CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 1 MARTIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 1 martie în istoria noastră 

1 martie – În  România se serbează Mărţişorul

Astăzi, în România și R.Moldova, se sărbătoreste Marțisorul. Femeile si fetele primesc în dar  marțișoare pe care  le poarta pe toata durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. Martisorul este un mic obiect de podoaba legat cu un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu.

Originile sarbatorii martisorului nu sunt cunoscute exact, dar se considera ca ea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte (zeul razboiului, al fertilitatii si al vegetatiei). Culorile martisorului isi au semnificatiile in aceeasi perioada, albul insemnand pace, iar rosu — razboi.

Cercetarile arheologice din Romania au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum aproximativ 8.000 de ani, cand se crede ca amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. In prezent, martisorul este purtat intreaga luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer.

Se crede ca aceasta va aduce belsug in casele oamenilor. Se zice ca daca cineva isi pune o dorinta in timp ce atarna martisorul de pom, aceasta se va implini. In unele judete ale Romaniei, martisorul este purtat doar primele doua saptamani. In localitatile transilvanene martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, pentru a speria duhurile rele. In Dobrogea martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata.

In zona Moldovei pe 1 martie fetele ofera mărtișoare baietilor, care dăruiesc la rândul lor fetelor martisoare în ziua de 8 martie.

Obiceiuri asemanatoare se pot intâlni și în zona Balcanilor, in Bulgaria, Macedonia si Albania.

1542: Voievodul Petru Rareș a încheiat la Suceava un tratat secret cu markgraful Joachim al II-lea de Brandenburg, comandant militar suprem al Sfântului Imperiu Romano-German, prin care domnul Moldovei se obliga, în cazul unui război cu turcii, să furnizeze coaliției creștine informații, provizii, bani, și să întoarcă armele împotriva turcilor, când împrejurările ar fi permis.

Deși Petru Rareș a trimis habsburgilor o sumă mare (200.000 ducați ungurești), acești bani nu au fost folosiți pentru achiziționarea de arme și nici nu au fost restituiți vreodată Moldovei.

1564: Tomșa Voievod, sub presiunea  turcilor și tătarilor, se refugiază în Polonia. Armatele turcești și tătărești, care îl aduceau pe Alexandru Lăpușneanu la domnie, au invadat țara, prădând și jefuind. S-a declanșat un război civil care a durat între 20 februarie–10 martie 1564.

Neputând să se mențină pe tron, Tomșa a fugit la polonezi, însoțit de vornicul Moțoc, de Veveriță postelnicul și Spanciog spătarul și a fost condamnat la moarte și executat de polonezi la Liov, împreună cu cei trei boieri.

Tronul Țării Moldovei este ocupat de Alexandru Lăpușneanu pentru a doua oară.

IMPS | Services Suspended | Postage stamp art, Stamp collecting, Postal  stamps

Hatmanul, Tomșa fusese ales ca domn de boierii răsculați împotriva aventurierului Despot Vodă Ștefan si  a rămas pe tronul Moldovei între august 1563 și martie 1564.

   Despot, refugiat în cetatea Sucevei a rezistat la un asediu de trei luni, după care a fost abandonat de mercenarii săi. Cronicarul Grigore Ureche nota: ”… îmbrăcatu domnéște au ieșit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Aréni, unde era țara adunată și să închină Tomșii”.

Această atitudine teatrală nu l-a impresionat pe Ștefan Tomșa, care, după ce l-a mustrat pentru fărădelegile săvârșite, l-a lovit cu buzduganul, ucigându-l.

Nu cu mult timp înainte îl prinsese și-l trimise la Constantinopol și pe hatmanul cazacilor Dimitrie Visnieviețchi, care trăgându-se dintr-o soră a lui Petru Rareș, intrase în Moldova tot pentru tron.

Ca domn, Tomșa și-a luat numele de Ștefan. Turcii nu au vrut să-l recunoască însă și l-au numit pe Alexandru Lăpușneanu ca domn pentru a doua oară. Tomșa neputând să se mențină pe tron, a fugit în Polonia, unde regele Sigismund pentru a-i mulțumi pe turci, a pus să i se taie capul în mai 1564 la Liov, sub pretextul că Tomșa a făcut niște prădăciuni în Polonia, la începutul domniei lui. A fost înmormântat în biserica ortodoxă din Liov (Lwów).

În scurta sa domnie, Ștefan Tomșa a bătut monedă, dinari de tipul și cu reprezentările dinarilor maghiari contemporani.

1590 ( după alte surse 1595): S-a născut Grigore Ureche, carturar si cronicar, autorul „Letopisețului Țării Moldovei de la Dragoș-Vodă până la Aron-Vodă”; (d.1647).

Letopisetul Tarii Moldovei de cand s-au descalecat tara : Grigore Ureche :  Free Download, Borrow, and Streaming : Internet Archive

A fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
A învățat carte la Lemberg, la Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar.

În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiași Țări de Jos.

„Letopisețul Țării Moldovei de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor care scrie de la Dragoș până la Aron-vodă” a fost scris spre sfârșitul vieții, (se crede că ar fi muncit la el între anii 1642-1647).

Baza informativă a cronicii au constituit-o manualele slavone de curte, cronica Poloniei a lui Joachim Bielski și o cosmografie latină. Valoarea ei constă în integrarea faptelor istorice într-un sistem de gândire politică.

Este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. Arta sa se valorifică îndeosebi în capacitatea de a creiona portrete, intre care ,memorabil este cel al domnitorului Stefan cel Mare.

A murit în anul 1647 în satul Goești din ținutul Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistrița din Moldova.

1746: Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești (1744-1746), clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorceau în țară; liberi ca persoane, țăranii rămâneau totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova.

Hotărârea a fost luată, în urma unui „sfat de obște”, de Constantin Mavrocordat, clerul înalt și boieri.

Constantin Mavrocordat 1711 – 1769 – a fost domnitor în Țara Românească de șase ori și în Țara Moldovei de a patru ori.

In anul 1735 eliberează țăranii dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, libertatea țăranii și-o puteau cumpăra cu 10 lei care trebuiau plătiți boierului.

Tot în anul 1735 o altă reformă a fost cea fiscală. A desființat impozitile indirecte ca ”văcăritul” și ”pogonăritul” și introduce taxa generală de 10 lei pe an, care putea fi plătită în patru rate.

A sprijinit câteva școli și a cerut preoților să știe limba  româna și a luat masuri să fie tipărite cărți bisericești în limba română.

1781: Alexandru Ipsilanti, domn în Țara Românească, a emis „Hrisovul Orfanotropiei”, document ce reglementa activitatea unei instituții ce urma să aibă în grijă copiii abandonați.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1781-Alexandru-Voda-Ipsilanti.jpg

 Hrisovul din martie 1781 a reglementat definitiv activitatea orfanotropiei, cu veniturile și cheltuielile aferente și educării celor aproximativ 200 de copii, inclusiv cu ajutorul Cutiei Milelor. Documentul reglementa activitatea acestei instituții care, gândită în spiritul bizantin al epocii, nu a funcționat însă niciodată.

1788: S-a născut în ținutul Herța din  Bucovina, (astăzi în Ucraina), Gheorghe Asachi, cărturar enciclopedist şi scriitor al începuturilor literaturii române, sprijinitor al ştiinţei şi artelor, întemeietor şi deschizător de drumuri în învăţământ, teatru, presă.

Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu.

A fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. A versificat legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț.

A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursa de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.  A fost inițiat în francmasonerie la Milano, în Italia si in 1830 era Venerabilul unei loji din Iași, iar în 1866 a participat la lucrările Lojii Steaua României, tot din Iași.

A fost o personalitate complexă, îndrumător și animator al vietii artistice și culturale, organizator al școlilor naționale din Moldova, unul din pionierii picturii românești și inițiatorul învățământului artistic în școlile moldovenești.Fiul său, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de știință, a cărei activitate a vizat matematica și topografia. Fiica sa, Hermiona Asachi, a fost soția istoricului francez Edgar Quinet.

A decedat la  12 noiembrie 1869.

1812:  S-a născut la Bucuresti, Nicolae Kreţulescu, medic, diplomat şi om politic, membru al Academiei Române; a întocmit primul „Manual de anatomie descriptivă” în limba română în urma strădaniior lui, în ianuarie 1842, s-a deschis Şcoala de Mică Chirurgie de la Colţea; (m. 26 iunie 1900 la Leurdeni, jud.Arges).

S-a născut într-o veche familie boierească, arborele ei genealogic mergând până la Safta Brâncoveanu, fiica voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Străbunicul său, vornicul Iordache Creţulescu este ctitorul Bisericii Kretzulescu din Bucureşti (1722).

Era al treilea fiu al logofătului Alexandru Creţulescu şi al Anei Câmpineanu. Ca atare, a primit o educaţie aleasă, având la dispoziţie profesori greci şi francezi în perioada adolescenţei, de la care lua meditaţii în casa părintească.

https://laivindur.files.wordpress.com/2012/03/nicolae_crec5a3ulescu.jpg

 S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului.

Pe lângă activitatea medicală şi politică, Creţulescu a practicat şi diplomaţia, iar ca semn de apreciere pentru întreaga sa contribuţie la dezvoltarea ştiinţei româneşti, a fost ales preşedinte al Academiei Române.

1834 – S-a născut la Sighișoara în Transilvania anexată de Imperiul Austriac, poetul și publicistul român Zaharia Boiu, membru corespondent (din 1890) al Academiei Române (d. 6 noiembrie 1903 la Sibiu, în Austro-Ungaria).A fost primul absolvent român al liceului german din Sighișoara, apoi, susținut de mitropolitul Andrei Șaguna, a mers la Leipzig la studii. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1834-1903-Zaharia-Boiu.jpg

A tradus faimosul Memorandum adresat împăratului Franz Josef al Austriei în 1892, iar fiul său, Olimpiu, a fost cel care a dus traducerea germană a memorandumului, clandestin, la Viena. A lucrat mai întâi ca profesor la Institutul diocezan, iar mai apoi ca redactor la publicațiile Telegraful român și Transilvania, a participat activ la înființarea ASTREI. În 1861 a înființat prima școală română la Sighișoara, unde a predat împreună cu învățătorii Ioan Țiței și Nicoale Damian.

1837:  S-a născut in localitatea Humulești, scriitorul român Ion Creangă, rămas in istoria literaturii române datorită măiestriei cu care a împărtășit în scris  publicului larg, basmele, poveștile și povestirile sale.

O altă variantă a datei nașterii sale este data de 10 iunie 1839, conform unei ”mitrici” (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.

Este considerat cel mai mare povestitor român si unul dintre clasicii literaturii române, mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie; (d. 31 decembrie 1889, Iași).

1841: S-a născut Mihai Burada, compozitor, pianist și medic, membru fondator și președinte al Societății Culturale „Miron Costin” din Roman; (d. 7.11.1918).

Studiile muzicale le-a început la Iași (1857–1861) cu Constantin Ionescu-Gros și Paul Hette, continuându-le la Paris (1861–1867) cu Henri Herz și Eugen Ketterer. A urmat Facultățile de Medicină și Științe Naturale din Paris, obținând doctoratul în medicină (1867).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1841-1918-Mihai-Burada.jpg

A fost membru-fondator (din 1907) și președinte (1907–1918) al Societății culturale „Miron Costin” din Roman. A compus muzică instrumentală pentru pian: La creole. Danse capriceusePolka-Mazurka de salonNuit blancheLe caresse de zephireDansul pe sârmă și muzică corală: Cântec pentru școlariMarșul Societății vânătorilor din Roman.

1854: S-a nascut Constantin Ţurcanu, eroul român din Războiul de Independenţă elogiat de Vasile Alecsandri în poezia „Peneş Curcanul”, numele-poreclă sub care a intrat în istoria noastra. ( d. 15 noiembrie 1932).

Constantin Ţurcanu a fost sergent în Regimentul 25 Infanterie şi a devenit faimos după bătălia de la Griviţa. A luptat apoi la Rahova. În 1913 a luptat din nou în Bulgaria, în al Doilea Război Balcanic, iar în Primul Război Mondial a luptat pe frontul de la Tisa, fiind avansat la gradul de plutonier major.

Vasile Alecsandri a dedicat o poezie lui Peneş Curcanul, în care cântă vitejiile acestuia şi a celor „9 din Vaslui” în lupta pentru independenţa României.

Despre momentul înmormântării lui Vasile Alecsandri se relatează că atunci când a fost momentul să fie ridicat sicriul, din mulţime s-a auzit comanda: „Cei nouă din Vaslui şi cu sergentul zece…Ridicaţi!”.

Astfel a fost purtat marele poet pe ultimul drum de către „curcanii” lui Peneş.

 1867: In România, apare bilunar revista „Convorbiri literare”, organ de presa al societății „Junimea”, una din cele mai importante publicații din a două jumătate a secolului XIX.

A fost o grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu care a exercitat în epoca aceea o puternica influenta asupra miscarii literare românesti.

Primul redactor, apoi director al acestei reviste, a fost Iacob Negruzzi. Publicatia a aparut până in 1944, cu o singura intrerupere intre anii 1916 si 1919, inițial la Iaşi (1867-1885) şi apoi la Bucureşti (1885-1944).

1867 – S-a format Guvernul Constantin Al. Crețulescu.Noul Consiliu de miniștri a fost expresia „înțelegerii de la Concordia” între radicalii munteni și liberalii moldoveni, fracționiști și maiști, fiind prezidat de Constantin Al. Crețulescu și guvernând între 1 martie–4 august 1867.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1867-Constantin-A.-Cretulescu.jpg

A fost primul guvern dupa suirea pe tron a lui Carol I, dominat de liberalii radicali, între aceștia proeminent fiind Ion C. Brătianu, ministrul de Interne. În timpul acestei guvernări, s-au reluat lucrările la construcția Căii ferate București–Giurgiu și s-a votat Legea pentru înființarea unui nou sistem monetar (leul a devenit moneda națională a Principatelor).

La 1 august 1867, s-a inaugurat Societatea Academică Română. Supus presiunilor interne ale unei opoziții puternice și presiunilor externe din cauza nerezolvării problemei străinilor, perioada a fost marcată de o perpetuă criză politică.

1876 – Ion Creangă a publicat  în revista  Convorbiri literare, povestea Dănilă Prepeleac care are o temă cu origini în folclorul românesc.

Considerată o mostră de umor românesc din secolul al XIX-lea, a atras atenția criticilor literari prin limbajul său ingenios.

.

1877- Puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din 1856 au adoptat la Londra, un protocol prin care recomandau Turciei sa acorde unele libertati popoarelor supuse.

1877: Puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din 1856, au adoptat la Londra  un protocol prin care recomandau Turciei să acorde unele libertăţi popoarelor supuse.

Refuzul acesteia va deschide calea războiului, în urma căruia Romania și alte tari balcanice și-au obtinut independența statală.

1880: În România independentă se deschide la București,  legația germană .

 

1889 : Ferdinand de Hohenzollern, nepotul regelui Carol I,  a fost proclamat prin Decret, principe al României, cu titlul de Alteţă Regală.

1892: Apare, la Fălticeni, revista de literatură şi folclor „Şezătoarea”, sub conducerea lui Artur Gorovei.

Arthur Gorovei (n. 19 februarie 1864, Fălticeni – d. 19 martie 1951, București), academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române, s-a născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Romane (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator Legionar.

În 1892 a fondat revista de folclor „Șezătoarea”, care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr scos în anul 1931 cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste.

A decedat la 19 martie 1951,la București.

1898: S-a născut Constantin Daicoviciu, renumit istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

A fost membru al Academiei Române (d. 27.05.1973).

1906: A debutat revista “Viaţa românească”, revistă “literară şi ştiinţifică”, sub direcţia lui Constantin Stere şi Paul Bujor, secretar de redacţie fiind scriitorul Garabet Ibrăileanu.

Născut în România – Revista “Viaţa Românească” este una dintre cele mai  vechi şi mai longevive reviste de cultură din România – Radio România  Cultural

1907: Din initiativa dr. Mina Minovici si-a început la București, activitatea Serviciului de urgenţă “SALVAREA”.

ambulanta-1

Dr.Mina Minovici este faimos pentru studiile aprofundate despre alacaloizii cadaverici, putrefacție, simularea bolilor mintale și antropologie medico-legală.

MINA MINOVICI

A fost  fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892.Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor sale.

1908: Pe lotul-model semincer Missilindra din  judeţul Tighina, în gubernia rusească  Basarabia, a început să funcţioneze o staţiune metereologică.

1917: Prin Înaltul Decret nr.245 al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, moment ce a marcat începutul procesului de reorganizare a formaţiunilor auto din armata română şi de apariţie a armatei auto.

Este Ziua automobilismului militar.

1919: Apare la Craiova, revista „Ramuri „.Revista a fost editata în anii 1919-1929, apoi 1934-1944, în 1945-1947 și din august 1964.

Revista ,,Ramuri" Nicolae Iorga 1922

1924: S-a născut mezzosoprana română Elena Cernei; (d. 26.11.2000).În străinătate, a debutat în 1963, pe scena Operei Naționale din Paris cu rolul Amneris din Aida, după care a fost invitată pe marile scene, precum La Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House Covent Garden din Londra, Bolshoi Opera din Moscova, Wiener Staatsoper, alături de mari nume ale scenei lirice internaționale: Renata Tebaldi, Birgit Nilsson, Franco Corelli, Richard Tucker, Giuseppe di Stefano, Jon Vickers, Carlo Bergonzi, Nicolai Gedda, Gabriella Tucci, Galina Vishnevskaya, Plácido Domingo, Virginia Zeani, Giangiacomo Guelfi, Piero Cappuccilli, Robert Merrill, Dimiter Uzunov etc.

ELENA CERNEI - Hüe SOIR PAIEN | Facebook

În 1963 a primit titlul de Artistă Emerită, iar în 1999 a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității Naționale de Muzică București pentru contribuțiile din domeniul muzicii. Printre rolurile interpretate se numără Azucena în Trubadurul, Clytemnestra în Iphigénie en Aulide, Arsace în Semiramida, Rosina în Bărbierul din Sevilla, Ulrica în Bal mascat, prințesa Eboli în Don Carlos, Laura și La Cieca în LaGioconda, Cherubino în Nunta lui Figaro, Iocasta în Oedip, și Orfeu în Orfeu și Euridice.

1925: S-a născut la Bacău  marele matematician român de etnie evreiască, Solomon Marcus, membru al Academiei Române din 2001.

Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost, conform propriei mărturisiri: analiza matematică, teoria măsurii, topologia; informatica teoretică (Theoretical Computer Science); lingvistica matematică și gramatici dependente de context; teoria literaturii și poetică; semiotică; antropologie culturală; istoria și filosofia științei; biologie.

La toate acestea s-a adaugat preocuparea sa constantă și declarată pentru educație, pe toate etapele vieții ființei umane.

1926 – Noua organizare administrativă a Bucureștiului. Prima împărțire administrativă cunoscută a orașului datează din 1789, când Bucureștiul era împărțit în cinci plăși (Plasa Târgului, Plasa Gorganului, Plasa Broștenilor, Plasa Târgului de Afară, Plasa Podului Mogoșoaiei).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1926-Planul-orasului-Bucuresti.jpg

În 1828 celor 5 plăși le erau asociate 5 culori (numite de bătrâni și „văpsele” sau „boiele”).

Prin Legea Municipiului București, intrată în vigoare în 1927, Bucureștiul a fost împărțit în patru sectoare: 

Sectorul Galben (astăzi Sectorul 2 și părți din Sectorul 1); Sectorul Negru (astăzi Sectorul 3 și părți din Sectorul 4); Sectorul Albastru (părți din actualele Sectoare 4 și 5); Sectorul Verde (astăzi Sectorul 1).

1930: S-a născut prozatorul, poetul şi pictorul, Alecu Ivan Ghilia.A urmat cursurile Academiei de Belle-Arte din Iași (1948–1950) și apoi pe cele ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1950–1953), fiind și absolvent al Facultății de Filologie București (promoția 1952).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1930-Alecu-Ivan-Ghilia.jpg

A lucrat ca redactor la ContemporanulGazeta literarăLuminița (redactor-șef), redactor-șef la redacția de scenarii a Studioului Cinematografic București. A scris romane: Ieșirea din ApocalipsCuscriiAppassionataVremea demonilorÎntoarcerea bărbațilorPiramida, nuvele, povestiri și schițe: Frații HuțuleaUn joc nevinovatLumina din adâncuri, volume de reportaj: Cântece de drumețieInsula speranței, poezii: Drumuri, drumuri…, Poeme de regăsirePoeme crepusculare.

1931: S-a născut la Buhuși, jud. Bacău, Elisabeta Bostan, renumita  regizoare română de film, recunoscută pe plan internaţional în domeniul filmului cu şi despre copii („Veronica”, „Saltimbancii”). A debutat în 1958, cu două scurtmetraje, Treijocuri românești și Cloșca cu puii de aur. Profesoară de Regie, a fost decan al Facultății de Film a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografie, membră a Uniunii Cineaștilor din România.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1931-Elisabeta-Bostan.jpg

În 1996, Elisabeta Bostan a fondat festivalul de film studențesc CineMAiubit. Dintre filmele regizate: PuștiulAmintiri din copilărieTinerețe fără bătrânețe (scenariu și regie), VeronicaVeronica se întoarce (scenariu și regie), Saltimbancii (scenariu și regie), FramZâmbet de soareDesene pe asfaltCampioana (scenariu și regie), Iza-Bella.

1937: S-a născut compozitorul și academicianul român basarabean Eugen Doga, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale și a  unei simfonii.Este considerat cel mai mare compozitor român in viață.

Eugen Doga (n.1937), compozitor moldovean, preluat de pe vipmagazin.md

La 1 martie 1937, în casa lui Dumitru și Elizaveta Doga, în satul Mocra, raionul Rîbnița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (Astăzi Republica Moldova) s-a născut viitorul compozitor moldovean Eugen Doga, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale, autorul unei simfonii, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei din 1992.

Eugen Doga a copilărit pe timp de război și foame, avînd o viață grea, tatăl său murind în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.

După absolvirea școlii din sat este admis la Școala de muzică „Ștefan Neaga” (1951-1955) din Chișinău .

Urmează apoi Colegiul muzical la viloncel, avîndu-l profesor pe italianul Pablo Baccini și ulterior va lucra la Orchestra Radio.

După ce a fost paralizat la mîna stîngă, Doga a înțeles că nu mai poate reveni la violoncel, axîndu-se mai mult pe compoziție.

Prima piesă de compoziție proprie, ”Floare dalbă de livadă” (1957), Eugen Doga o scrie pentru colega sa de la televiziune Maria Bieșu într-o singură zi. Din acea zi, toată muzica scrisă de Doga, a fost scrisă fără schițe, direct în original.

Eugen Doga a  absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel.

A predat în calitate de profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (1967-1972).

Debutul sau oficial  a avut  loc la 1967, în filmul regizorului Gheorghe Vodă, ”Ivan Turbincă”, cu Mihai Volontir în rolul principal.

Remarcabile sunt si muzica la filmului ”O șatră urcă la cer” 1975 al  regizorului  Emil Loteanu si  valsul din filmul ”Dulcea și tandra mea fiară” a aceluiași regizor.

A urmat o serie de peste o sută de filme, muzica cărora a fost scrisă de Eugen Doga.

Compozitorul Doga a fost prieten și coleg cu poetul Grigore Vieru, cu care au creat cele mai frumoase lucrări.

Cu piesa sa ”Orașul meu” (1973), Eugen Doga a lansat-o ca interpretă de estradă pe Sofia Rotaru. Alături de Sofia Rotaru și Anastasia Lazariuc, Nadejda Cepraga s-au lansat în cariera lor cu peisele scrise de Doga.

Astăzi, compozitorul este nevoit să facă naveta Chișinău-Moscova, unde scrie muzică pentru filme și are specacole grandioase.

 1939: Se semnează la Bucureşti, în România, un acord internaţional, prin care Anglia, Franţa, Italia și România consimt la primirea Germaniei în Comisia Europeană a Dunării (CED). Anglia, Franța, Italia și România au consimțit la primirea Germaniei în Comisia Europeană a Dunării. Tratatul de la Sinaia, din 18 august 1938, a modificat statutul CED și a recunoscut suveranitatea României asupra zonei maritime a fluviului, iar la 1 martie 1939 s-a recunoscut prin Tratatul de la București dreptul Germaniei de a face parte din CED.

Acum competențele Comisiei erau reduse la minim, practic ea nu mai avea dreptul să ia nicio decizie majoră privind fluviul și gurile Dunării.

1944:Are loc premiera piesei „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București.

Wie er zum Hooligan wurde | Literatur

Mihail Sebastian (la naștere Iosif Hechter);  n. 18 octombrie 1907, Braila- d. 29 mai 1945, Bucuresti.

1945: Andrei Ianuarevici Vîşinski, adjunctul ministrului de Externe sovietic şi preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, sosit la Bucureşti la 27 februarie 1945, în urma audienţelor repetate avute cu regele Mihai I, în care cerea demisia cabinetului Rădescu şi formarea unui guvern al FND, recomandă numirea lui Petru Groza în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri.

La 3 martie 1945, Petru Groza prezenta regelui lista noului guvern „de largă concentrare democratică”, în care FND (creație a comuniștilor și aliaților lor) deţinea 14 ministere, iar la 06.03.1945 depunea jurământul ca prim-ministru

1948 – Modificarea legii pentru organizarea judecătorească.

A intrat în vigoare Legea nr. 17/1948 pentru modificarea legii pentru organizarea judecătorească. Votată de Adunarea Deputaților în ședința de la 10 Februarie 1948, a modificat Legea nr. 341/5 decembrie 1947 pentru organizarea judecătorească. Stabilea înființarea, în România, a instituției asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist Român și al Securității.

1951 – La New York a apărut ziarul Românul.

În 1950, generalul Nicolae Rădescu a înființat organizația Asociația Românilor Liberi din Statele Unite și Canada, care, la 1 martie 1951 s-a transformat în Liga Românilor Liberi cu sediul la New York. Statutele Ligii au fost publicate în noul ziar Românul, organ de presă al Ligii Românilor Liberi, editat de Mihail Fărcășanu. A apărut în perioada 1951–1953.

1954 – S-a născut poetul, publicistul și editorul, Nicolae Panaite, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990.Este absolvent al Facultății de Științe Juridice din Iași. A debutat în 1972 cu poezii, în revista Convorbiri literare. În 1976 a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Concursul National de Poezie „Nicolae Labiș”, Suceava (juriul fiind prezidat de către Marin Preda). Primul volum de versuri, Norul de marmură a apărut în 1981, în urma câștigării concursului de debut organizat de către Editura Cartea Românească. Este membru fondator al Cenaclului literar Junimea (1975–1985) și al Studioului de Poezie ieșean. A colaborat la revistele Convorbiri literareCronicaRomânia literarăLuceafărulSteauaTransilvania, etc., precum și la presa cotidiană ieșeană. După 1989 a fost redactor la diferite publicații ieșene, între care Convorbiri literare.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1954-Nicolae-Panaite.jpg

Se numără printre fondatorii revistei Moldova și ai săptămânalului Timpul, ai Casei Editoriale Moldova din Iași.

A fost printre organizatorii mișcării anticomuniste din 14 decembrie 1989 de la Iași. Din anul 2000 a înființat Editura Alfa, al cărei director este, revista Calea, Adevărul și Viața, este redactor-șef al revistei Cronica veche. Din volumele publicate: Alergarea copacului roșuSemnele și înfătișareaAproape un cercGlorie anonimăZiua verde, etc.

1973 – A apărut primul număr al revistei Catacombes (Almanahul Bisericii Tăcerii).Editată la Paris, sub coordonarea lui Sergiu Grossu, între 1971–1992. A publicat articole ca: Spălarea creerului. Complotul psiho-politic al comunismuluiSub semnul perversiunii și violenței comuniste. Primele lucrări românești de dezvăluire a fenomenului de la Pitești, etc.

1983 – S-a înființat la Viena Asociația Arhanghelul Mihailavând scopul „desfășurării unor activități umanitare în folosul românilor refugiați în Austria”. Președinte al Asociației a fost aleasă Dorina Gabor.

1993: A avut loc deschiderea traficului telefonic public între România şi Statele Unite ale Americii.

1993: A fost reînfiinţată Curtea de Conturi, organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în domeniul financiar în România, după 45 de ani de la întreruperea activităţii.

1995 – A încetat din viață Alexandru Cosmovici (17 septembrie 1901, Iași – 1 martie 1995, București).Compozitor și muzicolog, a fost vărul lui George Enescu.

1997: Se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forțelor armate ale României, în concordanță cu exigențele integrării în structurile militare ale Alianței Nord-Atlantice.

1999: România devine parte a Convenției de echivalare a diplomelor în domeniul învățământului superior în Europa.

2001: Membrii Parlamentului European au votat, la Bruxelles, cu o largă majoritate, în favoarea eliminării necondiţionate a vizelor de intrare în spaţiul UE pentru cetăţenii români.

2003: România începe să folosească drept monedă de referinţă euro, în detrimentul dolarului SUA, ca urmare a deciziei consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, anunţată de guvernatorul Mugur Isărescu la 05.02.2003.

2007: Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente, au fost restituite regelui Mihai I, în urma unei decizii de retrocedare semnate de ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu.

Imagini pentru peles si pelisor photos
Imagini pentru peles si pelisor photos

Foto: Castelele Peleș și Pelișor

2011: A decedat la București, campionul român la box Ion Monea (n. 30 noiembrie 1940, Tohanu Vechi). A fost , medaliat cu bronz la Roma 1960 și cu argint la Mexico 1968.

A participat și la campionatul de la Tokyo din 1964, clasându-se pe locul cinci. După ce s-a retras din activitatea competițională, a devenit antrenor.

2011 – A încetat din viață Nicolae Botnariuc (15 martie 1915, Râșcani, Bălți, Basarabia țaristă/R. Moldova – 1 martie 2011)

Zoolog și biolog a devenit membru titular al Academiei Române din 1990.

A condus prima expediție românească transafricană.

2014 – A încetat din viață la Manasia, Ialomița, Alexandru Viorel Vrânceanu (n.22 februarie 1927, Băile–Balta Albă, Buzău.), agronom, specialist în genetică – ameliorarea plantelor, profesor universitar.

2

A fost Director ştiinţific(1982-1991) si Directorul Institutului INCDA Fundulea (1991-1997), membru de onoare al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a R.Moldova.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/03/01/o-istorie-a-zilei-de-1-martie-video/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniță Evdochia

Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evdochia, Liban (1 martie) | Sfinti si icoane

Sfanta Mucenițăa Evdochia era originară din cetatea Heliopolis, din provincia Liban (Frigia), și a trait in timpul imparatului Traian.

O buna parte a vietii si-a petrecut-o in desfranare, agonisind o avere insemnata. Schimbarea sa launtrica s-a petrecut in chip minunat, datorita monahului Gherman. In urma convorbirilor duhovnicesti cu acesta, Evdochia a luat hotararea de a primi Botezul.

Dupa ce a fost botezata de catre Teodot, episcopul cetatii, ea si-a impartit toata averea saracilor, apoi s-a calugarit.

In manastire s-a daruit celei mai aspre vietuiri, in desavarsita ascultare, in posturi, privegheri, si rugaciuni. Nu dupa mult timp, obstea manastirii a cerut-o stareta. Pentru pocainta sa adanca, Dumnezeu a invrednicit-o cu darul invierii mortilor. Cuvioasa a dobandit moarte muceniceasca, in timpul persecutiei din vremea lui Vincentiu, conducatorul cetatii Heliopolis.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. http://www.worldwideromania.com;
  3. Wikipedia.ro;
  4. mediafax.ro;
  5. Istoria md.;
  6. http://www.rador.ro/2019 calendarul-evenimentelor;
  7. Cinemagia.ro.

01/03/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 20 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 2o februarie în istoria noastră 

1611 – La 10 februarie stil vechi (20 februarie 1611 stil nou), în tabăra de la Roman, Radu Șerban (fost domn și pretendent la domnia Munteniei) cu suportul lui Constantin Movilă (domn al Moldovei), încheie cu solii arhiducelui Mathias (rege al Ungariei, devenit la 28 mai 1611 rege al Boemiei și anul viitor împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană), un tratat de cooperare cu trupele imperiale împotriva principelui Transilvaniei Gabriel Bathory.

Mathias se obliga să-i acorde sprijin militar lui Radu Șerban pentru a recăpăta domnia Munteniei.

Mathias I (n.1557-d.1619), rege al Ungariei, rege al Boemiei, Împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană 1612-1619Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domneasca din Tirgoviste, sec.XVII

Foto: Mathias I (n.1557-d.1619), rege al Ungariei, rege al Boemiei, Împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană 1612-1619 și Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domneasca din Tîrgoviște, sec.XVII.

Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei (1608-1613) dorind sa  supuna Muntenia și Moldova, invadează Muntenia de Sfintele Sărbători de Crăciun în decembrie 1610. Oastea sa a jefuit fără milă si a omorat  pînă și cainii întîlniți pe drum.

Pentru a nu fi prins între oastea lui Bathory și forțele otomane de la linia Dunării, Radu Șerban s-a retras împreună cu oastea și boierii săi în Moldova, unde ulteror va semna un  tratat de cooperare cu solii lui Mathias.

1733 – Prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1733-Calendar-romanesc-pe-100-de-ani.jpg

Acesta cuprindea o parte calendaristică și o alta referitoare la noțiuni de astronomie.Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733”. Calendarul, aici

1790 – A murit  Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Romano-German; (n. 13 martie 1741), primul fiu al împărătesei Maria Terezia si al imparatului Francisc I.

În 1775 a anexat la imperiul său Bucovina, care i-a fost cedata de Imperiul Otoman deși aparținea Principatului Moldova.

Iosif al II-lea

Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam a domnit  între anii 1765-1790. A fost, de asemenea, rege al Ungariei si  Boemiei.

În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa, Maria Terezia, bunăoară atunci când a impus în ciuda voinței acesteia,prima impartire a Poloniei, în anul 1772 și a anexat Galitia la Austria.

În 1775 a obținut Bucovina care i-a fost cedata de Imperiul Otoman.

1821 – Eteriștii în frunte cu Alexandru Ipsilanti parasesc  Chișinăul, pornind  în expediția lor peste Prut in Tarile Române, Moldova și Muntenia.

1838 – Avea loc la Iași, prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi, la șapte ani de la premiera ei absolută.

1849 –  Împăratul Austriei  Franz Joseph I, promulga o Constituție care  recunoștea Transilvaniei o autonomie limitată; (4 februarie – 4 martie 1849).

sissy 4Imagini pentru transilvania 1849 map photos

1856 (8/20 februarie): A fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor robi din Principatul Țării Românești“.

1868 – S-a născut la Cetatea Albă, în Basarabia, anexată de Imperiul Rus, preotul, compozitor și dirijor Mihail Berezovschi , (d. 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească).

A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1880–1890), continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonisit preot la biserica Sf. Arhangheli din Chișinău și a activat ulterior ca profesor titular la Catedrala Arhiepiscopală, fiind director al corului Catedralei.

După 1918, când Republica Democrată Moldovenească s-a unit cu România, a devenit profesor titular la Conservatorul de Muzică din Chișinău. A fost membru fondator a Societății Compozitorilor Români, precum și membru și vicepreședinte al Comitetului central al Asociației Muzicale Cântecul Basarabiei.

1880 – Au fost stabilite, la nivel de legaţii, relaţiile diplomatice ale României cu Germania (după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României), Franţa (Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris) şi Marea Britanie (la 15 februarie 1941relaţiile diplomatice au fost întrerupte, dar au fost restabilite la 15 februarie 1946, la nivel de reprezentanţă.

La 15 februarie 1947, reprezentanţele diplomatice au fost ridicate la nivel de legaţie, iar de la 1 decembrie 1963, la nivel de ambasadă.

1882 – A murit  Moș Ion Roată, deputat în Adunarea ad–hoc a Moldovei.

Ion Roată (n.1806 – d. 20 februarie 1882), țăran român, deputat pontaş (clăcaş) în Divanul Ad-hoc a fost un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor  Moldova si Muntenia și al reformei agrare din Principatele Unite Române.

1898 – S-a născut la Epureni, Fălciu/Duda, Vaslui, compozitorul, profesorul și culegătorul de folclor Constantin Palade, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (d.3 septembrie 1974, Huși).

Între 1918–1921 a urmat cursurile Conservatorului din București, studiind cu D.G. Kiriac și Alfons Castaldi, în paralel frecventând timp de doi ani și Facultatea de Filosofie.

Imagini pentru Constantin Palade Foto

A fost profesor de muzică (vocală sau vioară), de limba germană la Seminarul teologic, Liceul de băieti „Cuza Vodă”, Liceul de fete „Elena Doamna”, Școala Normală și Școala de Meserii din Huși.

S-a implicat în activitățile culturale organizate de Ateneul popular „Dimitrie Cantemir” din Huși. A predat apoi la Școala Normală din Ismail, Școala Normală „Costache Negri” din Galați, la Liceul „Spiru Haret”, Școala Normală pentru învățătura Poporului, Liceul „Gheorghe Șincai” și școli generale din București. A cules folclor din zonele Munteniei, Basarabiei și Dobrogei, prelucrat în propria creație.

A compus muzică vocal-simfonică: MiorițaMihaiViteazul; muzică simfonică: TripticPlai de cântec românesc; muzică de cameră, sonate, suite, etc.

1901 – S-a născut la Turnu Severin, avocatul, ziaristul, muzicologul și eseistul Radu Cioculescu, fratele mai mare al criticului Șerban Cioculescu; (m.6 ianuarie 1961, penitenciarul Dej).

După război, s-a înscris la Facultatea de Chimie din Cluj,dar a întrerupt cariera științifică, dedicându-se studiului muzicii la Conservatorul din Viena. A fost primul traducător al lui Marcel Proust în limba română. A fost subdirector al Operei Române din București, director adjunct al Filarmonicii, administrator delegat al Radiodifuziunii Române (1944–1946), consilier artistic la Opera Română din București, secretar al Centrului Român al PEN-Clubului, redactor și secretar de redacție al Revistei Fundațiilor Regale.

S-a ocupat de publicistică și critică muzicală, traducând deopotrivă din Choderlos de Laclos, André Maurois și Henri Morton Stanley. După armistițiu, din inițiativa lui, a fost reînființată, Orchestra Radio. A fost francmason și membru al Partidului Național Țărănesc. A fost întemnițat de două ori, prima dată (1941–1942) pentru atitudinea sa antifascistă, fiind internat în lagărul de la Târgu Jiu, a doua oară, în 1949, pentru „complot contra ordinii de stat”. De fapt, în 1945, ca administrator delegat al Societății de Radio, a permis să fie transmis la radio discursul generalului Rădescu, care denunța susținerea comuniștilor români de către trupele sovietice. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Pitești, Văcărești. A murit în închisoarea de maximă securitate de la Dej.

1907 – S-a născut în satul Iași–Recea, Comitatul Făgăraș/Brașov, Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești, cu o impresionantă carieră de cercetător, fost membru marcant al Mișcării Legionare; (d. 17 iulie 1980, București).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1907-1980-Traian-Herseni.jpg

 Astudiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934.

A urmat o impresionantă carieră de cercetător. Dintre lucrările sale: Teoria monografiei sociologiceSociologia româneascăFilosofia româneasca de la origini până astăziPsihologia organizării întreprinderilor industrialeLiteratura și civilizație: încercare de antropologie literarăCulturapsihologică românească.

1910 – S-a constituit, la București, Comisia istorică a României

Creată de Spiru Haret, prin decizie ministerială la 23 mai 1909, comisia a fost menită să asigure publicarea în ediții critice a cronicilor românești și a altor izvoare (documente interne și inscripții din secolele XIV–XVIII, cronici străine care se ocupă de țările române, documente vechi literare, etc.).

Ministerul a înzestrat-o cu 25.000 lei anual. „E vorba să se facă o lucrare de știință, care costă mai nimic, pe lângă însemnătatea ei, dar care trebuia să se facă numaidecât, pentru ca istoria țării noastre să nu se mai clădească pe lucruri de fantezie, ci pe documente sigure și neîndoioase.” Au fost numiți membri I. Bogdan, D. Onciul, I. Bianu, C. Giurescu. D. Russo. Primul președinte a fost I. Bogdan, iar Al. Lepedatu secretar.Legea s-a adoptat în 1910. Instituția, extrem de necesară, a functionat până în 1938, editând Buletinul comisiunii istorice a României.

1911 – A încetat din viațăla București, Grigore Ștefănescu (n.10 februarie 1836, Condeești–Bărcănești, Ialomița).

Imagini pentru Grigore Ștefănescu photos

Foto:Grigore Ștefănescu, geolog și paleontolog, explorator, membru titular al Academiei Române.A absolvit liceul Sf.Sava din București și a fost student al facultății de științe de la Sorbona (1859-1862).

După întoarcerea în România, a fost profesor de științe naturale la liceele Sf. Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865).În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde Grigoriu Ștefănescu este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase.

A publicat primul tratat român de geologie, Elemente de Geologie, în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul 1894 și în anul 1905 o catedră de paleontologie, condusă de Sabba Ștefănescu. Catedra de geologie a revenit în 1910, lui Sava Athanasiu. Grigoriu Ștefănescu a organizat și condus.A participat la viața politică, fiind pentru scurtă vreme secretar general în Ministerul Instrucțiunii Publice și rector al Universității. În timpul vieții lui s-a bucurat de o apreciere internațională deosebită, fiind membru al mai multor societăți geologice străine.

1918 – S-a semnat la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care vor fi aproape identice cu viitorul Tratat.

Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit pe 5 martie, prim-ministru .

„Rezerva regală” așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul nunșilor Carpați (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică.

Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța.

De asemenea, România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său.

1922 –  A avut loc, la București, logodna Principesei Maria a României (supranumită Mignon), cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad.

Imagini pentru Nunta Principesei Mignon) photos

1923 – S-a născut la Câmpina, ziaristul și reporterul sportiv, Nicolae Munteanu (d.6 aprilie 2016, Munchen, Germania).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1923-2016-Nicolae-Munteanu.jpg

Cronicar, ziarist și reporter sportiv. Și-a început cariera de ziarist în timpul liceului când a devenit cronicar sportiv al întâlnirilor școlare din București. Apoi, a lucrat la marele ziar Universul al lui Pamfil Șeicaru, dupa care s-a distins ca un reporter excelent la România liberăRadio București și Agerpres, după 1948. A ajuns în 1967 la Radio Europa Liberă, München, unde s-a consacrat alături de colegii lui din intregul Departament românesc.

1924 – S-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist,  membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978.

A fost redactor-şef al revistelor “Luceafărul”, “Săptămîna” şi director al săptămînalului “România Mare”  (autor al romanelor de succes  “Groapa” și “Principele”).

Eugen Barbu

Scriitorul Eugen Barbu  a decedat la  7 septembrie 1993.

1926 –  A apărut, la București, revista Viata literară (până în 1938, cu întreruperi), sub direcția lui George Murnu.

Imagini pentru Viata literară photo

A avut o apariție continuă până în aprilie 1938 și, cu o întrerupere de doi ani, a reapărut în intervalul 6 aprilie–august 1941 cu 322 de numere, în care au publicat nume de prestanță în cultura și literatura română, printre care: Vasile Pârvan, Ion Barbu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Ioan Bianu.

1927 – A murit scriitorul și  ziaristul român Constantin Mille.

Imagini pentru Constantin Mille.photos

Constantin Mille (n. 21 decembrie 1861, Iași ) a fost un ziarist, nuvelist, poet, avocat și militant socialist român, precum și un activist prominent pentru apărarea drepturilor omului.

Născut la Iași. Studiază în orașul natal, apoi dreptul la Bruxelles. Transferă aici redacția revistei ”Dacia viitoare”, preluată de el și V.G.Morțun de la Vintilă C.A. Rosetti. Pentru scurt timp este student și la Paris.
Se stabilește la București unde practică avocatura și ziaristica. Se distribuie cu generozitate în redacții din stânga și dreapta spectrului politic. Mai întâi lucrează la ”Românul” lui C.A. Rosetti. Devine cofondator al ziarului ”Drepturile omului”. Devine redactor la ”Lupta” lui George Panu, la ”Munca”, organul oficial al PSDMR, la ”Lumea Nouă”.
Proprietar al ziarului ”Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director fondator al ziarelor ”Dimineața” (1904-1916; 1919-1920) și ”Lupta” (1921-1927).

A construit  Palatul Adevărul. Este considerat un reformator al presei românești.  

Astfel, putem înțelege și de ce Constantin Mille era ales în martie 1914, președinte al Asociației Generale a Presei Române.

De altfel, pe piatra sa de mormânt din Cimitirul Bellu stă scris: ”Constantin Mille. Părintele ziaristicii moderne române”. 

1927 – S-a născut scriitorul, matematicianul și diplomatul român Mircea Malița, fost politician comunist, diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York), președinte fondator al Fundației Universitare a Mării Negre.

Imagini pentru Mircea Malita.photos

A fost un reputat autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991. Din scrierile sale – în domeniul matematicii : Matematica organizăriiModele matematice ales sistemului educațional, eseuri: RepereSfinxulZidul și iederaZece mii de culturi, o singură civilizație; (m. 2018).

1932 –  A apărut, la București, revista România literară. Gazetă de critică șsi informatie literară, artistică si culturală, sub direcția lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934).Prima serie a revistei România literară a apărut între ianuarie–decembrie 1855, sub direcția lui Vasile Alecsandri, la Iași.

În decursul celor peste 160 de ani de existență, România literară a cunoscut mai multe serii: între 1885–1888 la București; între martie–mai 1930 la Aiud, cu prim-redactor Ovidiu Hulea (cumnatul lui Liviu Rebreanu); între 20 februarie 1932–6 ianuarie 1934 la București – vorbim despre România literară a lui Liviu Rebreanu; urmează apoi seria lui Cezar Petrescu, în perioada 1939–1940, tot în Capitală; din 10 octombrie 1968 începe seria nouă a revistei, ca principală publicație a Uniunii Scriitorilor din România.

1932 – S-a născut la București cunoscuta avocată avocata Paula Iacob, apărătoarea din procesul intentat lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist; (m. 2015).

Imagini pentru Paula Iacobphoto

A devenit studentă la Facultatea de Drept din București la numai 16 ani și a absolvit cursurile la vârsta de 20 de ani. A fost ziaristă la Sportul popular și a intrat în Baroul București în 1954. A fost președinte fondator a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. A fost și președinta Asociației Femeilor de Carieră Juridică. S-a remarcat prin pozițiile sale publice în apărarea drepturilor animalelor.

1933 – In România, Partidul Țărănesc-Democrat, condus de Constantin Stere, fuzionează cu Partidul Radical-Țărănesc condus de Grigore Iunian.

1938 –  A debutat, la postul de radio București, inegalabila cântăreață Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc

Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut pe viu un program de cântece românești la emisiunea Ora satului, cu M-am jurat de mii de oriȘapte săptămâni din postCe-i mai dulce ca alvițaCine iubește și lasăGeaba mă mai duc acasăMărie și MărioarăȚigăneascaCând o fi la moartea mea.

La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal la Radio.

Imagini pentru , Maria Tănase,

1938 –  In România a fost decretată o nouă Constituție, (promulgată la 27 februarie 1938), prin care se instaura dictatura regală a lui Carol al II–lea (1930–1940) și sfârșitul regimului parlamentar.

Cel mai scump timbru din lume a aparţinut regelui Carol al II-lea

Constituția (Constituțiunea din 1938), a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice si  a incercat  să dea întîietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist.
În același timp, ea admitea proprietatea și capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartîndu-se de la principiile Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și revenind astfel la principiile Constituției din 1866.

A fost sfârşitul regimului parlamentar în România.  

Constituția de la 1938  concentra puterile politice în mâna regelui, care dobândea prerogative deosebit de mari si a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

1944 – S-a născut la Timișoara muzicianul german Harry Coradini, pe numele real Harald Kolbl; (d.20 mai 2017, Timișoara).

Muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei Progresiv TM. Actor-copil la Teatrul German din Timișoara, a absolvit liceul german din Timișoara, unde a fost coleg de clasă cu Dumitru Moroșanu.

A cântat ocazional cu Nicu Covaci, a activat ca membru al formațiilor UranusClasic XXProgresiv TMHarry Coradini Band. A colaborat temporar și cu formațiile MondialColumna și Supermarket.

A emigrat în 1985 în Germania, dar de pe la începutul anilor 2000 s-a întors în România.

1954 – S-a născut  renumitul  interpret român de folclor Grigore Leșe.

  1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu.

Imagini pentru Virgil Ianţu photos

  1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram, creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului, membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1911).

 1996: A murit la București, compozitorul Gheorghe Dumitrescu; (n.15 octombrie, 1914 la Oteșani). Era fratele compozitorului Ion Dumitrescu și tatăl pianistului Tudor Dumitrescu.

 2002 : A decedat Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist și muzician; (n. 1933).

A absolvit Conservatorul Ciprian Porumbescu secția de interpretare (1954-1959) și teoretică (1959-1964).

Apoi a fost membru al orchestrei Operei Române (1957-1967) și redactor pentru emisiunile radiofonice pentru copii și tineret la Radiodifuziunea Română.

Imagini pentru ion țugui photo

A fost profesor la Liceul George Enescu din București, iar din 1971 comentator publicist la ziarul România Liberă, colaborator la România literară, Luceafărul, Viața Românească, s.a.

La recomandarea lui Mihu Dragomir, în 1958 Ion Țugui a debutat literar în revista Luceafărul.

A fost de asemenea un autor prolific de literatură ezoterică.

2006 – Se inaugura, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica.

Imagini pentru Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica.photos

Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice; misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006.

2009: A decedat la Paris, Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983; (n. 1946, București).

A fost fiul actorilor români Jules Cazaban și Irina Nădejde.

Imagini pentru Costin Cazabanphotos

În 1983 s-a stabilit la Paris. Doctor al Universității Paris I Panthéon-Sorbonne, cu teza Temps musical / Espace musical comme fonctions logiques (1994), în care elaborează un sistem de compoziție și analiză muzicală bazat pe logica lui Ștefan Lupașcu. Profesor la Universitățile Paris I, Paris III și Paris IV și Lyon II. Compozițiile sale au fost interpretate în Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda, Germania și România. A participat asiduu la conferințe și congrese de specialitate.

A fost membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) și al SACEM (din 1981). A publicat peste 3.000 studii și articole de muzicologie și critică muzicală în “Le Monde”, “Le Monde de la Musique”, “La Revue Musicale”, “Silence”, și a fost corespondent al Radio France International. Costin Cazaban a fost căsătorit cu violonista Diana Cazaban (născută Josan).

În 2008 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de cavaler.

2011: Ziua de 20 februarie a fost declarată oficial Ziua dezrobirii romilor din România.

Această zi a dezrobirii romilor a apărut la 155 de ani de la intrarea în vigoare a Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești din 8/20 februarie 1856, odată Legea nr. 28/11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie 2011 .

2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore, ” unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada modernismului românesc”, ce a făcut parte din avangarda anilor ’70, dintr-o generaţie de artişti care au încercat să iasă din dogmele proletcultismului; (n. 1935).

Imagini pentru pictorul şi profesorul Vasile Grigore; photos

A donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele.

2019- A murit în localitatea Madison din Wisconsin, SUA, Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor tătar crimeean, născut în România, specializat în istoria Imperiului Otoman; (n. 15 februarie 1923, la Babadag).

S-a stabilit din 1942 în Turcia și ulterior, în 1950 în SUA.

Imagini pentru Kemal Haşim Karpat,photos

A fost profesor la University of Wisconsin–Madison.El a lucrat anterior pentru Consiliul economic și social al ONU, a predat la Universitatea din Montana și la Universitatea din New York. Ultimul său post a fost la Universitatea Șehir din Istanbul⁠.

2019: A decedat la Chișinău, jurnalistul şi omul politic din R. Moldova, Boris Vieru, militant pentru promovarea cauzei românismului în Basarabia.

S-a născut la 2 iulie 1957, în localitatea Braniște, raionul Rîșcani, Din RSS Moldovenească. Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal.

Imagini pentru Boris Vieruphotos

În perioada 1974-1979 a studiat la Universitatea de Stat din RSS Moldovenească, Facultatea de Filologie, specialitatea jurnalistică. Între 1979-1983 a fost redactor la Comitetul de Stat pentru Radio și Televiziune.

Din 1983 până în 1988 a fost redactor și corespondent special la ziarul „Tinerimea Moldovei”, iar în 1988-1990 — redactor la secția publicistică a săptămînalului „Literatura și Arta”.

În anii 1990-1991 a fost consilier de stat al primului-ministru. Din 1991 până în 1995 a fost redactor la Agenția de știri „Basapres”, iar în 1995-2000 — director de program la AP FLUX, redactor-șef al săptămînalului „Flux – Ediția de Vineri”; concomitent, în 1996-1997 a fost corespondent al postului de radio „Radio Europa Liberă”, iar în 1998 a fondat biroul de la Chișinău al postului de radio „Europa Liberă”.

În același an devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În anii 2000-2001 și 2006-2009, Boris Vieru a fost redactor-șef al revistei „Natura”.

În 2001–2006 a fost redactor-șef și membru fondator al publicației „Gazeta Românească”, iar în 2005–2006 — director al portalului informativ „Basarabia Online”.

Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/20/o-istorie-a-zilei-de-20-februarie-video/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Leon, episcopul Cataniei

Sfantul Leon, episcopul Cataniei

Sfântul Leon a trait in timpul imparatului Heraclie (641-668). A fost episcop in Catania, din insula Sicilia. El se ingrijea neincetat de saraci si bolnavi. La un moment dat si-a facut aparitia in Catania, vrajitorul Eliodor. Acest vrajitor insela poporul cu diferite inchipuiri. Va fi prezent și la o Liturghie, unde va face vraji.

In urma acestui fapt, Sfantul Leon il va lega cu unul din capetele omoforului si il va duce in piata orasului. Aici va porunci sa se faca un foc mare si va intra in el impreuna cu vrajitorul Eliodor. Sfantul Leon va iesi din foc nevatamat, in timp ce vrajitorul a murit ars.

Sfântul a păstorit multi ani episcopia Cataniei, aducând la credință multe persoane si ajutand pe mulți, fara sa tina seama daca sunt crestini sau nu.

Dupa trecerea sa la cele vesnice, moaștele sale au fost asezate în Biserica”Sfanta Lucia“.

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia; 

Mediafax.ro;

http://www.worldwideromania.com;

Rador.ro;

Cinemagia.ro.

20/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 19 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 19 februarie în istoria noastră

1541 – A doua domnie a lui Petru Rareș în Moldova

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1541-Petru-Rares.jpg

Petru Rareș (1483 – 3 septembrie 1546), fiul natural al lui Ștefan cel Mare, a fost domn al Moldovei de două ori: între 20 ianuarie 1527–14 septembrie 1538 și între 19 februarie 1541 – 3 septembrie 1546.A fost o domnie mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său.

A ctitorit mănăstirile Probota (unde se află mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos.

1854: S-a născut Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania; (m. 1947).

După absolvirea gimnaziului a lucrat o scurtă perioadă în tipografia Ottmar Pfraundler, s-a îmbolnăvit și a plecat la tratament în străinătate. La Ljubljana l-a cunoscut pe directorul muzeului de artă populară, dr. Deschmann, mare specialist și colecționar de artă populară. Sub impresia acestor exponate, Sigerus a hotărât ca la întoarcerea în țară să înființeze la Sibiu un muzeu de artă populară.

A întreprins în 1880 o călătorie de studii la Viena, unde a vizitat muzee și colecții de artă. În 1885 a înființat în Sibiu, Muzeul Carpatin (Karpatenmuseum), la baza căruia a stat colecția proprie, de aproximativ 500 de obiecte, în special ulcioare, farfurii, vase de cositor și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. A editat o mapă cu modele de broderii săsești, Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei (Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni, 1906).

1864 – S-a născut Arthur Gorovei

 1864 -S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor. A fost fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929) și  membru de onoare al Academiei Române din 1940; (m. 1951).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1864-1951-Arthur-Gorovei.jpg

A editat, în gimnaziu fiind, o revistă literară, Ecoul Carpaților, și una umoristică, Țânțarul, în care publica versuri și proză. A publicat versuri în Foaia Societății Deșteptarea Comerțului și Industriei Române (1882) și în Cimpoiul (1884). Adevaratul debut al lui Arthur Gorovei se consideră a se fi produs în 1884, când a publicat mai multe articole, poezii, ghicitori și a tradus în Revista populară, pe care o edita, la Paris și Fălticeni, împreună cu vărul său, Eugen Teodorini.

A urmat cursuri de Drept la Universitatea din București (1886–1887) și Iași (1877–1889), fiind licențiat în 1890. A fost magistrat și avocat la Fălticeni, judecator la Broșteni, procuror la Rîmnicu Sărat, prefect al județului Suceava și primar al orașului Fălticeni. În 1892 a fondat revista de folclor Șezătoarea, care a apărut regulat timp de 26 de ani.

Ultimul număr, scos în anul 1931, cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste. A colaborat la Anuarul Arhivei de FolclorAdevărulAdevărul literar și artisticAnalele Academiei RomâneArhiva româneascăConvorbiri literareEcoul săptămîneiEtudes balkaniquesFăt-FrumosIzvorașulJunimea literarăLumeaPagini literareRevistaFundațiilor RegaleRevista literarăRomânulViața Românească, etc.

1874 – S-a născut în localitatea Lacu Turcului–Balta Doamnei, Prahova, jurnalistul, avocatul și magistratul Stelian Popescu, fost director al ziarului Universul.S-a înscris la Facultatea de Medicină militară, dar a renunțat în scurt timp, în favoarea Facultății de Drept a Universității din București.

Licențiat în 1896 în Științe Juridice, a fost angajat copist la Ministerul Lucrărilor Publice, apoi ajutor de judecător la Balș și Caracal.Din 1899 s-a transferat la București, a fost procuror, judecător de instrucție la Tribunalul Ilfov, avocat și a început să colaboreze cu faimosul ziar Universul al lui Luigi Cazzavillan.

La moartea acestuia, în 1911, a devenit directorul ziarului, căruia îi imprimă o orientare de dreapta. În 1916 este concentrat și numit magistrat militar, iar Universul rămâne, pe perioada ocupației germane, pe mâna lui Virgil Dărăscu.

După război, situația financiară dificilă a ziarului îl determină să-l transforme în societate pe acțiuni, ceea ce va impulsiona creșterea acestuia și transformarea în cel mai mare ziar interbelic. În politică, a fost inițial partizan al lui Take Ionescu, s-a înscris în Partidul Conservator Democrat, a fost de mai multe ori deputat și ministru de Justiție. În 1933, a fost co-fondator al Ligii Antirevizioniste Române, fiind președintele acesteia.

Criticile la adresa puterii i-au atras adversitatea regelui Carol al II-lea, care a interzis activitatea Ligii.

La începutul anilor ’40 l-a susținut pe mareșalul Ion Antonescu, sprijinind deschis războiul României împotriva URSS, pentru redobândirea Basarabiei și Bucovinei.

În martie 1944 a fugit în Occident, stabilindu-se în Spania. Între timp, în țară a fost condamnat în absență de către Tribunalul poporului, în procesul ziariștilor naționaliști. A decedat în 1954, în Spania).

 1866 – A luat ființă  la Chișinău, în  Basarabia țaristă, comunitatea religioasă Frăția Aleksandr Nevski.

1876 – La această dată,  în localitatea Hobiţa din Oltenia, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii,  membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie  1957).

Imagini pentru brancusi photos

A  fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene.

Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

„Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională.

  Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile

1878 – Este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, Turcia, care a pus capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru
Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

La 19 februarie 1878 (3 martie 1878 stil nou) este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz.

Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României. Delta Dunării și Dobrogea, care apartineau Turciei  îi reveneau României drept compensație.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări.

Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României.

Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856.

Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

România, Serbia şi Muntenegru sunt recunoscute ca state independente, Bulgaria va  deveni  autonomă.

1880  –  Primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România independenta , William A. White și-a prezentat  scrisorile de acreditare in Romania independenta,domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra  N. Callimachi-Catargi.

 1887 – S-a născut fizicianul Traian Gheorghiu, autorul unor lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 3 fe bruarie 1968, București). A fost membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1948) al Academiei Române. A luptat în primul război mondial, fiind căpitan de artilerie. După război a plecat la Paris pentru completarea studiilor de fizică. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1887-1968-Traian-Gheorghiu.jpg

A fost conferențiar la Facultatea de Științe din București și la Școala Politehnică din București, devenind ulterior profesor. Între 1949–1960 a condus o secție de cercetări de electricitate în cadrul Institutului de Fizică din București, a fost membru al Consiliului SRSC și al Societății de științe fizice din România. Cercetările sale s-au axat mai ales pe probleme tehnologice și de metodică experimentală, cum sunt: absorbția luminii de către uleiurile minerale, spectrul de absorbție al unor carburi aromatice și al benzenului în ultraviolet, bachelizarea lemnului, separarea staniului din aliaje pe cale electrică, prepararea semiconductorilor cu siliciu.

 1894 – S-a născut Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1964, la New York).

Sabin Manuilă, Realitatea Ilustrată, 8 iul 1934.jpg

Foto: Dr. Sabin Manuilă (n.19 februarie 1894, Sâmbăteni, Arad  – d. 20 noiembrie 1964, New York, SUA, savant român, fost Director General al Institutului Central de Statistică din  Bucureşti şi apoi consilier special al Biroului de Recensământ al Statelor Unite.

Citiți:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/04/06/6-aprilie-1941-in-romania-s-a-desfasurat-primul-recensamant-general-al-populatiei-dupa-grelele-pierderi-teritoriale-suferite-in-1940/.

1911 – S-a născut la Ciumași, jud.Bacău, inginerul și profesorul universitar,  Constantin Avram fost rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara și membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Școala de Geniu la București și la Versailles, Facultatea de Construcții Civile la Politehnica din București.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1911-1987-Constantin-Avram.jpg

A participat la construcția unor mari obiective industriale din țară, cum ar fi uzine, combinate siderurgice și hidroenergetice.

A scris numeroase lucrări de specialitate. A decedat la data de 20 februarie 1987, la Timișoara.

1927 – Un număr important de adepţi  s-au desprins din Partidul Naţional-Ţărănesc, înfiinţând Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu. 

Nicolae Lupu a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc.

S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946, Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR.

În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu.

Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.

După o perioadă de căutări a revenit în sânul PNŢ, la data de 11.III.1934.

1927 – S-a născut la Ghirbom, Alba, compozitorul, dirijorul, și profesorul Emilian Ursu.Studiile muzicale le-a început timpuriu, fiind copil de trupă–instrumentist în Alba Iulia. A absolvit Școala Militară de Muzică în anul 1951 cu gradul de locotenent–dirijor și și-a perfecționat pregătirea în domeniu urmând cursurile Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, facultatea de Compoziție, Dirijat, Pedagogie – Secția Dirijat Orchestră.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1927-Emilian-Ursu.jpg

A fost ofițer–șef de muzică la Fanfara Comandamentului Armatei a II-a din București, la Fanfara Academiei Militare Generale din București, șef al secției repertoriu muzical, locțiitor al inspectorului general în Inspectoratul General al Muzicilor Armatei din București, comandant al Școlii Militare de Muzică din București, inspector general al muzicilor militare din România cu grad de general de brigadă.

A dirijat concerte simfonice de fanfară, concerte estivale în parcuri și stațiuni balneo-climaterice. A întreprins turnee artistice ca dirijor în Elveția, Franța, Belgia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Rusia, Iran, Sudan. A publicat articole în MuzicaApărareapatrieiObservatorul militar, etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Militar cls. III (1966), cls. II (1971) și cls. I (1976), cu Premii ale Uniunii Compozitorilor (1978) și cu Ordinul Steaua RPR cls. V (1979).

A compus muzică vocal-simfonică, de fanfară, de cameră, corală, etc.

1928 – S-a născut Cabiria Andreian Cazacu

19 februarie 1928, Iași – 22 mai 2018, București

Matematiciană, conferențiar universitar, membră de onoare (din 2006) a Academiei Române. A studiat la Facultatea de Matematică a Universității din București, fiind studenta lui Simion Stoilow, obținând licența în Matematică în 1949. În 1955 a obținut titlul de Doctor în Matematică cu teza Suprafețe Riemann normal exhaustibile și în 1967 titlul de Doctor Docent cu teza Clase de acoperiri Riemann la Facultatea de Matematică a Universității din București. 

A fost asistentă, lector la catedra profesorului Grigore Moisil, conferențiar și profesor (din 1968) la specialitatea Analiză complexă la Facultatea de Matematică a Universității din București, ulterior profesor consultant și conducător de doctorat. A fost prima femeie conferențiar la Universitatea din București, ocupând diferite funcții în învățământul superior și în cercetare: șef al Catedrei de analiză matematică, decan al Facultății de Matematică a Universității din București(1976-1984). De asemenea, a fost și director general al Institutului Central de Matematică, cercetător științific la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române și cercetător onorific din anul 1969. A fost visiting professor la Freie Universität din Berlin, Université Ubre din Bruxelles, Universitatea din Helsinki, Universitatea din Lodz și Universitatea din Monoton (Canada). A fost distinsă cu Premiul Ministerului Educației și învățământului (1964), Premiul „Simion Stoilow” al Academiei Române (1968), Ordinul Muncii, cl.III (1971), Ordinul Meritul Științific, cl.II (1986), Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000).

 1933- Echipajul român de bob de două persoane (Alexandru Papană – Dumitru Hubert), a cucerit medalia de aur la Campionatul de bob de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia).

Atunci, Papană a folosit fişele în locul volanului, iar echipajul a luat în premieră mondială ”startul lansat“, graţie unui împingător special montat pe bob şi brevetat ad-hoc drept ”patentul Papană-Hubert“. Aceasta nu a fost singura inovaţie adusă de români acestui sport. Câţiva ani mai târziu, Alexandru Frim avea să construiască un tip de bob complet carenat.

Pentru rezultatele obținute, sportivilor Frim şi Dumitrescu li s-a decernat „Premiul naţional pentru sport”.

1939 –  S-a născut în localitatea Gura Vitioarei din județul Prahova, renumita cântareață de muzică populară Irina Loghin.

Tatăl său era basarabean, iar  mama – prahoveancă si au crescut  şase copii: patru fete şi doi băieţi.

Irina a  urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963, și fost fost solistă a ansamblurilor „Ciocîrlia”, „Barbu Lăutaru” şi „Ciprian Porumbescu”.

Imagini pentru Irina Loghin.photos

A făcut un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. O casetă imprimată în opt sute mii de exemplare a fost epuizată în doar două zile, acesta fiind un record personal al cântăreţei.

A lansat mai multe cantece de mare succes , cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului: „Mamă, mi-ai dat cîntecul”, „Nici o boală nu-i mai grea”, „Dorul de părinţi”, „Fetelor, mă ascultaţi”, „Cine n-are dor pe lume” , „În grădina casei mele” etc.

Renumita cântăreaţă este și acum în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a.

 1940 – S-a născut cântăreaţa de muzică populară Maria Butaciu.

Imagini pentru Maria Butaciu.

1940 – S-a născut la Iași, dramaturgul, prozatorul, scenaristul și regizorul român Mircea Radu Iacoban.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1940b-Mircea-Radu-Iacoban.jpg

A absolvit în 1962, Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. A fost crainic și apoi redactor la Studioul Radio Iași, secretar general de redacție la revista Cronica, director al Editurii Junimea, director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, director al Teatrului Luceafărul, secretar al Asociației scriitorilor din Iași.

I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976), Premiul Academiei Române pentru teatru (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2006). Din opera sa: Estudiantina (debut, în 1962), Nedumerit în AtlantidaDeparteRazna prin trei continentePuterea ingrată la româniO cronică a Basarabiei – vol.I, II, Noaptea asta nu câștigă nimeniPrintre cărțiZece ani de focTrăim o sigură dată.

1943 – A încetat din viață prof.Ilie Minea (15 iulie 1881, Turcheș, Brașov – 19 februarie 1943, Iași).

A fost profesor de istorie la Universitatea din Iași, fondator al Institutului de istoria românilor „A.D. Xenopol”.

1950 – S-a născut Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist.

1951, 19/20 – S-a născut în localitatea Dealu Perjului, județul Bacău, actriţa Maria Ploae.

La varsta de 12 ani este luata la Bucuresti de sora mamei ei Elena si sotul acesteia Ion Ploae, care mai tarziu o si infiază. Se inscrie la Scoala Populara de arta, unde urmeaza cursurile de actorie cu actrita Maria Potra si teatrul/actoria devine visul ei.

In 1972, dupa o incercare in anul anterior nereusita, intra la I.A.T.C, obtinand unul din cele 5 locuri scoase la concurs, avand colegi la clasa de actorie pe Horatiu Malaele, Dan Condurache, Radu Vaida si Rozina Campos.

Inca de studenta este descoperita de Sergiu Nicolaescu care-i ofera rolul Dra Jugu din filmul Un Comisar acuza din 1973. Mircea Veroiu ii incredinteaza rolul Sida din ecranizarea dupa romanul „Mara” de Ioan Slavici, un rol de debut exceptional de bine interpretat, cu sensibilitate, delicatete si franchete in „Dincolo de pod”, unde joaca alaturi de nume celebre ale teatrului si filmului romanesc: Irina Petrescu, Leopoldina Balanuta, Petrica Gheorghiu… si in „Toamna Bobocilor”, o comedie de succes a acelor vremuri.

Dupa absolvirea facultatii (1975) joaca in Pintea, alaturi Florin Piersic, „Dumbrava minunata” etc.

Se casatoreste in 1976 cu regizorul Nicolae Margineanu, fiul unui mare psiholog roman, inchis in temnitele comuniste, au impreuna trei copii: Ana Margineanu, azi regizor de teatru si film care in prezent „ii dirijeaza pasii” mamei sale la Teatrul Foarte Mic in piesele puse in scena de ea, Nicolae Margineanu Jr., ce a terminat facultatea de multimedia si lucreaza in lumea artistica, si Oana Maria Margineanu, actrita ce a debutat in filmul tatalui ei Logodnicii din America.

1951- A murit la București criticul literar, sociolog, antropolog şi paleontolog Henric Sanielevici;(n. 21 septembrie 1875, Botoșani)

1953 – S-a născut la Peștișul Mare, Hunedoara, poetul, prozatorul, Ioan Evu, cantautor, solist vocal și lider al grupului muzical Canon din Hunedoara.

Prezent în numeroase antologii, a publicat poezie, proză, cronică literară și traduceri din lirica germană în revistele: România literarăLuceafărulContemporanulAmfiteatruFlacăraViața studențeascăPreludiu, SLAST, Limbă și literaturăTransilvaniaTribunaRamuriFamiliaArcaOrizontSteauaPoesis, Vatra, CronicaAstra, SemneArdealul literarOrient LatinMesager cultural, Ritmuri hunedorene, Observator și Archenoah (Germania), Foaia noastră (Ungaria), etc.

A participat la numeroase emisiuni culturale ale posturilor de radio și TV naționale și locale, la diverse anchete inițiate de reviste literare, a acordat interviuri.

Dintre volumele publicate: Prea iubireFereastră de apăPoet de bunăvoieÎnsoțitorul umbreiAmintirile unui pitic dinvremea când era mai micElogiu furtuniiLanterna cu licuriciÎnger de rezervă, etc.

1968 – A murit chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963; (n. 1896).

1970 –  S-a desfășurat la București Adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Adunarea a avut loc la București în zilele de 19–20 februarie. Hotărârile luate în cadrul Adunării generale au fost legiferate prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 121/17 martie 1970 al Consiliului de Stat (devenit apoi Legea nr. 18/11 iulie 1970).

În cadrul acestei adunări s-a adoptat Statutul ASSP, au fost aleși membrii titulari și membrii corespondenți, dar și organele de conducere ale Academiei. Academia de Științe Sociale și Politice a funcționat până în anul 1989, activând sub directa îndrumare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

 

Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful  partidului comunist si al statului, Nicolae Ceaușescu.

1980 – A încetat din viață la Cluj Napoca, eseistul francez Henri Jacquier (25 septembrie 1900, Grenoble, Franța).

Imagini pentru Henri Jacquier  photos

A fost profesor în cadrul Misiunii Franceze din România și cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene.

1990 –  S-a înființat Uniunea Teatrală din România (UNITER), care alege primul președinte pe actorul Ion Caramitru.

https://i2.wp.com/www.monitorulcj.ro/documente/stories/03_martie/10_ziua/ion-caramitru.jpg

Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Uniunii prin sentinţa nr. 1010 din 29 martie 1990.

1990 – A doua mineriadă.În noaptea de 18/19, peste 4.000 de mineri din Valea Jiului au venit la București în sprijinul guvernului și al CPUN-ului.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1990-A-doua-mineriada.jpg

Responsabilitatea în ce privește chemarea minerilor la București nu a fost recunoscută de putere, dar numeroși reprezentanți ai opoziției și ai presei independente au susținut că a fost vorba de provocări conduse de Securitate și de guvern.

1996 – A murit Ion Constantin Chiţimia, (n.22 mai 1908, Albulești–Dumbrava, Mehedinți), filolog, cercetător științific în domeniile literaturii și istoriei literare, fost profesor universitar și publicist.

1999 – S-a desfășurat, pentru prima dată la București, Conferința Permanentă a Organizațiilor Atlantice, SCAO.Organism neguvernamental al NATO, la cea de-a 26-a sesiune anuală.

Reuniunea a avut loc sub deviza NATO – Cea de a 50-a aniversare, viitorul Alianței Atlantice în secolul XXI. Provocări și crize.

2001 – Curtea Supremă de Justiţie din Romania  condamnă la închisoare  trei ofiţeri superiori ale căror odine au dus la  uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni in timpul revoluț.

2002 – A încetat din viață la București, actrița română de teatru și film,Marcela Rusu (n.1926, Galați).

In film nu a aparut prea mult, doar in „Citadela sfaramata” (1957) si „Fii cuminte Cristofor” (1967).

A dorit să fie incinerată, fără mare pompă și protipendadă, iar cenușa ei să fie împrăștiată pe treptele „Teatrului Național” din București, unde a jucat peste 30 de ani, adica „toata viata”.

Imagini pentru marcela rusu foto

A cântat si o melodie care a ramas: La un pas de fericire.

2007 –  Începea să emită, prin satelit, Postul Radio România Muzical.

Imagini pentru Postul Radio România Muzical.photos

 2008 – A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare; (n. 1928).

 2012- A murit la București, compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu), unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012; (n. 6 februarie1935).

2018 – A încetat din viață la Iași, poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, Dionisie Duma; (n.8 septembrie 1940, Tecuci).

Imagini pentru Dionisie Duma photos

2018 – A încetat din viață la București, compozitorul Paul Urmuzescu (28 iunie 1928, București).

Imagini pentru paul urmuzescu photos

A fost redactor, maestru de sunet și ilustrator muzical la Radiodifuziunea Română; redactor muzical, redactor-șef de secție și realizator la Televiziunea Română; a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfi

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia

Sfinții Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia au trait in vremea imparatului Nero. Sfantul Arhip a fost episcop in cetatea Colose, din Frigia. Sfantul Filimon a fost convertit la crestinism de Sfantul Apostol Pavel, si in casa lui se adunau crestinii pentru a participa la rugaciunea comuna. Sfanta Apfia, sotia lui Filimon, randuia biserica din casa ei.

Cand păgânii din Colose au serbat-o pe zeita Artemida, Arhip, Filimon si Apfia au fost prinsi in biserica de pagani, si au fost dusi inaintea ighemonului Artocles. Arhip refuza sa jertfeasca idolilor, fapt pentru care va fi ingropat pana la brau si ucis cu pietre. Sfintii Filimon si Apfia fiind supusi la multe chinuri, s-au savarsit muceniceste.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea cuvioasei maicii noastre, Filoteia din Atena.

Sfanta Mucenita Filoteia s-a nascut in Atena, in anul 1522. S-a nascut ca rod al rugaciunii parintilor ei Syriga si Angelos Benizelos. A primit la botez numele Revula. Dupa trei ani de casatorie, sotul ei a murit iar ea a hotarat sa intre in monahism.

A infiintat o manastire de maici cu hramul Apostolului Andrei Cel Dintai Chemat. Aici ii va adaposti pe crestinii care nu au lepadat credinta in Hristos si urmau a fi omorati. Este batuta de turci si amentintata cu moartea in cazul in care nu va renunta la credinta in Hristos.

In ajunul praznicului Sfantului Dionisie Areopagitul, este torturata de turci, fiind lasata din mainile lor mai mult moarta decat vie.

Plângând de durere, surorile mănăstirii au luat trupul insângerat al sfintei mucenite si l-au dus la Kalogreza, unde au facut trecerea ei către cele veșnice la 19 februarie 1589.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/19/o-istorie-a-zilei-de-19-februarie-video/

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro

http://www.worldwideromania.com

https://www.prosport.ro

Rador.ro

Cinemagia.ro

19/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: