurile Croaţiei, a cărui identitate este redusă la numele unui sătuc. Ne îndoim că în acest mod se creează condiţiile pentru păstrarea şi conştientizarea valorii limbei de către populaţia locală, aşa cum afirmă în „programul de tutelă”, coordonatoarea acestei acţiuni.

Căci în mod subînţeles, fără a o declara pe faţă, limba este considerată deja moartă şi unica perspectivă a ei este mumificarea într-un muzeu, fără perspectivă de limbă vie.  Se tratează deci o limbă încă vie, vorbită de vreo 500 de locutori în Istria, şi vreo trei ori mai mult în lume, dar în grav pericol de-a dispărea în scurt timp, la fel cum s-ar trata o limbă de mult timp moartă.
Salvarea nu poate consta în a băga fragmente de limbă într-un CD audio pe internet, ci trebuie să fie activă, prin transmiterea, aşa cum era până prin anii 1970, de la o generaţie la alta,  astăzi slăbită, şi de aceea este nevoie de transmitere vie ajutată şi prin grădiniţe de copii – căci limba se poate studia, dar nu învăţa de copii preşcolari prin internet, ca limba aztecilor-, de un profesor calificat pentru învăţarea chiar facultativă a limbii la şcoală, şi încurajarea ei prin emisiuni la TV şi radio locale, dacă intenţiile de „revitalizare” ale limbii sunt  sincere, şi nu simplu etnobusiness şi ipocrizie.  

Drepturile lingvistice ale cetăţeanului viu nu pot fi puse pasiv într-un muzeu de antichităţi, ele trebuie să se manifeste în mod activ, în viaţa de zi cu zi a comunităţii. Eforturile Croaţiei, la care trebuie să se asocieze România, căci nu se tratează de o populaţie fără nume, legături şi origine, aşa cum este tratată în proiectul susamintit, „Ociuvanie vlaşkog ili jeianskog iezica”, ar trebui făcute în sensul  bunei credinţe şi al aplicării legilor europene şi al tratatelor bilaterale, în virtutea cărora mica comunitate croată din România, nu este considerată în mod reductiv „caraşoveană”, ci se bucură de toate drepturile, i se recunoaşte o origine şi o limbă, are şcoli finanţate de statul român, etc. 

 Ne disociem de aceea de încercarea de rupere a graiului istroromân de limba română, de anulare a etnonimului de Rumeri – de la Romanus,Rumân, Rumăr -, astăzi legitim exprimat în sintagma istroromâni, şi exprimăm opinia că măsurile preconizate care fac tabula rasa de istoria şi filologia acestui ram al romanităţii, reducându-le la nivelul unor persoane fără competenţă culturală, nu pot fi acceptate de comunitatea ştiinţifică şi de cea a statelor europene.
Ne disociem, de aceea, de măsurile de faţadă, de „ochii lumii”, care riscă să confunde salvarea unei limbi cu înhumarea ei, şi cerem în schimb aplicarea standardelor europene” 

Raportul este redactat de Asociaţia culturală istroromână „Andrei Glavina”, pentru conformitate Dr.Petru Raţiu si este destinat uzului Ministerului de Externe, Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, a Ambasadorului României la C.E., Dl. Stelian Stoian, a Academiei Române şi a Instituţiilor de Cultură.

28/07/2010 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: