CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MITURI LEGATE DE ECONOMIA ROMÂNIEI DIN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST


Miturile economiei românești din perioada regimului comunist sunt folosite ca argument de fiecare dată când nostalgicii după acel regim au prilejul să-și facă publice opiniile, scrie https://www.analizeeconomice.ro

Un prim mit e acela potrivit căruia economia de atunci era superioară celei de astăzi în ceea ce privește dimensiunile.
Economia de astăzi comensurată prin valoarea PIB în USD este de peste trei ori mai mare decât economia ultimului an de comunism calculată la valoarea de atunci în USD.

Anul 1989 era unul de scădere economică față de cel anterior. PIB-ul național de la acea dată raportat la cursul oficial al dolarului (1 dolar = 14,92 lei), avea o valoare de 53,6 miliarde USD.

PIB-ul României în anul 2013, calculat în USD la cursul de anul trecut (1 dolar = 3,3279 lei), a fost de 189,6 miliarde.

Dacă luăm în calcul devalorizarea dolarului din 1989 încoace, ceea ce înseamnă că un dolar din anul 1989 valora circa 1,92 dolari anul trecut, atunci rezultă că, la valoarea reală a dolarului, PIB-ul din 2013 e aproape de două ori mai mare decât cel din 1989 (98,7 mld. USD față de 53,6 mled. USD). Oricum ai calcula, fie la valoarea reală, fie la cea nominală a dolarului, rezultatul e că economia din 2013 este mai dezvoltată decât cea din 1989.

Al doilea mit e legat de productivitatea proverbială a industriei din regimul comunist. Și acest mit este fals. Industria de dinainte de 1989 avea un aport la formarea pib-ului de 46%, ceea ce însemna în cifre absolute circa 24,6 mld. USD (la cursul din 1989). În anul 2013, aportul industriei la formarea pib-ului național era de 30%, respectiv 56,8 mld. USD (la cursul din 2013).

Aducând cele două valori la prețuri comparabile, rezultă că anul trecut industria a însumat circa 29,6 mld. USD (56,8/1,92=29,6). Deci, chiar și la valoare reală, există o creștere.

Dacă ținem cont că în 1989 existau circa 3,84 milioane de angajați în sectorul industrial, iar în anul 2013 numărul acestora era de circa 1,36 milioane, atunci e mai mult decât evident că nu se poate vorbi de o productivitate superioară înainte de 1989.

În valori reale, productivitatea unui angajat în sectorul industrial din România anului 2013 e de trei ori mai mare decât cea înregistrată de un angajat din 1989 (21.702$ față de 6.413$). Așa se explică și de ce în era comunistă nu exista șomaj. El exista, dar era bine mascat prin numărul de angajați supradimensionat, și de aici provine productivitatea extrem de redusă.

Al treilea mit e legat de exporturile realizate înainte de 1989. Anul căderii comunismului a avut un total al exporturilor de circa 10,5 mld. USD la cursul oficial din acel an. Exporturile pe anul 2013 au totalizat circa 65,8 mld. USD la cursul de anul trecut. Aplicând deflatarea aferentă dolarului, rezultă un total de 34,3 mld. USD echivalenți cu anul 1989. Deci, exporturile de anul trecut sunt de trei ori și ceva mai mari la valoarea reală decât cele din 1989.

Toată lumea avea o locuință.De fapt, toată lumea stătea într-o locuință, mai mult sau mai puțin înghesuiți, proprietatea statului reprezentând circa o treime din totalul de locuințe (2,61 milioane din totalul de 8 milioane). În mediul urban circa 56% din locuințe erau în proprietatea statului. Față de 1989, fondul de locuințe a crescut cu aproape 800 mii, deci aproximativ cu 10%, iar proprietatea de stat s-a diminuat până la 1,16% din totalul locuințelor.

Dacă raportăm numărul de persoane pe locuință la numărul total de locuințe, rezultă că aproximativ o treime din români stăteau în locuințe închiriate de la stat înainte de 1989, față de circa 1,16%, câți erau în această situație anul trecut.

Productivitatea la hectar în agricultura CAP-urilor era mult superioară celei de astăzi. Agricultura comunistă era poate mai organizată, dar în nici un caz nu putea fi bănuită de productivitate. Producțiile medii la hectar în anul 1989 erau:

Cereale boabe – 3.011 kg/ha;
Grâu – 3.235 kg/ha;
Porumb boabe – 2.756 kg/ha;
Floarea soarelui – 1.409 kg/ha;
Rapiță – 831 kg/ha;
Cartofi – 10.964 kg/ha.

Producțiile medii la hectar în 2013 erau : cereale boabe – 3.854 kg/ha; grâu – 468kg/ha; porumb boabe – 4.488kg/ha; floarea soarelui – 1.993kg/ha; rapiță – 2.408kg/ha; cartofi – 15.953kg/ha.

Chiar și producțiile totale la nivel național sunt superioare celor din 1989. Astfel, dacă în 1989, producția totală de cereale boabe se ridica la 17,17 mil. tone, în 2013 producția a fost de 20,89 mil. tone. La porumb boabe, producția în 2013 a fost de 11,3 mil. tone, față de 6,8 mil. tone în 1989. La floarea soarelui, producția totală a crescut de 4 ori (2,1 mil tone față de 0,5 mil. tone), la rapiță de 60 ori. Creșteri mici s-au înregistrat la cartofi și grâu boabe.

Numărul de tractoare agricole a crescut față de 1989 cu 50% (de la 127 mii la 191 mii). În ceea ce privește cantitatea de insecticide folosită, aceasta este de peste 22 de ori mai mică, circa 822 mii kg substanță activă față de 18,5 milioane kg în anul 1989.

Nostalgia după timpurile de mult apuse cred că ține mai mult de regretul unei tinereți trecute decât de cel al unor timpuri economice glorioase.

22/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Cine a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc ?

Grafic: https://www.mesageruldesibiu.ro

Cîțu a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc

Mă feresc să folosesc în exprimări de orice fel ar fi ele, în scris, sau verbal, adjective exaltate, menite doar să atragă atenția, nicidecum acoperite de grozăvia faptului la care mă refer, scrie jurnalistul Mirel Curea în https://www.infobrasov.net/citu-a-ingropat-romania-in-dobanzi-mai-mari-decat-cele-ale-tuturor-tarilor-ue-la-un-loc .

Sunt însă situații în care niciuna din sculele din raftul limbii române nu este suficientă pentru exprimarea consternării, moment în care nu mai pot spune decât „sunt mut”.
Astfel, am rămas mut în fața unei dezvăluiri făcute zilele trecute pe blogul săi, de analistul financiar Radu Soviani.

Din motive de neînțeles, nu a produs un cutremur în societatea românească, nu i-a scos pe oameni în stradă, nu a dus la protagonistului în fața vreunui procuror și nici măcar în fața Parlamentului.

Să o parcurgem:

Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul României a îndatorat populația și companiile cu împrumuturi mai mari decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro împrumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adăugat 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro și 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.

Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică, de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom, sau de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia, sau de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex.
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni din noiembrie 2019 și până în martie 2021 a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot: petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie.

Cum se finanțează această îndatorare?


Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană: cu 2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE.”

Subliniez, analiza lui Radu Soviani nu conține absolut nicio presupunere sau speculație, ea este bazată integral pe datele făcute publice de Banca Central Europeană.
Cum să-și exprimi uluiala? Cu „halucinant!”, cu „senzațional!”, cu „nemaivăzut!”? Este mult prea puțin. Cum spuneam, în față unui asemenea fapt, nu poți decât să rămâi mut? Și mai poți face încă vreo câteva chestii.
Una, ar fi să înțelegem de ce Florin Cîțu refuză la absolut să dea vreo explicație, fie publică, în fața presei, fie politică, în fața Parlamentului, cu privire la banii împrumutați, cu privire la dobânzile sălbatice pe care le-a așezat în spinarea românilor pe multe zeci de ani. Este clar, de ce refuză: pentru că nu are ce explicație să dea.

Ce explicație poate exista pentru faptul că o țară săracă, așezată în coada UE, plătește dobânzi mai mari decât suma dobânzilor plătite de toate țările Uniunii la un loc?

Altă chestie care ar putea fi făcută, ar fi ca românii să-l întrebe, peste tot pe unde dau nas în nas cu el, „Florine, cât la sută ți-ai tras pe dreapta?”.

În lipsa oricărei explicații – Cîțu refuză de un an să sufle ceva despre împrumuturile pe care le face în numele românilor – întrebarea este una absolut legitimă.

Nu în cele din urmă, devine din ce în ce mai limpede motivul pentru care Florin Cîțu are o din ce în mai solidă susținere în vederea preluării funcției de președinte PNL, primul tronson de drum bătătorit pentru Cotroceniul care va rămâne liber, la sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Johannis.

Un asemenea personaj este aur de 24K, este platină pură, pentru regizorii tragi-comediei aflată la al 31-lea sezon, ”România, țară liberă și democrată”.

Concluzie: ”Din 2020 până acum, guvernul toxic a împrumutat peste 50 de miliarde de euro”, susține deputatul Bogdan Trif într-un comunicat de presă.”Cu fiecare zi care trece fără ca românilor să le fie prezentat pe ce s-au dus banii și care este planul Guvernului pentru reducerea datoriei istorice, e tot mai clar abuzul în serviciu de care se face vinovat Florin Cîțu!”.

13/09/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Putin a dus Rusia în urma României


România a depășit în ultimii 5 ani Rusia

Pentru a va face o imagine a scaderii PIB-ului pe cap de locuitor din Rusia, va prezentam evolutia acestuia, intre 2014 si 2020, cat si comparatia cu cel al Romaniei, potrivit Country Economy.

2014 – Rusia – 14.008 $, Romania – 10.022 $
2015 – Rusia – 9.258 $, Romania – 8.942 $
2016 – Rusia – 8.724 $, Romania – 9.520 $
2017 – Rusia – 10.724 $, Romania – 10.777 $
2018 – Rusia – 11.262 $, Romania – 12.363 $
2019 – Rusia – 11.512 $, Romania – 12.867 $
2020 – Rusia – 10.042 $, Romania – 12.892 $.

Analiza economica prezinta faptul ca datorita lui Putin si politicilor sale de austeritate, nivelul de trai din Rusia a scazut cu 11% in ultimii sapte ani, scrie https://www.timpul.md/.

Valoarea PIB-ului general al acestei țări a coborât de la 2,3 trilioane de dolari in 2013, până la 1,5 trilioane de dolari in 2020. Iar Bursa de la Moscova a ajuns la 53% fata de nivelul de maximum din mai 2008.

Rușii sunt șocați de politica lui Putin: Țara lor o duce mai rău decât România

O analiza a unui expert economic international de la Atlantic Council, arata cum cetatenii din Rusia condusa de Putin, in ultimii ani, au ajuns sa traiasca mai rau decat cei din Romania, Polonia si Ungaria.

Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor al Rusiei a fost mai mic comparativ cu al celor trei tari din estul Europei, care au avut o rata de crestere medie anuala mult mai mare fata de nivelul inregistrat de Moscova, potrivit Toys Matrix.

Renumitul economist suedez, Anders Aslund, vorbeste intr-un articol din Project Syndicate, ca presedintele rus, Vladimir Putin invinovateste „fortele exterioare” – nu in ultimul rand preturile globale ale petrolului – pentru starea de criza a tarii sale, chiar daca politicile economice nejustificative si sanctiunile occidentale, nu sunt din vina nimanui, ci doar a lui.

Nu intamplator, a existat o divergenta economica in Europa Centrala si de Est. Tarile care au aderat la Uniunea Europeana si-au imbunatatit performantele economice, iar PIB-ul a inceput sa convearga cu acela din Vestul continentului.

Datele oficiale arata ca, intre 2014 si 2019, Ungaria, Polonia si Romania au crescut cu o medie anuala de 3,8%, 4,1% si respectiv 4,7%. In schimb, Rusia a avansat doar cu 0,7%, iar cetatenii sai sunt socati sa afle ca tara lor sta mai rau decat Croatia, Polonia, Romania si Turcia.

Prin apropierea de piata unica din Uniunea Europeana, Rusia ar fi putut avea o crestere mai mare, daca ar fi avut politici economice solide, constată Anders Aslund, doctorand la Universitatea Oxford.

01/06/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: