ZIUA DE 28 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

Ziua de 28 ianuarie în istoria noastră

  1821 –  După ce în noaptea de 18 ianuarie 1821 Tudor a părăsit Bucureștiul, și, dupa ce a întărit fortificarea Manastirea Tismana, s-a instalat la Padeș.

 De aici, la 23 ianuarie el a dat cunoscuta Proclamatie prin care chema pe toți locuitorii țării să înlăture nedreptățile și „răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre” iar dintre aceștia „să se aleaga…cei care pot să fie buni și cu care noi dimpreună vom lucra binele, ca să le fie și lor bine, precum ne sunt făgăduiți”.

Foto: Pandurii lui Tudor trec Oltul

În drumul sau spre Craiova, Tudor trece în fruntea pandurilor prin Baia de Arama, Broșteni si Strehaia, unde i s-au alaturat numeroși țărani și cetele lui Dimitrie Macedonschi şi Simion Mehedinţeanu (23-28 ianuarie).

  Coborând pe Motru, Tudor si-a așezat tabăra la Ţânțăreni, nu departe de Craiova, la 4-28 februarie 1821, după care a stabilit contactul cu reprezentanții lui Alexandru  Ipsilanti, conducătorul trupelor Eteriei grecești, sprijinite de Rusia.

 1834- S-a născut în comuna Vârlezi, din judeţul Galaţi, generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878. S-a stins din viaţă în Franţa, la Nice, la 8 decembrie 1893.

A fost ultimul fiu al familiei Eustaţiu (originar din Vârlezi, judeţul Covurlui) şi Teodosia Cernat (fiica protopopului Gheorghe Avram, din Galaţi).

La vârsta de 24 de ani, Alexandru Cernat îşi începea cariera militară, ca sublocotenent, la Regimentul 4 Infanterie. Parcursul său în ierarhia militară a fost unul rapid, astfel încât, în 1873, era deja înaintat la gradul de general de brigadă şi numit la comanda Diviziei 3 Infanterie. Din această poziţie, Alexandru Cernat a putut juca un rol-cheie în istoria României. În preajma declanşării Războiului de Independenţă, generalul Cernat a fost  numit, la 2 aprilie 1877, ministru de Război.

Doar patru zile mai târziu, pe baza propunerilor sale, este decretată mobilizarea armatei şi se trece la pregătirea soldaţilor pentru război. În acelaşi timp, este acoperită şi frontiera de sud a ţării împotriva atacurilor otomane.

În perioadele 2 aprilie – 19 august 1877 şi 19 martie – 24 noiembrie 1878, Alexandru Cernat a ocupat funcţia ministru al Apărării Naţionale. După încheierea Războiului de Independenţă, generalul Cernat a fost numit şef al Statului Major General (1881-1882). A trecut în rezervă în 1891.

 1865 – În România, este  întemeiata din iniţiativa lui Constantin Esarcu, a dr.Nicolae Kretzulescu şi a lui Vasile Alexandru-Urechia, Societatea  culturala “Ateneul Român, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. Societatea a desfăşurat o susţinută activitate culturală (conferinţe, expoziţii, concerte), continuată de universităţile populare .

 

 

 

 Foto: Constantin_Esarcu onstantin Esarcu (n. 5 noiembrie 1836, București—d. 8 iunie 1898, Govora, județul Vâlcea) a fost naturalist, medic, pedagog, diplomat și om politic, membru corespondent (din 1884) al Academiei Române. A absolvit Institutul Monti și colegiul „Sfântul Sava” din București. La Paris a studiat științele naturale, iar licența în această disciplină a obținut-o în 1859 la Sorbona. În 1864 și-a luat doctoratul în medicină.

Încă de la începutul activităţii sale, Societatea şi-a propus să construiască un edificiu propriu care va fi un adevarat templu al artelor, ştiinţei şi culturii românesti. C.Esarhu afirma că: “Edificiul va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii “.

Locul unde s-a ridicat Ateneul Român aparţinea familiei Văcăreştilor.

Conform concepţei Societăţii Culturale “Ateneul Român” s-a iniţiat o listă de subscripţie naţională pentru strîngere de fonduri (“Daţi 1 leu pentru Ateneu“), iar în anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron va elabora un proiect avîndu-i alături pe marii arhitecţi ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr.Cantacuzino.

Proiectul edificiului a fost astfel elaborat încît să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”.

În 1888 a fost dat în folosinţă parţial, noul local, lucrările continuînd pînă în 1897 datorită lipsei de fonduri.

Beneficiind de această sala Societatea “Ateneul Român” şi-a diversificat activitatea, în sălile Ateneului avînd loc conferinţe, concerte simfonice ale Societăţii Filarmonice Române înfiinţate din 1868 de către Eduard Wachmann, precum şi expoziţii de pictură (începînd din 1894 saloanele oficiale de belle-arte din Bucureşti s-au desfăşurat în această sală).

De altfel Ochestra Filarmonicii va concerta permanent imediat după darea în folosinţî a salii în 1888 pînă în ziua de azi.

1880 – S-a născut pictorul Camil Ressu, membru al Academiei Romane; (m. 1 aprilie 1962).

 Familia sa  provine dintr-o familie de aromâni din regiunea Epirului, și s-a refugiat la Iasi curând dupa 1800, din pricina persecutiilor stapînirii otomane.

Camil Ressu s-a remarcat ca un bun desenator înca din liceu si se va înscrie în 1897, la Scoala de Arte Frumoase din București. 

A intrat la facultate dar, din cauza  dificultăților financiare, paraseste Bucurestiul si se intoarce la Iasi. În 1902 termină studiile la Școala de Belle-Arte din Iași, obținând medalia de argint și pleacă în același an să se perfecționeze în străinătate. Se oprește două luni la München vizitând muzeele din localitate, după care pleacă la Paris și se înscrie la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae Dărăscu și Ion Theodorescu-Sion.

 

 

În patrimoniul Muzeului de Artă din Bucuresti  este inclusă şi lucrarea sa „Autoportret”.  

În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han înființează asociația „Arta Română”, la Iași.   Participă activ la înființarea „Sindicatului Artiștilor plastici din România” în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani.

În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția Cosași odihnindu-se, una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu și-a dezvăluit întreaga sa vigoare plastică.

Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi Nagy Béla si Virgil Moise. Din 1950 a fost președinte de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici, reluându-și și activitatea de profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. În 1955 i se acordă titlul de Artist al Poporului iar un an mai târziu este numit membru al Academiei Române.

  

1885: S-a născut la București, baritonul Jean Athanasiu. Rolurile cele mai reprezentative pe care le-a interpretat au fost Rigoletto (Rigoletto de Verdi), Scarpia (Tosca de Puccini), Cneazul Igor (Cneazul Igor de Borodin); a contribuit la întemeirea Operei Române din Bucureşti; (m. 20 noiembrie 1938, la București).

1889 – S-a nascut principesa Martha Bibescu, o apreciată scriitoare română (“Izvor. Țara sălciilor”); (m.28.11.1973).

A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a prințesei Smaranda (Emma) Mavrocordat.

A fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles și care avea să devină președintele Federației Aeronautice Internaționale.

De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României și una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.

1897 – În Rusia este efectuat un recensămînt general al populaţiei, potrivit căruia gubernia Basarabia avea în acel moment 1.935.412 locuitori,  dintre care 293.332 sau 15,2% constituiau populaţia urbană, iar 1.642.080 sau 84,8% cea rurală.

Trebuie însă subliniat că organizatorii recensământului au stabilit drept criteriu de determinare a etniei doar limba maternă, fără a lua în considerare şi apartenenţa etnică.

Primele date ale recensământului au fost publicate în 1899: „Grupa romanică este reprezentată de români (circa 900.000), care locuiesc în gubernia Basarabia (judeţele Bălţi, Soroca, Chişinău, Orhei) şi în judeţele de lângă Nistru din gubernia Herson. Potrivit rezultatelor recensământului, românii se situau pe primul loc (920.919 persoane), cu 47,5% din totalul populaţiei Basarabiei, fiind urmaţi de ucraineni, cu 19,6%, şi de evrei, cu 11,7%, pe când celelalte etnii deţi- neau proporţii între 0,1 şi 8%.

Puţin peste jumătate din populaţia rurală a Basarabiei (53,5%) declarase limba română drept limbă maternă, detaşându-se numeric cu mult față de vorbitorii celorlalte limbi.

O altă situaţie s-a profilat din această perspectivă în mediul urban. Primul loc le-a revenit persoanelor care au învăţat de la naştere limba ebraică, ele alcătuind 37,1% din totalul populaţiei înregistrate în oraşele basarabene.

Treapta de mai jos au ocupat-o vorbitorii de limba rusă, cu 24,4%, apoi cei de limba ucraineană, cu 15,7%. Popu- laţia românească autohtonă s-a situat pe treapta a patra, cu 14,1%, după care au ur- mat celelalte minorităţi conlocuitoare, cu procente neîn- semnate.

Este cazul să remarcăm că în 1945, cu ocazia întocmirii unei informaţii cu privire la componenţa naţională a Basarabiei, autorităţile sovietice au utilizat datele recensământului rusesc din 1897 publicate într-o enci- clopedie sovietică, în care este consemnat: români – 48%.

Dintre cei 920.919 români incluşi în registrele recensământului doar 4,5% locuiau în oraşe. Mult mai urbanizaţi s-au dovedit a fi armenii 62,1% din 2.080 de locui- tori), polonezii (52,6% din 11.696 de locuitori), grecii (52,4% din 2.737 de locuitori), cota parte a acestor trei etnii fiind însă mică în cadrul populaţiei urbane. De asemenea, un grad înalt de urbanizare îl aveau evreii (47,8% din 228.168 de locuitori) şi ruşii (45,9% din 155.774 de locuitori), mai mic ucrainenii (12,1% din 379.698 de locuitori) şi bul- garii (11,2% din 103.225 de locuitori).

Problema lipsei românilor din oraşele Basarabiei a fost explicată astfel de istoricul Ştefan Ciobanu: „Dacă cineva ar voi să-şi facă o idee oarecare asupra populaţiei Basarabiei după oraşele ei, ar cădea în cele mai cumplite greşeli.

Oraşele Basarabiei nu sunt emanaţia naturală a satelor din jurul lor, expresia logică a vieţii locuitorilor din Basarabia, cu alte forme sociale şi economice, dar cu acelaşi suflet, cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi datini şi obiceiuri. Oraşele Basarabiei sunt cu desăvârşire străine sufletului poporului românesc dintre Prut şi Nistru”.

Profesorul şi scriitorul Robert Vasilievici Orbinski observa la 1884 fenomenul rusificării elitelor din regiune:

„In ceea ce priveşte intelectualitatea Basarabiei sau această pătură culturală, apoi ea se rusifică în toată Basarabia, cu o rapiditate uluitoare.

1898 – A decedat Alexandru Flechtenmacher, dirijor si pedagog român, întemeietorul si primul director al Conservatorul de Muzică și Declamațiune din Bucuresti (1864); (n.23.12.1823).

Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo.a carei premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la  Teatrul National din Iasi.

A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.

1908: S-a născut la Râmnicu Vâlcea inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică care a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de radiodifuziune bombardate în timpul războiului. A condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot), iar  între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române.

A devenit membru de onoare al Academiei Române în 1993; (m. 13 octombrie 1993).

A contribuit la proiectarea sau modernizarea unor studiouri de radio, TV si cinematografie.  

191- S-a născut inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974; (m. 2000).

 1918 – În timpul Primului Război Mondial, în condițiile prăbușirii frontului  ca urmare a bolșevizării armatei ruse, România, rămasă singură în fața trupelor inamice, a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă de rezistență.

1921: S-a născut (în Grecia) editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române; (m. 2001).

Foto: Împreună cu Emil Cioran (dreapta)

1928 – A murit la Sibiu, Adolf Schullerus, profesor şi preot sas din Transilvania, autorul unor  încercări de elucidare a începuturilor saşilor din această provincie, bazându-se pe documente istorice şi elemente de lingvistică.(n. la 7 martie 1864 în localitatea Făgăraș).

A iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc; (n. 1864).

  1937: S-a născut pictorul, graficianul și profesorul Corneliu Brudaşcu

1933: Guvernul  român condus de Alexandru Vaida -Voievod  semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, “Acordul de la Viena”, care asigura împrumuturile capitaliștilor străini contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor.

1941 – După rebeliunea legionară din zilele de  21.01- 23.01.1941, se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari si tehnicieni.

1943: În România, apare primul număr al ziarului ilegal “România liberă“, editat de organizația Uniunea Patrioţilor, inființată de cercurile comuniste în vara anului 1942, cu scopul de a închega o opozitie internă contra razboiului anticomunist din Rasarit.

 

 

După 23 august 1944 activitatea ei a fost reorientată în direcția luptei pentru “defascizarea” țării.

1943: S-a născut la Piatra Neamț actriţa Florina Cercel.

  A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.    A primit Premiul UNITER pentru rolul Vassa Jeleznova în regia lui Ion Cojar și Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

  A bifat peste 100 de roluri în filme şi piese de teatru.   Alături de Gheorghe Dinică (Aurică Fieraru, Bulibașa șatrei) a format unul dintre cele mai iubite cupluri de pe micul ecran.    A fost căsătorită de 2 ori și nu are copii.

1950 – A murit Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj.

Se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1875).

 1952 – A murit (în lagărul comunist de la Ghencea) Nicolae Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae”; (n. 1874).

1958 – S-a născut interpreta de muzică uşoară Natalia Guberna.

 

 

 

 

 

 

1959 – A murit (la Paris) Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu); poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX.

Este cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică; (n. 1902) 

1979 – A încetat din viaţă Barbu Theodorescu, istoric, folclorist şi editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga (n. 1905).

1990 – În Piata Victoriei din București, se înfrunta doua tabere: una a simpatizanților FSN și cealaltă a simpatizanților partidelor politice care protestau împotriva hotărârii FSN de a participa la alegeri.

În zilele de 28 şi 29 ianuarie, a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii (însoţit de busculade între adversarii şi adepţii FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active.

S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai.

 

A doua zi (pe  29 ianuarie) a avut loc (tot în Bucureşti) o demonstraţie favorabilă FSN, însoţită de blocarea, de către manifestanţi, inclusiv mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD.

   După manifestația din 28 ianuarie organizată de partidele istorice (PNL și PNȚ-CD) și alte organizații civice, autoritățile FSN au făcut apel la mineri să vină în București pentru „restabilirea ordinii”.

Au fost semnalate incidente violente între mineri și locuitori ai Capitalei, iar ortacii, sub coordonarea forțelor de ordine și a liderilor FSN au organizat raiduri, percheziții și rețineri ilegale la sediile unor partide istorice și organizații care militau pentru democrație. 

În urma incidentelor cu forțele de ordine, dar și cu muncitorii și revoluționarii aduși la contramanifestație de liderii Frontului Salvării Naționale, câțiva zeci de manifestanți au fost răniți. S-au făcut și rețineri dintre cei care au participat la miting.

Minerii sosiți în data de 29 ianuarie 1990 au participat, împreună cu forțele de ordine și lideri FSN la percheziții și arestări ilegale la sediile unor partide și organizații civice aflate în opoziție cu cei care preluaseră puterea după căderea dictaturii lui Ceaușescu.

 

A fost prima Mineriadă din istoria României.

  1992- A murit sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; (n. 1920).

1998 – Miniştrii şi secretarii de stat ai PD s-au retras din Guvernul Romaniei, urmînd să – şi depună demisiile la începutul şedinţei Executivului.

Decizia a fost luată de Consiliul Politic al PD, după o ultimă rundă de negocieri cu partenerii de coaliţie.

Conducerea partidului a stabilit ca PD să rămînă în coaliţie şi să acorde Guvernului sprijin parlamentar.

1999 – Este înființată, la București Academia Română de Aviație, prin reorganizarea Centrului de Perfecționare a Personalului din Aviația Civilă.

2000 – A încetat din viaţă Aurel Grigoraş, dirijorul Corului Radiodifuziunii Române timp de peste 30 de ani; (n. 1932).