CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Zece ”previziuni umile” pentru 2023, făcute obraznic pe TWITTER de fostul președinte și prim-ministru rus, Dmitri Medvedev

Medvedev face pe Twitter zece ”previziuni umile” pe 2023 şi le transmite ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”. România şi Războiul rus din Ucraina nu apar în aceste ipoteze halucinante.

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, face zece ”previziuni” pe 2023, ”în Ajunul Anului Nou” pe care le prezintă, într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter luni seara, drept ”umile”, în comparaţia cu ”ipotezele futuriste” ale altora, care ”parcă rivalizează să le evidenţieze pe cele mai sălbatice şi cele mai absurde”.

De asemenea, el îşi prezintă aceste ”previziuni” în opt mesaje postate pe Twitter, transmite News.ro., preluat de https://timpul.md.

”1. Preţul petrolului va creşte la 150 de dolari (barilul), iar preţul gazelor (naturale) va depăşi 5.000 de dolari pe metrul cub.

2. Regatul Unit va reintra în Uniunea Europeană (UE).

3. UE se va prăbuşi după întoarcerea Regatului Unit, euro va ieşi din uz (şi va deveni) fosta monedă a UE.

4. Polonia şi Ungaria vor ocupa regiuni în vestul fostei Ucraine actuale.

5. Al Patrulea Reich va fi creat, cuprinzând teritoriul Germaniei şi sateliţilor săi, adică Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia, Republica Kievşi alţi proscrişi.

6. Războiul va izbucni între Franţa şi al Patrulea Reich. Europa va fi împărţită, Polonia va fi reîmpărţită în (acest) proces.

7. Irlanda de Nord se va despărţi de Regatul Unit şi va intra în Republica Irlanda.

8. Războiul Civil va izbucni în Statele Unite, California şi Texasul devenind ca rezultat state independente. Texasul şi Mexicul vor forma un stat aliat. Elon Musk va câştiga alegerile prezidenţiale într-un număr de state care, după sfârşitul noului Război Civil, vor fi date GOP.

9. Toate cele mai mari pieţe bursiere şi financiare vor părăsi Statele Unite şi se vor muta în Asia.

10. Sistemul de management monetar de la Bretton Woods se va prăbuşi şi va conduce la prăbuşirea FMI şi Băncii Mondiale (BM). Euro şi dolarul vor înceta să mai circule ca monede globale de rezervă. În schimb vor fi foloste activ monedele fiduciare digitale”.

Fostul şef de stat îşi încheie aceste ”previziuni” făcându-le ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”.

Medvedev nu menţionează România în aceste ipoteze halucinante, în pofida atacului aproape tuturor est-europenilor și nici războiul Rusiei din Ucraina nu apare în aceste ”previziuni”.

”Epic thread!!”, i-a replicat Musk într-un prim mesaj, după care a revenit și a scris un nou mesaj la postarea sa inițială:

„Acestea sunt cu siguranță cele mai absurde predicții pe care le-am auzit, arătând și o lipsă incredibilă de conștientizare a progresului făcut în inteligența artificială și energia sustenabilă”.

Publicitate

28/12/2022 Posted by | Propagandă rusă | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

În Ungaria, mai multe mari lanţuri de retail au luat decizia de a raţionaliza alimentele

Mai multe lanţuri de supermarketuri din Ungaria au luat decizia de a raţionaliza mâncarea

Potrivit Ziarului Financiar, preluat de https://www.ziaruldeiasi.ro, situaţia a devenit îngrijorătoare după ce guvernul din ţara vecină a introdus mai multe limitări la preţurile alimentelor „pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare”.

Aceste limitări au provocat penurii,în unele magazine rafturile s-au golit rapid, „iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra”, arată ZF, citând mai multe site-uri din Ungaria.

Conform sursei citate, între brandurile care au adoptat măsura raționalizării se numără Lidl, Tesco, Spar, CBA sau Real.

„În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine”..

Sursa citată mai arată că politicienii din opoziţie susţin că guvernul din ţara vecină ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum. „Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile”.

În altă ordine de idei, din cauza problemelor economice cu care se confruntă, renumita cofetărie Hauer din Budapesta, cu o tradiţie de 120 de ani, se va închide. Reprezentanţii firmei au anunţat că au decis să închidă „din cauza impactului negativ al mediului economic asupra industriei de catering”.

Explozia preţurilor la alimente şi cea a facturilor la utilităţi stau la baza inflaţiei accelerate din Ungaria. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE.

Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut. Inflaţia accelerată şi deprecierea forintului până la un minim istoric a forţat deja Banca Naţională a Ungariei să modifice politica monetară la mijlocul lunii octombrie, când a decis în regim de urgenţă să introducă o dobândă de 18% la depozitele în forinţi.

24/11/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

UNGARIA ARE ȘI EA UN ”ȚINUT SECUIESC” dar legislativul maghiar a refuzat recunoașterea secuilor drept grup etnic minoritar

ȚINUTUL SECUIESC DIN UNGARIA: JUDEȚELE TOLNA ȘI BARANYA

Existența secuilor în Europa este general cunoscută. Etnogeneza și istoria acestui grup etnic este puțin cercetată, în mediul științific conturându-se ipoteza unanim acceptată că secuii sunt un popor de origine turcică.

Nu se cunoaște perioada sau data exactă a strămutării secuilor din Asia în Europa însă, potrivit mai multor mărturii scrise de-a lungul timpului, secuii au avut propria lor limbă și scriere (runele turcice), diferită de limba și scrierea românilor, maghiarilor sau a altor popoare cu care au intrat în contact sau conviețuit.

Runele turcice sunt și astăzi folosite în unele localități din România și alte state în care au locuit sau mai locuiesc secui. Un șir de toponime din Ungaria și alte state cuprind numele etnic Secui sau derivate ale acestuia.

Secuii locuiesc atât în Ungaria, cât și în România și Serbia. În România se atestă existența secuilor în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, Hunedoara și Suceava, în Ungaria – în județele Tolna și Baranya, iar în Serbia – în unele districte din Provincia Autonomă Voievodina. Etnicii secui din România reprezintă o comunitate diasporală, dat fiind că matricea etnogenetică secuiască este situată în limitele actuale ale statului maghiar, în județele mai sus amintite: Baranya și Tolna. Centrul administrativ al județului Tolna este situat în orașul Szekszard, din paradigma etnonimului Szekely, iar centrul administrativ al județului Baranya – în orașul Pecz. De asemenea, sursele maghiare atestă prezența etnicilor secui, diferiți de maghiari, în fostele județe Szerém, Temes, Abaúj, Gömör, Bars, Moson și Fejér din cuprinsul actual al Republicii Ungare sau din Provincia Autonomă Voievodina din Serbia.

Este de precizat că în anul 2018 a fost lansată în Ungaria o inițiativă legislativă populară pentru recunoașterea secuilor din județele maghiare Tolna și Baranya (vezi harta), drept grup etnic minoritar, scrie https://cubreacovblog.wordpress.com.

Academia de Științe a Ungariei a avizat favorabil această inițiativă legislativă, iar Autoritatea Electorală Centrală a Republicii Ungare a preluat inițiativa, conform procedurilor. Cu toate acestea, proiectul de lege a fost respins de Legislativul maghiar, care, de asemenea, se opune recunoașterii oficiale a minorității evreiești din Ungaria.

În prezent, există doar 13 naționalități recunoscute de stat în Ungaria: armeană, bulgară, croată, germană, greacă, poloneză, rromă, română, ruteană, sârbă, slovacă, slovenă și ucraineană (în limba maghiară: bolgárok, cigányok, görögök, horvátok, lengyelek, németek, örmények, románok, ruszinok, szerbek, szlovákok, szlovének, ukránok).

Foto: Manifestație sub deviza ”Secuii nu sunt maghiari!”

De fapt, grupurile etnice secuiesc și evreiesc reprezintă, după țigani (300-450 de mii), cele mai numeroase minorități naționale din Ungaria.

Ironia sorții este că tocmai aceste numeroase minorități nu sunt recunoscute oficial de către statul maghiar și nici nu pot beneficia de drepturi naționale, în spirit european.

Alte minorități etnice nerecunoscute oficial în Ungaria sunt: hunii (în maghiară: hunok, de origine turcică, 2 381 de persoane înregistrate la ultimul recensământ), iașii (jászok, de origine osetă/alană), bunevații (bunyevácok, de origine sud-slavă).

Se estimează că numărul etnicilor secui din Ungaria ar fi în jur de 200 de mii. Potrivit mai multor sociologi și etnografi, aceștia reprezintă o minoritare silențioasă, deopotrivă cu minoritatea evreiască mozaică maghiarofonă din Ungaria, care ezită să-și asume și afirme public identitatea distinctă (Ungaria este, în afară de Federația Rusă, statul european cu cea mai numeroasă comunitate evreiască din Europa) și nu-și declară, decât cu rare excepții, această identitate cu ocazia recensămintelor populației.

Una dintre cauzele pentru care evreii din Ungaria ezită să se declare ca atare la recensăminte se explică prin trauma istorică suportată în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când cea mai mare parte a evreimii maghiare a fost exterminată în lagărele de concentrare.

Astfel, un foarte mare număr de cetățeni maghiari declară la recensămintele populației ca ar deține două naționalități concomitent. Desigur, recenzorii și organele de statistică rețin de fiecare dată naționalitatea maghiară ca fiind ”de bază”, iar cea de-a doua naționalitate ca fiind ”facultativă”. Există localități întregi din Ungaria în care între 50% și 90% din populație declară că ar aparține atât etniei maghiare, cât și unei alte etnii nemaghiare. Nu cunoaștem dacă dubla etnie este o invenție pur maghiară sau se mai practică și prin alte state. Autoritățile ungare folosesc pentru asemenea cazuri noțiunea de ”identitate hibridă”. Observăm din harta de mai jos o concentrație maximă de localități din Ungaria populate de persoane de ”dublă etnie” chiar în zona adevăratului Ținut Secuiesc care cuprinde județele Baranya, Tolna și zone largi din județele limitrofe.

Harta Ungariei pe localități după persoanele cu ”dublă etnie”. A két nemzetiséget deklarálók összlakosságon belüli aránya, 2011// Proporția celor care declară două naționalități în totalul populației, 2011. Sursa: Dr. Tatrai Patrik. Etnikai folyamatok Magyarországon az ezredforduló után. Budapest, 2014. // Dr. Tatrai Patrik, Minoritățile etnice din Ungaria după cumpăna dintre milenii. Budapesta, 2014.

Mai mulți cercetători atestă și o ezitare a etnicilor secui din România de a-și asuma deschis și afirma identitatea secuiască distinctă, diferită de cea a românilor sau maghiarilor, vorbindu-se de asemenea despre o minoritate silențioasă. Acum două decenii a fost înregistrată Uniunea Secuilor din România, în frunte cu președintele ei fondator Kiss Kalman, care a clamat constant recunoașterea secuilor ca minoritate națională distinctă, cu toate drepturile aferente minorităților în sistemul democratic românesc.

În istoria veche și cea contemporană se atestă existența mai multor popoare care vorbesc o altă limbă decât cea a strămoșilor lor, adoptând idiomuri străine, cărora le-au conferit particularități distincte, astfel apărând etnolectele. A se vedea irlandezii vorbitori nativi de limbă engleză, evreii vorbitori nativi de limbă idiș (germanică), ladino/sefardă (latină), karaimă (turcică) sau romaniotă (grecească), grecii vorbitori nativi de limbă urumă (turcică), rromii vorbitori ai unor etnolecte românești sau maghiare etc., etc. Mulți cercetători afirmă că secuii vorbesc în prezent un etnolect propriu, de origine maghiară, care nu este identic cu limba maghiară standard vorbită de etnicii maghiari din Ungaria sau din alte state.

Exprimăm opinia că organismele internaționale pentru drepturile omului ar trebui să acorde o atenție deosebită chestiunii minorității secuiești autohtone din Ungaria și să insiste asupra recunoașterii oficiale a acestei minorități silențioase (dar și a minorității evreiești nerecunoscute), susținând orice demers de autodeterminare a acestei minorități de origine turcică în adevăratul Ținut Secuiesc, care cuprinde actualele județe Tolna și Baranya și zone limitrofe din alte trei județe ale Ungariei (Fejér, Somogy și Bács-Kiskun).

Vlad Cubreacov: GHIVECIUL ETNOGENETIC UNGURESC

 

Potrivit mai multor surse străine, inclusiv ungurești, triburile nemaghiare din care s-a constituit plămada etnică ungară și masa demografică pentru maghiarizare, au fost destul de multe și diverse. Să le vedem pe rând…

1. Barsilii/Bersilii (Varsány în maghiară), trib asiatic de origine turcică, înrudit cu kazarii și bulgarii. Numele tribal reprezintă un eponim format după numele strămoșului legendar Barsil/Bersil, considerat a fi fiul lui Togarma și fratele lui Khazar, Avior, Turis, Avar, Uguz, Trn, Znur, Bulgar și Savir/Sabir.

2. Berenii/Barangerii (Berény în maghiară), trib asiatic, presupus de origine tunguzo-manciuriană (turanică), care a făcut parte din marea Hoardă avară, instalat în Câmpia panonică aproximativ în anul 670;

3. Bulacii (Bulak în maghiară), trib asiatic de origine protobulgară (turcică), instalat în bazinul carpatic între anii 750-800, alături de strămoșii nemaghiari ai secuilor.

4. Cozarii (Kozár în maghiară), nume generic dat kazarilor, urmașii lui Khazar;

5. Eslarii (Eszlár în maghiară), trib de origine alană (indoeuropeană).  Numele este păstrat în denumirea localității Tiszaeszlár (Tisza-Eszlár) din județul Szabolcs-Szatmár-Bereg.

6. Herenii/Cecenii (Herény în maghiară), trib caucazian care a făcut parte din vechea uniune tribală maghiară.

7. Iorșii (Örs în maghiară), trib asiatic de origine turcică. Se presupune că acesta este, alături de Kavari și Kalizi, unul din cele trei triburi kazare care au aderat la vechea uniune tribală maghiară;

8. Ladanii (Ladány în maghiară), trib caucazian de origine iraniană (indoeuropeană) stabilit în Panonia împreună cu ungurii;

9. Nandorii (Nándor în maghiară), trib de origine bulgară (turcică) instalat în Panonia înaintea invaziei maghiare, mai exact în anul 830.

10. Kalizii (Káliz/Kálaz în maghiară) unul din cele trei triburi kazare (alături de Kavari și Iorși), presupus de origine indoeuropeană, care au aderat la vechea uniune tribală maghiară;

11. Kelfanii/Kolpanii (Kölpény în maghiară), un grup etnic european de origine incertă, probabil scandinavă, a cărui denumire s-ar putea să provină din vechiul scandinav kylfingr(de la kylfa – bâtă, ciomag). Au fost recrutați de maghiari ca ostași de elită.

12. Paloții (Palóc în maghiară), populație de origine incertă, presupus turcică, considerată a fi descendentă din Pecenegi, fapt sugerat de etnonimul Paloț Poloŭț Poloveț/Polovți atribuit pecenegilor de către slavi.

13. Pecenegii (Besnyő în maghiară), uniune tribală asiatică, de origine turcică, instalată în Câmpia Panonică înaintea maghiarilor. Dintre triburile maghiarizate complet ne sunt cunoscute următoarele:

· Culbeii (Külbej în maghiară), trib de origine pecenegă;

· Ciurii (Csur în maghiară),  trib de origine pecenegă;

· Erdimii (Értem în maghiară), trib de origine pecenegă;

· Baii (Baj în maghiară), trib de origine pecenegă;

· Tolmacii (Tolmács în maghiară), trib de origine turcică de tip peceneg;

14. Sabirii (Szabir/Szabor în maghiară), trib asiatic de origine turcică (hunică) care a participat la etnogeneza kazarilor. Există și ipoteza originii ugro-finice a acestui trib, cu precizarea că a suportat un proces profund de turcizare. De la numele acestui trib provine denumirea Siberia, spațiul de formare a ugrofinicilor;

15.  Secuii (Székely în maghiară), trib asiatic de origine turcică, de tip kâpceac, care a primit un aport turcic suplimentar, prin contopirea cu Bulacii.

16. Șagii (Ság în maghiară), trib de orgine incertă, considerat de unii a fi de origine indoeuropeană, înrudit cu alanii;

17. Tărcanii/Tarcanii (Tarkány în maghiară), trib de origine turcică descendent din kavarii kazari. A nu se confunda cu tribul bașkir al tarianilor (Tarján în maghiară), de asemenea asimilat de maghiari;

18. Varhuniții (Várkony în maghiară), trib de origine avară, al cărui nume este explicat ca fiind unul compus: avar-huni, instalat în Panonia în anul 567.

Bineînțeles că în afara acestor seminții auxiliare ale ungurilor trebuie să luăm în considerație și populațiile nemaghiare, indoeuropene și destul de numeroase pentru acele vremuri, peste care s-au așezat triburile din vechea uniune tribală maghiară (triburi bașkire și 1 trib dominant ugric) la sosirea lor în Câmpia panonică: 1. germanii, 2. slavii, 3. românii.

Faptul că ungurii de astăzi reprezintă rezultatul unui amplu proces de asimilare a diverselor triburi și neamuri nemaghiare iese imediat la vedere dacă analizăm repertoriul numelor de familie maghiare, format în special în secolul XVIII, când posedarea unui nume de familie a devenit obligatorie.

Astfel, în lista celor 98 de nume de familie purtate de peste 10 mii de persoane din Ungaria, listă întocmită potrivit Registrului general al populației din Ungaria, întâlnim următoarele nume etnice:

1. Tóth (214 040 persoane, poziția 3) – cu sensul de slovac(în vechime – sârb).

2. Horváth (199 982 pesoane, poziția 5) – cu sensul de croat.

3. Németh (92 312 pesoane, poziția 9) – cu sensul de germanneamț.

4. Oláh (38 373 persoane, poziția 17) – cu sensul de român, valah.

5. Török (26 944 pesoane, poziția 22) – cu sensul de turc.

6. Magyar (21 050 persoane, poziția 33) – cu sensul de maghiar.

7. Orosz (22 754 pesoane, poziția 50) – cu sensul de rus.

8. Lengyel (14 014 persoane, poziția 66) – cu sensul de polonezleah.

9. Székely (12 036 pesoane, poziția 77) – cu sensul de săcuisecui.

Totodată, întâlnim destul de des la maghiari și nume de familie formate după vechile denumiri ale triburilor nemaghiare care au fost înghițite de seminția dominantă: BerényiVarsányi, Herényi, Kozár, Örsi, Eszlári, Nándori, Kálazi, Palóci, Besnyő/Besnyői, Csuri/Csűry, Tarkányi, Várkonyi, Székelyi.

Numele de familie maghiare formate de la nume etnice se situează pe locul II (20%), după numele de familie desemnând ocupații și meserii (40%). Știindu-se că numele de familie au, în general, funcție distinctivă, este ciudat să descoperim în lista celor mai răspândite nume de familie ale maghiarilor din Ungaria, pe poziția 34, numele Magyar.

Această ciudată situație este unică în Europa, după cum unic este și fenomenul asimilării unui număr atât de mare de autohtoni europeni de către o seminție asiatică aluvionară.

Cât privește numele de familie de origine română purtate de maghiarii din Ungaria, vom reține următoarea statistică: Bogdán (17 309 persoane), Fábián (13 987 persoane), Kozma(12 428 persoane), Jónás (12 250 persoane), Major (11 781 persoane).

28/10/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: