CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 7 mai în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

7 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

1211: Regalitatea maghiară incepe colonizarea Cavalerilor teutoni, în Ţara Bârsei.

 

 

 

 

 

 

 1658: Se savârseste târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab (1654-1658), actuala Catedrală patriarhală.

Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti,impreuna  cu episcopii de Ramnic si de Buzau, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, sfinţeau cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care va deveni în 1668 Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală patriarhală.

Catedrala Patriarhala si Palatul Patriarhiei, constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care-si are inceputurile in vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin manastirea ctitorita de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab, intre anii 1656-1658.

Este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

 

 De fapt, mitropolitul Stefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala.

In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

Moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, asezate intr-o frumoasa racla de argint, au fost aduse in Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787).

Sfantul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orasului Bucuresti, iar ziua sa de praznuire (27 octombrie) este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara.

Cele 3 cruci din piatra – Troita – aduse si asezate langa catedrala in anul 1959. Cea mai mare este considerata a fi a domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte doua sunt una din 1617, iar alta din 1644.

 

 

 

 

 

 

 

1741: Episcopul greco-catolic ardelean Ioan Inochentie Micu este silit, in urma memoriilor inaintate stapanirii, prin care cerea drepturi egale pentru români, indiferent de confesiune, sa renunte la functia sa si sa se exileze la Roma.

 

 

 

 

 

 

 

 

Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 2 septembrie 1768, Roma), a fost un episcop greco-catolic român, unul din întemeietorii  gândirii politice româneşti moderne.

Se spune ca in târgul Sibiului un călugăr, impresionat  de înfăţişarea mândră şi de vioiciunea ochilor tânărului Ion, i-a cerut tatălui său să-l ducă la şcoală iar acesta ar fi  spus   cu hotărâre: “Tată, eu mă duc !”

Inocenţiu Micu şi-a efectuat studiile medii la colegiul iezuit din Cluj. Între 1722 – 1725 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Colegiului Academic iezuit, tot la Cluj, unde l-a avut ca profesor pe Franz Fasching, un iezuit de origine germană, adept al ideii romanităţii românilor. În 1725 a început studiul teologiei la Nagyszombat (azi Trnava – în româneşte Târnavia sau Sâmbăta Mare -, în vestul Slovaciei).

A fost inobilat  si  a intrat în Dieta Transilvaniei (fiind primul român din Dietă) şi a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate:
1. Românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării;
2. Românii sunt populaţia cea mai numeroasă din Ardeal;
3. Românii lucrează pământul şi ocnele (muncile cele mai grele);
4. Românii dau cele mai mari contribuţii şi, în virtutea voinţei imperiale exprimată prin cele două diplome leopoldine, trebuie să se facă dreptate şi poporului român.
Deci şi românii au dreptul să fie recunoscuţi ca naţiune, a patra din Ardeal, nu numai “plebs valahica”.

Dar cele trei naţiuni privilegiate, (ungurii, saşii şi secuii) s-au împotrivit, spunând că această cerere cuprinde “nişte lucruri pe care nu le-a cerut nimeni până acum”.

 

 

1775: Bucovina este ruptă  de Austria din trupul Principatului Moldovei, in urma cedarii sale de catre Imperiul Otoman.

Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin  Convenţia din 12 mai 1776.

Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) şi Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786).

Ulterior, acest teritoriu  va fi alipit  Galiţiei (1790).

 

 

 

 

 

            

             Foto: Catedrala Mitropololitană din Cernăuţi, Bucovina 1940

 

 

 

 

Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi (Imperiul Austriac), o parte constitutivă a Principatului Moldovei.

Toponimul slav „Bucovina“ = „Ţara Fagilor“, preluat ulterior de către austrieci cu aceeaşi semnificaţie („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima dată într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392).

Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic.

Războiul ruso-turc din 1768-1774, în cursul căruia Impeiul Rus a ocupat şi Ţările Române, înlăturîndu-i pe domnitorii fanarioţi, a impus Imperiul Otoman să ceară pace.

În urma păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a cîştigat dreptul de a interveni pentru protejarea Ţărilor Române.

Folosindu-se de moment Imperiul Austriac, prin presiuni asupra turcilor şi ca preţ al intervenţiei sale diplomatice, a obţinut de la Poartă anexarea părţii de nord a Moldovei, Bucovina.

Această anexare  era chipurile necesară Austriei, pentru a-i uşura trecerea către sudul Poloniei, pe care-l primise la prima dezmembrare a Poloniei, în 1771.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Domnul Moldovei era atunci Grigore al III-lea Ghica, care a protestat vehement la Constantinopol  împotriva acestei ciuntiri, care era contrară înţelegerii istorice dintre puterea suzerană otomana şi Moldova, al carei statut de tara „protejată“ fusese  incalcat, dar a fost în zadar.

Marele vizir  otoman a trimis un capugiu, care l-a sugrumat pe Grigore Voda în palatul sau  în anul 1777.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deşi trupele austriece au ocupat de facto Bucovina încă din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial provincie austriacă la 7 mai 1775,  in urma convenţiei  încheiate între Imperiul Habsburgic şi Sublima Poartă – sub a cărei suzeranitate se afla Moldova.

 

 

 

 

 

 

1877: „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Bariţiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndemna  româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donaţiilor pentru ajutorarea armatei române şi a răniţilor de pe frontul razboiului pentru independenta Romaniei.

 

 

 

Fișier:GeorgeBarit.jpg

 

 

 

1877: Guvernul României a aderat la Convenţia de la Geneva privind Crucea Roşie Internaţională.

 

 

 

1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană; (m. 1975).

 

 

 

1899:  Germania a aderat la protocolul secret, din 30 septembrie 1896, de prelungire a Tratatului de alianţă dintre România şi Austro-Ungaria.

 

 

 

 

 

 1905: S-a nascut compozitorul roman de muzica usoara Elly Roman  (d. 1996).

 

 

 

1918: A fost încheiat Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte, prin care România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie condiţii economice dezavantajoase.

România, fiind  izolată de aliaţii sai din vest, in conditiile prabusirii frontului rusesc ca urmare a revolutiei din Rusia, este forţată să semneze tratatul de pace de la Bucureşti (Buftea) cu Puterile Centrale, tratat ramas neratificat de regele Ferdinand.

In toamna anului 1917,  anarhia din randulul trupelor ruse din Moldova reprezenta o ameninţare grava la adresa stabilităţii României, în condiţiile căderii guvernului Kerenski şi a loviturii de stat bolşevice (25 octombrie / 7 noiembrie 1917), România a ramas  singură şi înconjurată de duşmani.

Consiliul de Coroană din 19 noiembrie / 2 decembrie 1917 a decis continuarea războiului cu Puterile Centrale, dar  a doua zi generalul Scerbacov, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor un armistiţiu, implicând şi pe români, astfel ca la 26 noiembrie / 9 decembrie 1917 România s-a bazut  silită, deşi victorioasă pe front, să ceara  armistiţiul cu Puterile Centrale.

La 25 ianuarie / 7 februarie 1918 România a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale pentru încheierea păcii;

Pacea de la Brest-Litovsk din 18 februarie / 3 martie 1918 între Rusia sovietică şi Puterile Centrale şi intrarea trupelor germane în Ucraina, a lăsat România total descoperită si inconjurata de inamici.

După preliminarii la Buftea, la 24 aprilie /7 mai 1918 s-a semnat pacea de la Bucureşti in conditii dramatice pentru tara noastra :
– Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale; armata română era demobilizată;
– Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaţilor;
– surplusul de petrol şi cereale  erau luate de Germania;
– controlul german si Austro-Ungar asupra economiei româneşti. 
  Regele Ferdinand a refuzat să semneze ratificarea Tratatului de la București.

 

 

 

1918: S-a nascut Miroslav Cozlovschi, profesor din Republica Moldova, doctor în ştiinţe fizico-matematice
 

 

 

 

 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879).

 

 

 

 

1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan, caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie; (m. 1995).

1925: Prin Înaltul Decret Regal nr.1450, emis la această dată, s-a înfiinţat Uniunea Camerelor de Comerţ din România.

 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor;  (m. 2008).

 

 

 

 

 

 

1931: S-a născut la Iasi, Ştefan Iureş, poet, prozator, traducător şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania; (numele la naștere a fost  Ștefan Iuster).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultății de Filologie și ale Institutului de Limbi Germanice, secția engleză, (1968-1972; licenta in 1974) si a fost edactor la Amfiteatru (1966-1974) si Viata studenteasca (1974-1976).

Debuteaza in Scinteia tineretului cu poezia Examene (1949)si  editorial cu volumul Cuvint despre tinerete (1953), urmat de alte cărți de versuri: Urmașii lui Roaită (1953), Fructe în mai (1956), În preajma lui Lenin (1957), Pe acest pămînt (1959), Poema citadină (1963), Numai un flaut (1966). A publicat eseuri în volumele Alt container pentru Osaka, 1974, Amatorul de simburi, 1983, teatru pentru școlari, scenarii de film și radiofonice.

De asemenea, Ștefan Iureș este autor al romanelor Plexul solar (1977), Orbita planetei Eps (1987) și al volumului de proză scurtă Jumbo-Jet si alte proze (1984).

 Din 2002 a făcut parte din redacţia Editurii Hasefer a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, devenind apoi directorul ei.

A decedat la data de 8 iulie 2013, la Iași

 

 

 

 

 

 

 

 

1933 : A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Dimitrescu. Lucrări: „Morţii de la Caşin”; „Minerii”; „Cina”; „Ţărănci lucrând la război”; (n. 18 ianuarie 1886).

 

 

 

1933: S-a născut in localitatea Fundata, din județul Brașov, actriţa Silvia Popovici; (m. 1993).

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București in 1956, la clasa profesorului profesorul lor Vlad Mugur.
Si-a inceput activitatea artistica la Teatrul Național din Craiova.

Silvia Popovici, împreuna cu George Cozorici, Amza Pellea, Constantin Rauțchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu si Sanda Toma au constituit generația de aur a acestui teatru. In 1963 s-a mutat la Cluj, la Teatrul National Lucian Blaga, unde Vlad Mugur era numit director.
Din 1967 pana in 1993 a jucat pe scena Teatrului National din Capitala.
Debutase in cinematografie inca din anul 1953, in studenție.
Silvia Popovici a fost căsătorita cu Maxim Berghianu, ultimul ministru al Muncii comunist si a avut o fiică.
A murit la 16 septembrie 1993.

 

 

 

 

 

 

 

 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, supranumit şi „omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza.

 

 

 

 

 

 

De-a lungul carierei a sustinut concerte atat in tara cat si in strainatate, cantand in 58 de tari. A avut onoarea sa isi arate talentul, cantand pentru sapte presedinti de stat.

Este unul dintre putinii artisti romani, care a cantat pentru nume cunoscute din strainatate, printre care se numara marele pianist Arthur Rubinstein si pictorul Salvador Dali.

A fost unul dintre lautarii favoriti ai cuplului Elena si Nicolae Ceausescu.

 

 

 

 

 1937: A murit  poetul roman George Topârceanu;  (n. 1886).

 

 

 

George Toparceanu

      George Toparceanu

 

 

 

S-a nascut la 21 martie 1886 si s-a stins din viata  la varsta de 51 ani. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 1936.

Printre operele sale amintim:Balade vesele si triste, Bucuresti (1916) ; Parodii originale, Bucuresti (1916); Amintiri din luptele de la Turtucaia, Bucuresti (1918); In ghiara lor… Amintiri din Bulgaria si schite usoare, Iasi (1920); Migdale amare, Bucuresti (1928).

 

 

 

 1938: A decedat Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932); (n. 1881).

Unele surse dau  decesului sau la 6 mai 1938.

 

A fost  prim-ministru al guvernului  României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 si  membru al Academiei Române din anul 1920.

 

 

 

 

 

Octavian Goga, poet român

 

 

 

 

 

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un atac cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani.

A fost  transportat la București și depus la Ateneu dupa care a fost  înmormântat la Cimitirul Bellu.

In 1939 corpul poetului este reînhumat la Ciucea.

Din opera sa amintim: Poezii (1905),Ne cheamă pământul (1909),Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără țară (1916), Din larg (1939) – poeme postume.

 

 

 

 

 

 1946: Se desfaşoară, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882–1946), conducător al României în perioada 1940–1944, şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, (1904–1946, ministru de Externe şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941–1944), Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la al lui Mihai Antonescu (1904–1946), ministru de Externe şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941–1944.

Au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la 1 iunie 1946.

 

 

 

 

 

 

 

1947: S-a născut poetul şi publicistul George Stanca.

 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet.

1961: S-a născut la Ploiesti, compozitoarea Mihaela Stănculescu-Vosganian, sotia omului politic de origine armeana, Varujan Vosganian.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Varujan Vosganian si  Mihaela Stănculescu-Vosganian

 

 

 

 

A absolvit secţia de compoziţie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, promoţia 1985, clasa profesoarei Myriam Marbe. In anul 2000 a primit titlul de doctor în muzicologie.

A fost asistent universitar la catedra de Contrapunct şi Fugă a Facultăţii de Compoziţie – Muzicologie – Pedagogie Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1991-1994) şi din 1994 lector universitar la aceeaşi catedră.

A fost bursiera a  International Composers Workshop Grant, Amsterdam – 1994 si British Association for Central and East European Grant, Londra: 1994, Huddersfield – 1994.

Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – secţia simfonică din 1990, membră în Consiliul Director UCMR-ADA din 2001, membră în International Alliance for Women in Music din 1995, membră în Consiliul Director SIMC – Societatea Internaţională de Muzică Contemporană – secţia română (din 1999)si preşedinte ARFA – Asociaţia Română a Femeilor în Artă din 2001.

Este fondatoare a Grupului de Muzică şi Dans Contemporan INTER-ART.si director fondator al stagiunii FORUM-ART. 

Intre aprecierile unor muzicieni, se remarca cea a compozitorului Theodor Grigoriu , care spunea :

„Cunosc şi alte piese ale compozitoarei şi, în toate toate, am observat această virtute pe care aş defini-o a unei inovaţii fireşti, structurale, ceea ce este foarte valoros… De aceea nădăjduiesc că ea va merge înainte, avansând cu toţi parametrii unei muzici…” (Theodor Grigoriu, din transmisiunea directă la Radio, a „Simfoniei a II-a” de Mihaela Vosganian, martie 2002)

 

 

 

 7 mai 1986: Este ziua in care  echipa de fotbal Steaua  Bucuresti  a cucerit Europa, devenind  prima echipa din Romania  care se incorona drept regina fotbalului de pe batranul continent, castigand Cupa Campionilor Europeni.

Elevii lui Emerich Jenei au eliminat pe rand formatii ca Vejle BK (1-1 si 4-1), Honved Budapesta (0-1 si 4-1), Kuusysi Lahti (0-0 si 1-0) sau RSC Anderlecht Bruxelles (0-1 si 3-0) si intalnea in marea finala celebra FC Barcelona. pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, din orasul Sevilla.

 

 

 

 

 

 

Fenomenul Duckadam

 

 

Meciul s-a incheiat asa cum a inceput, cu scorul de 0-0, si invingatoarea urma sa fie decisa in urma executarii loviturilor de la 11 metri. A fost un duel al portarilor, Urruti versus Duckadam.

Primii au executat jucatorii romani. Majearu a sutat in partea dreapta, dar Urutti a ghicit coltul aparand primul penalti.Duckadam nu se lasa mai prejos si “scoate” si el penalti-ul catalanilor.

A urmat experimentatul Loti Boloni. Mijlocasul a sutat in partea stanga, insa Urruti a respins si aceasta minge. Duckdam se pregatea totusi sa intre in istorie, soctand al doilea penalti.

Marius Lacatus a fost cel care a deschis scorul la a treia serie de lovituri de departajare, cu un sut puternic, care a izbit mai intai transversala. Cateva minute mai tarziu, Duckadam a aparat  inca un penalti, al treilea.

 

 

 

 

 

Gabi Balint si-a luat un elan mare si a inscris cu un sut plasat, in coltul stang. Helmuth Duckadam plonja in stanga si apara al patrulea penalti consecutiv, intrand in Cartea Recordurilor.

La televiziunea romana, reporterul Teoharie Coca Cosma izbucnea strigand celebra replica “Suntem finalisti! Am castigat Cupa!”

 

 

Reactii in presa internarionala :

 

 

“Nici macar din penalti” – El Mundo Deportivo.
“Fotbalistii catalani, sustinuti de 50 de mii de suporteri, au luptat mult, dar s-au lovit de apararea ferma a romanilor, invingatori merituosi” – EFE.
“Neasteptatul triumf al Stelei, care va fi legat intotdeauna de Duckadam, nu trebuie sa fie tratat ca o curiozitate” – Reuters.
“In Estul Europei s-a mai nascut o stea” – Gazzetta dello Sport.

 

 

Performanta unica

 

 

Performanta Stelei de acum 25 de ani ramane unica in istoria fotbalului romanesc si, din pacate, se pare ca irepetabil…(Piatza net.ro).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1987: A fost anunţată  oficial, extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Marii Negre

 

 

 

 

1990: Apare Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România.

Odată cu promulgarea Legii nr. 51 / 26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

 

 

 

 

 

1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică si  istoria Bisericii), prozator şi istoric literar; (n. 1913).

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), a efectuat o vizită ecumenică în România (7–9 mai 1999) ; a fost prima vizită în ţara noastră, a unui Suveran Pontif, într-o ţară în care creştinii sunt în majoritate ortodocşi , la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist şi a Preşedinţiei României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Prea Fericitul Teoctist si Papa Paul al II-lea

 

 

 

 

 

 

 

2003: Academia de Ştiinte şi Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe 2003  urmatorilor scriitori: Cristoph Meckel, Harald Weinrich şi Herta Müller, cunoscută scriitoare originară din România.

 

 

 

Herta Müller was praised by the judges for depicting the

Herta Müller

 

 

 

 

 2007: A decedat în urma unui stop cardio-respirator,  Octavian Paler, cunoscut prozator, eseist si un reputat jurnalist şi editorialist român.

 

 Convorbiri cu Octavian Paler, bun

 

 

 

 

 

Octavian Paler s-a nascut la data de 2 iulie 1926, intr-un mic sat numit Lisa, din jud. Brasov. Din 1949 a fost  angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală) ; între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970);

din 1970 a fost redactor-şef la cotidianul „România liberă”, fiind demis în august 1983, din motive politice.

A fost si un cunoscut analist politic si cultural roman.

 

 

 

 

 

2012: Primul guvern al Romaniei condus de Victor Ponta  a fost validat de Parlament, fiind susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator), şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu.

 

 

 

 

 

 

??????????????

 

 

 

Acest Cabinet a fost succesorul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureau, care pierduse  încrederea Parlamentului,  în urma unei  moţiuni de cenzură depuse de USL.

Guvernului Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/07/o-istorie-a-zilei-de-7-mai-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. ro.wikipedia.org.

  4. mediafax.ro;

  5. Istoria md.

  6. worldwideromania.com;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro

  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

 

 

 

07/05/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: