CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 29 iunie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

29 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

Anul 120:  Două diplome militare descoperite la Porolissum și Cășeiu vorbesc de Dacia Superior. In diploma militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj), se menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus.

Aceste diplome  datate la 29 iunie 120, sunt   primele care dovedesc schimbări în organizarea administrativă a Daciei,  respectiv existenţa Daciei Superior, formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieș și Mureșul superior.

Guvernatorul avea rangul de legat pretorian, faţă de cel de legat consular pe care îl avea pe vremea Daciei Augusti.

Sediul guvernatorului Daciei Superior era la Apulum (azi Alba Iulia). Ca suprafaţă, Dacia Superior cuprindea Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei, moştenind cea mai pare parte a Daciei Augusti.

Această organizare teritorială va fi menţinută până pe vremea împăratului Marcus Aurelius (161-180), când provinciile dacice vor fi restructurate din nou, ca urmare a noilor nevoi strategice militare

Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămânea o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian.

Inițial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune, erau  conduse de un procurator Augusti.

 

 

 

 

 

 

1400: A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).

 

 

 

 

 

 

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, Fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.

Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.

A fost un domn paşnic, de unde şi numele  de “cel Bun“, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod.

Ţara Moldovei s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia din ce în ce mai mult. 

Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi.

 În momentul cînd Moldova  devine stăpînă pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mîna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean.

Mai tîrziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei întrări in cetate, se va afla stema Moldovei, capul de bour, stemă care se mai vede şi astăzi.

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru cel Bun impreuna cu soţia şi clerul întîmpină moaştele sfinte ale  Sfîntului mucenic Ioan cel Nou, venite la Suceava

Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol, care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o mare schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului).

Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.

Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.

În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou.

În afară de consolidarea Mitropoliei Moldovei, Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat

In calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, în 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi.

De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman.

 Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.

Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432, în  urma lui   ramanand mai multi fii, care s-au luptat ani de zile intre ei pentru a ocupa tronul tarii.

Detalii…  Alexandru cel Bun

 

1521:  Primul  document cunoscut, scris in limba romana – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului.

 

 

 

 

 

 

 

 La Câmpulung-Muscel,  vechea capitală a Ţării Româneşti,  a fost redactat primul document  scris, din câte  sunt cunoscute până astăzi, în limba  română –  Scrisoarea lui Neacsu ot  Dlăgopole” (Câmpulung Muscel),  către Johannes Benkner, judele Braşovului (29-30 iun.1521), avertizându-l pe acesta despre  o invazie a turcilor asupra  Ardealului şi Ţării Româneşti, care tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Scrisoarea   reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat pana in zilele noastre.

A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Braşov unde se păstrează şi astăzi, şi a fost redactată cel mai probabil în 29 sau 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al oraşului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate.

Din acea vreme mai există şi alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea.

 

 

 

 

 

 

 

1602: Prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Bathory ceda Transilvania împăratului Rudolf al II-lea (al Boemiei şi al Ungariei), de la care a primit alte posesiuni şi un venit de 50.000 florini anual.

 

 

 

 

 

 

 

1819: S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia.

Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu.

Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui Nicolae Bălcescu a murit în anul 1824.

Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala.

Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni.

A studiat la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.

La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui voda Bibesc.

 

 

 

 

 

 

 

 Nicolae Balcescu  ”sufletul revolutiei de la 1848″  .

 

După ce este eliberat, înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită „Frăția”, călătorește prin toate teritoriile locuite de români: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Bucovina, precum și prin Franța și Italia și studiază istoria, fiind editor, alături de August Treboniu Laurian, al unei reviste de istorie numită „Magazin istoric pentru Dacia”, apărută începând cu 1844.

În Franța se va implica în revoluția din februarie 1848 si inspirat de această revoluție se întoarce la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe și secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluționari.

Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea țăranilor și vot universal.

Arestat la 13 septembrie 1848 de otomani care au înăbușit revoluția, reușește să evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice.

În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena și ajunge la Constantinopol.

Apoi, la Debrețin, se întâlnește cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român.

La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri.

Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, aceștia însă nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă trupele imperiale contrarevoluționare habsburgice și ruse intră în Transilvania și revoluția maghiară condusă de Kossuth este înfrântă.

Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris și publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863.

  Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze o miscare a forțelor revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene. Cu un pașaport eliberat la Paris, la 27 septembrie 1850, „au nom de Sa Majesté l’Empereur des Ottomans”, în primăvara lui 1852, pleacă la Constantinopol, de aici, la Galați și încearcă să pătrundă în Țara Românească, însă autoritățile nu-i permit, deși e bolnav și vrea să o vadă pe mama sa, în vârstă și bolnavă.

Medicii îl sfătuiesc să se stabilească în Italia, unde clima e mult mai blândă. Trece prin Malta si Napoli și se stabilește la Palermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”.

Moare la Palermo de tuberculoză, la vârsta de 33 de ani, la 29 noiembrie 1852.

 

 

 

 

1837:  S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător; (m. 19 iunie 1919).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

1866: Parlamentul României adoptă prima Constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate   din acele timpuri.  

Inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, a fost adoptată în timpul regelui Carol I (1 iul. 1866). 

A fost în vigoare, cu unele mici schimbări, până în anul 1923. 

 

 

 

 

 

 

 

1873:  S-a născut renumitul  arhitect şi profesor universitar roman Petre Antonescu; (m. 23 aprilie 1965), personalitate de frunte a școlii de arhitectură din tara noastra,  din prima jumatate a sec. 20, prin promovarea unui  stil arhitectural neoromanesc.

În 1945  a fost ales membru titular al  Academiei Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris şi Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO).

Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără si clădirea Primariei  Municipiului București, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova și edificiul  Bancii de Investitii  din București.

 

 

 

 

 

 1882: S-a născut, la Vlaho-Clisura (in Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM),  scriitorul şi diplomatul aroman Marcu Beza.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat.

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1949).

 

 

 

 

 

 

1884: S-a adoptat noua Lege electorală, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat

 

 

 

 

 

 

1891: S-a născut Petre Andrei, savant sociolog,  filosof, profesor universitar şi politician român  ţărănist.  

 

 

 

 

 

 

A fost ales (in 1991) membru post- mortem  al Academiei Române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică. 

  Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian , a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat.

În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari,   pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.

 

 

 

 

1904: A murit Gheorghe Ionescu-Gion, profesor, istoric, ziarist, publicist, cronicar literar și teatral; membru corespondent al Academiei Române din 1899; (n. 1857).

 

 

 

 

 

 

1921: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, prima încercare de evocare a războiului din 1916-1918, cu Marietta Rareş în rolul principal.

  Realizatorul Nicolae Barbelian a facut un montaj de scene filmate de el si al unor secvente de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Romane.

 

 

 

 

1923: S-a născut soprana Lella Cincu; (m. 2008).

 

 

 

 

 1929: S-a născut preotul şi teologul Dumitru Popescu,profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996).

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/str2.crestin-ortodox.ro/foto/1082/108110_dumitru_popescu.jpg

A fost membru de onoare al Academiei Române din 2001; (m. 2010).

 

1939: S-a născut Victor A. Voicu, general, medic şi farmacolog.

Este autorul unor importante lucrari  de cercetare in  farmacologie experimentală şi clinică, privind sistemul nervos vegetativ şi cardio-vascular.

A fost profesor de toxicologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti si a înfiinţat prima Catedră de Toxicologie Clinică din învăţământul medical românesc. 

A devenit membru titular al Academiei Române din 2001 si  fost ales preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

 

 

1954: S-a născut la Bucuresti, scriitorul Radu Aldulescu.

 

 

 

 

 

A debutat în 1993 la Editura Albatros, cu romanul „Sonată pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

A scris scenariul filmului „Terminus Paradis” (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008 a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, pentru romanul „Mirii nemuririi”.

În prezent, opera sa este publicată, ca serie de autor, la Editura Cartea Românească.

 

 

 

 

 

 

 

1984: Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

Aplicarea „programului” a afectat serios, în anii imediat următori, starea de sănătate a locuitorilor României

1987: A murit fizicianul Victor Mercea, autorul unor importante  cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor. A efectuat  cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1924).

 

 

 

 

 

 

1990: A apărut ziarul „Economistul”, publicaţie editată de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), actualmente cu apariţie săptămânală.

 

 

 

 

 

 

Calendar Crestin Ortodox:

 

 

 

 

 

 

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

 Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.

  Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

  Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan.

Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”.

Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel  au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania.

Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru se lepadase de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Europeană a  Dunarii 

 

 

 

 


 

 

 

 

Pe 29 iunie 1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru  protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Manifestările dedicate acestei  zile se desfăşoară în toate statele  dunărene (19 la număr), pentru a marca  dorinţa comună a acestora de a-şi uni  forţele în sprijinul protejării acestui fluviu  unic în Europa.

 

 

Cititi mai mult:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/23/dunarea-stiati-ca%E2%80%A6/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/29/o-istorie-a-zilei-de-29-iunie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

29/06/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: