CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse a produs valuri în presa maghiară: “Pentru prima dată în istorie, românii sunt mai bogați decât ungurii”!

 

 

https://www.facebook.com/Glasul.info/

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse face o dezvăluire de senzație: românii sunt pentru prima dată mai bogați decât toți vecinii din țările din jurul României.

Acest raport al băncii elveţiene a produs deja ecouri în presa maghiară: “Pentru prima dată în istorie, românii sunt mai bogați decât ungurii”, scrie Dailynews Hungary

 

În anul 2018, averea pe cap de adult în România este estimată la 42.282 USD, față de 41.118 USD în Ungaria, 30.224 USD în Bulgaria, 19.582 USD în Serbia, 5.204 USD în Ucraina și 3.837 USD în Moldova, se arată în raportul “Global Wealth 2018” al Credit Suisse, potrivit Business Review.

Cu toate acestea, românii rămân cu mult în urmă față de cetățenii din țările europene cu economii puternice, precum Marea Britanie, Germania sau Franța.

De asemenea, resortisanții români sunt mai puțin bogați decât polonezii (53.511 USD per adult), sau cehii (62.340 USD).

În urmă cu 18 ani, românii aveau averea pe cap de adult estimată la doar 3000 de dolari americani, cu mult mai puțin decât nivelul la care se aflau ungurii (aproximativ 11,800 de dolari) sau chiar de cetățenii Georgiei (aproximativ 4500 de dolari).

  Potrivit raportului băncii elveţiene Credit Suisse, în 2018 românii erau considerați de aproape două ori mai bogati in comparatie cu  argentinienii sau rușii, și cam de trei ori mai bogați decât brazilienii.

 

 

Surse:

https://www.neweurope.eu/article/credit-suisse-report-says-romanians-are-now-richer-than-hungarians/

http://www.rador.ro/2018/10/23/new-europe-un-raport-al-credit-suisse-afirma-ca-acum-romanii-sunt-mai-bogati-decat-ungurii/

Glasul.info

Reclame

04/11/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 22 comentarii

Ungurii cred că țara lor este cu mult mai coruptă decât România!

 

 

 

Uimitor! Ungurii cred că Ungaria este cu mult mai coruptă decât România!

https://www.facebook.com/Glasul.info/

Uimitor! Ungurii cred că Ungaria este cu mult mai coruptă decât România!

De ani buni, chiar încă din primii ani de după 1989, românilor le-a fost indusă ideea că țara noastră ar fi campioană la nivel european sau chiar mondial în ceea ce privește corupția.

Corupție există într-adevăr și în România, ca de altfel peste tot în lume, însă nebunia aceasta sau obsesia legată de lupta împotriva corupției a debutat pe plaiurile mioritice odată cu ordinul extern de înființare a unei instituții de forță cu puteri discreționare, care a ajuns din păcate la apogeul său să se comporte mai degrabă ca o structură de tip stalinist.
Ideea sau principiul de bază au fost bune, însă în practică lucrurile au stat cu totul altfel, iar factorul uman a cântărit poate cel mai mult în această privință.

În loc de eradicarea corupției în România ne-am trezit cu o nouă problemă, una care pune în pericol și decredibilizează chiar și mai mult decât era nevoie sistemul de justiție.

În vreme ce în România propaganda sistemului ne cântă zilnic pe diferite voci că noi românii suntem campionii absoluți în domeniul corupției și că nu merităm nici în Schengen și nici să scăpăm de MCV, vecinii unguri au impresia că dimpotrivă, Ungaria este cu mult mai coruptă decât România.

Publicația HVG prezintă într-un articol informații potrivit cărora Ungaria este mai coruptă decât România, și cu foarte mult în urma Slovaciei și Cehiei, unde percepția cetățenilor din aceste două țări s-a îmbunătățit foarte mult în ultimii ani, în comparație cu ungurii care cred că Ungaria devine de la an la an din ce în ce mai coruptă.

 

 

 

Publicația HVG prezintă într-un articol informații potrivit cărora Ungaria este mai coruptă decât România, Foto: facebook

Publicația HVG prezintă într-un articol informații potrivit cărora  Ungaria este mai coruptă decât România, Foto: facebook

 

Sursa:

04/11/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , | Un comentariu

4 noiembrie 1919: Pentru prima oară cetăţenii din toate provinciile româneşti au ales un singur Parlament al României. VIDEO

4 noiembrie 1919 : Au loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaţilor pe baza votului universal, în care pentru prima oară cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României

 

La 2-4 noiembrie 1919 au loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaţilor şi în 7-9 noiembrie pentru Senat, pe baza votului universal la care, pentru prima oară, cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României, un parlament de tip democratic.

În iulie 1917, Constituţia României a fost modificată, introducîndu-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi cetăţenii (bărbaţi) de la 21 de ani în sus.

Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituţionale, aducînd precizări importante. Pentru a fi ales în Adunarea Deputaţilor se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 25 de ani împliniţi; a avea domiciliul real în România.

Pentru a fi ales în Senat se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 40 ani împliniţi; a avea domiciliul real în România. Cetăţenii primeau certificat de alegător; cei care nu-şi exercitau „fără temei legitim” dreptul de vot erau amendaţi cu sume variind între 20 şi 50 de lei. Modificările au însemnat, printre altele, renunţarea la censul de avere.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de alegători, mutarea centrului de greutate a vieţii electorale de la oraş la sat şi schimbarea modului de desfăşurare a luptei politice. Dacă pînă la război, în regimul votului pe colegii, existau circa 100.000 de alegători cu vot direct, după adoptarea legii electorale numărul acestora a crescut la cîteva milioane (4,6 milioane în 1937).

Evident, aceste cifre se referă la vechiul Regat care avea, în 1914, circa 7,7 milioane de locuitori şi la România Întregită, cu o populaţie de 19,5 milioane locuitori în 1937.

Pentru a evidenţia noua realitate electorală, menţionăm că în 1914, un deputat era ales de aproximativ 400 de cetăţeni; decretul-lege din 1918 stabilea ca un deputat era ales de 30.000 de cetăţeni, iar din 1920 – de 50.000 de cetăţeni, adică de 125 de ori mai mulţi, comparativ cu perioada antebelică.

 

Imagini pentru harta romaniei mari

Harta României Întregite în Perioada Interbelică, 1918-1940


Este o realitate că evoluţia partidelor politice a depins în bună măsură de influenţa lor electorală. Astfel, Partidul Conservator-Progresist şi Partidul Conservator-Democrat au dispărut din viaţa politică în 1922, cînd nu au obţinut niciun loc în parlament. Partidul Poporului a avut un rol politic major în anii în care s-a bucurat de o largă susţinere populară. După 1927, acest partid a intrat într-un con de umbră, obţinînd rezultate modeste în alegeri.

Pentru a se salva din punct de vedere politic, Octavian Goga s-a desprins în 1932 din Partidul Poporului şi a constituit o nouă organizaţie politică – Partidul Naţional-Agrar.
Campaniile electorale au avut un rol important în creşterea gradului de implicare a cetăţenilor României în viaţa publică, aceasta fiind o expresie elocventă a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelică. Cetăţenii au avut dese prilejuri de a participa la viaţa electorală şi la alegerile parlamentare; în intervalul 1919 – 1937 în România s-au desfăşurat zece alegeri pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat (în 1919, 1920, 1922, 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1933, 1937).

Circa 80% din populaţia României trăia în sate, astfel că ţărănimea a devenit principala masă electorală, iar centrul de greutate al confruntărilor politice în timpul alegerilor s-a mutat de la oraş la ţară. S-a schimbat modul de desfăşurare a campaniei electorale: dacă pînă în 1914 un candidat îi putea vizita la domiciliu pe toţi alegătorii din circumscripţia sa, în condiţiile votului universal el trebuia să se adreseze zecilor de mii de oameni, să participe la numeroase întruniri electorale, să ţină discursuri  în medii foarte variate (la cluburi, la cîrciumi, în pieţe publice etc.), să se adreseze unui public extrem de eterogen (mari proprietari, muncitori, ţărani, intelectuali, negustori, ş.a.). Liderii politici – şefii de partide, miniştrii, etc. – făceau adevărate turnee electorale în toate provinciile istorice, pentru a convinge alegătorii că reprezintă pe toţi românii şi nu doar pe cei din anumite zone geografice.

In timpul campaniei electorale oraşele şi satele României erau împînzite cu afişe, conţinînd programele si lozincile partidelor care se prezentau în alegeri, informaţii despre candidaţii care cereau voturile cetăţenilor. Nu lipseau îndemnurile de a nu fi votaţi rivalii politici, care ar urmări obiective egoiste, ar fi fraudat statul în defavoarea cetatenilor (alegatorilor).

 

 

  Istoria md.

– Profesor Universitar Dr. Ioan Scurtu

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/04/ziua-de-4-noiembrie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

04/11/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: