IN R.MOLDOVA O OFICINA DIVERSIONISTA AUTOINTITULATA ” PATRIOTISM MD”, REGURGITEAZA NON STOP MIZERII PROPAGANDISTICE ANTIROMANESTI IN CEL MAI PUR STIL SOVIETIC
”Minciuni al istoriografiei româneşti
“Calitatea care îmi repugnă
(mă dezgustă) mai mult la
români, este şmecheria.”
I.Iliescu
Dezlegînd sacul cu minciuni al istoriografiei româneşti, îndată te loveşte la nări o duhoare specifcă, de parcă aceste minciuni o veşnicie s-ar fi aflat închise în saloanele oligarhiei politice de pe Dîmboviţa, neventilate veacuri la rînd de aerul greoi şi stătut al expansionismului şi şovinismului mare românesc. Stai la îndoială şi de loc nu te poţi dumeri: ori istoricii fac politică, ori politicienii fac istorie? Aşa-i istoriografia la români…
De cînd politicienii şi istoricii români au simţit nevoia de a cîrpi minciuni despre neamul moldovenilor?
Răspuns: De cînd e România… „1861, dec. 11/23. Proclamaţia către naţiune a lui Al.I.Cuza, prin care aduce la cunoştinţă ofcial că “Unirea” (o parte din teritoriul moldovenesc, dintre Prut şi Milcov cu Valahia) este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”.
Cum vedem, odată cu naşterea noului stat, cu numele România, apare şi povestea (minciuna) cum că o naţionalitate ar putea fi „lichidată” iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o declaraţie de la tribună sau o hotărîre a instituţiei puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de tot că naţiunile nu apar din senin la porunca ştiucii sau chiar a unui domnitor. Că naşterea lor e un proces îndelungat şi anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule. Ele nu pier, chiar de s-ar afla sub papucul românesc.
Poporul moldovenesc dintre Prut şi Nistru timp de 22 de ani a îndurat un regim de ocupaţie românească din cele mai barbare însoţit de o campanie de denaţionalizare de proporţii înfiorătoare. Dar ce folos din aceste opinteli colonizatoare? Moldovenii cum au fost, aşa şi au rămas tot moldoveni. Nici moldovenii dintre Prut şi Milcov nu s-au făcut chiar atît de romani, cum s-ar crede, cu toate că procesul de denaţionalizare (muntenizare) durează acolo aproape 150 de ani. Moldovenii din România pînă acum se ştiu de moldoveni, cunoscînd prea bine deosebirea lor de munteni. Aici nu e vorba numai de specifcul graiului (cu toate că şi acesta e un indice însemnat), dar, în primul rînd, de caracterul, mentalitatea şi psihicul naţional al moldovanului, care, la drept vorbind, nu numai că nu se aseamănă, dar e diametral opus, e contrastant cu cel al românului (munteanului). Ce n-ar spune românii, moldovanul e făcut cu totul din alt aluat. Nu dorim să le pricinuim românilor prea mare obidă enumărînd aceste calităţi, în majoritate contrare, antagonice ce îi deosebesc pe moldoveni de români. Vom aminti doar o expresie generalizatoare, dar cu mult tîlc, a unui mare moldovan din România, care a spus: “Cu cît merg mai spre răsărit cu atît oamenii sînt mai aproape de natură şi de Dumnezeu” (M.Sadoveanu). N-ar fi rău să cunoască acest lucru şi iconizatorii neamului românesc de la noi.
Moldovenii şi românii vorbesc o limbă reciproc înţeleasă. Limba, cum se ştie, nicidecum nu e singurul criteriu în determinarea unei naţiuni. În America Latină zeci de popoare vorbesc o singură limbă (spaniola), dar se consideră şi sînt recunoscute de toată lumea ca state şi naţiuni diferite. Şi nimeni acolo nu face nici o tragedie din această varietate de naţiuni, nimeni nu-şi aprinde paie în cap de scîrbă şi mînie, cum fac acest lucru guvernanţii români.
Exemple asemănătoare putem aduce din toată lumea. Dar de ce să le căutăm prin lume, cînd ele sînt aici, la noi: Republica Moldova şi România sînt două state, în care trăiesc două popoare, două naţiuni, fecare avînd destinul său istoric diferit. Că doar nu pentru flori de cuc strămoşii noştri, mai bine de jumătate de mileniu, au purtat lupte crîncene, pe viaţa şi moarte, împotriva numeroşilor duşmani (printre ei şi valahii, aliaţii turcilor!) apărîndu-şi finţa de neam şi independenţa statală, făurindu-şi de-a lungul veacurilor şi o comoară cultural-istorică naţională moldoveneasca, de o originalitate inconfundabilă şi de mare preţ, cunoscută de întreaga civilizaţie europeană.
Declaraţia lui A.I.Cuza despre „întemeierea” naţiunii române în ziua de 11/23 decembrie 1861 a fost prima minciună de mare calibru lansată din vîrful puterii chiar la naşterea statului român. Prin această minciuna s-a comis o mare nedreptate faţă de moldoveni, egalînd cu un adevărat act de genocid. Că doar a existat o variantă cu faţă omenească a unirii principatelor şi creării statului român pe principii democratice, prin care se prevedea respectarea tuturor drepturilor şi intereselor naţionale şi general-umane ale moldovenilor.
Cunoscînd prea bine năravul (vicleşugul) unioniştilor şi al românilor, Adunarea ad-hoc a Moldovei încă la 1857 (20 decembrie) votează o rezoluţie prin care se adresează puterilor garante cu rugămintea de a „să prevedea şi a stătornici calea prin care Principatele Unite, la orice călcare a drepturilor lor, de orice parte ar proveni, să poată cere şi dobîndi puternicul sprijin al marelui Areopagiu (tribunal suprem)”.
E ştiut că statele garante (Marea Britanie, Franţa, Rusia, Austria, Prusia, Turcia, Regatul Sardiniei) care au monitorizat unirea principatelor au fost foarte precaute în această privinţă, propunînd o variantă înţeleaptă de creare a noii statalităţi, cu respectarea drepturilor naţionale şi general-demociatice ale fecării părţi integrante.
La Conferinţa de la Paris (mai-august 1858) a celor şapte ţări garante s-a luat o hotărîre prin care se stabilea viitorul statut politic şi administrativ al principatelor şi care sumar se reducea la următoarele: cele două ţări vor purta numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fecare cu domn, guvern şi legislativ. Se va înfinţa Comisia Centrală din legiuitori din ambele părţi pentru alcătuirea legilor comune şi Curtea de Casaţie unică. Această hotărîre, cum vedem, oferea ambelor părţi o autonomie largă, nelăsînd şanse vreunei din ele de a-şi afrma hegemonia sau a încălca drepturile naţionale sau de altă natură ale celeilalte.
De s-ar fi respectat aceste principii politice în crearea statalităţii Principatelor Unite, astăzi n-ar fi însemnat nici un păcat unirea Republicii Moldova cu consîngenii noştri dintre Prut şi Milcov. Însă forţele unioniste din Moldova, în cîrdăşie cu românii, prin vicleşug şi diferite manevre şmechereşti, au înşelat ţările garante, ignorînd totalmente hotărîrea Conferinţei de la Paris şi călcînd în picioare voinţa maselor populare. Aceste forţe au aplicat o variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie şi pagubitoare pentru moldoveni. În urma acestor manevre, moldovenii au fost aduşi în casa nouă nu ca stăpîni de rînd cu românii, dar în calitate de chiriaşi anonimi, lipsiţi de orice drepturi.
Datorită poziţiei trădătoare a unioniştilor din Principatul Moldovei, moldovenii au fost lipsiţi chiar şi de dreptul de a purta în continuare numele său de neam tradiţional-istoric – moldoveni, de a-şi numi limba cu numele strămoşesc – moldovenească, iar românii vor fi liberi în toate acţiunile lor antimoldoveneşti; vor desfăşura o campanie de demoldovenizare a moldovenilor, cu scopuri etnocide de a scoate neamul moldovenilor din circuitul istoric, de a-l despoia de toate valorile lui naţional-spirituale, şi să-l zătrească cu desăvirşire din istorie, din prezent şi viitor.
Datorită acestei uniri monstruoase a şi apărut o istorie cu români de pretutindeni”, fără moldoveni, cu minciuni care îngheaţă apele în luna cuptorului…”
Cititi va rog si :https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/10/09/23840/
Incă 3 mii de burse oferite tinerilor din Republica Moldova care vor sa studieze in Romania
România a suplimentat numărul de burse pentru tinerii basarabeni. Pentru anul de studii 2011-2012, încă 3 mii de locuri vor fi oferite tinerilor care vor să studieze peste Prut.
Informația a fost oferită, pentru Jurnal TV, de Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.
În total, statul roman acordă 5 mii de alocaţii băneşti universităţilor și liceelor care admit la studii tineri din Republica Moldova.
Comisia de admitere de la Consulatul României din Chişinău primește dosare până mâine la ora 14:00. Ulterior, absolvenţii vor putea să se înscrie la Consulatul României din Cahul.
Un arheolog german spune ca o enorma reţea de tuneluri datand din Epoca de Piatra ar fi legat Scoţia cu Turcia, traversand Europa
- Au fost găsite tuneluri în sute de aşezări neolitice.
- Aceste tuneluri care au supravieţuit 12000 ani, arată că reţeaua originală trebuie să fi fost enorma.
In Epoca de Piatra ar fi existat o reţea imensă de tuneluri subterane care traversau Europa din Scoţia pana in Turcia, se spune intr-o nouă carte scrisa de un arheolog german.
Arheologul german dr. Heinrich Kusch spune ca astfel de tuneluri au fost găsite în sute de aşezări neolitice de pe întregul continent european.
Dr. Heinrich Kusch, afirmă in cartea sa „Secretele porţii subpământene spre o lume străveche”, că sub sute de aşezări neolitice din Europa ar exista tuneluri, care ar fi făcut parte la origine dintr-o vastă reţea ce se întindea sub întreg continentul si că faptul ca atât de multe dintre ele au supravieţuit după 12000 ani, arată că reţeaua in versiunea sa originală trebuie să fi fost enorma.
Cele mai multe „nu sunt mult mai mari de 70 cm, dar destul de late pentru ca o persoană sa se deplaseze de-a lungul lor pe branci si ar fi existat, de asemenea din loc în loc, spaţii mai largi, poate pentru odihnă sau pentru păstrarea unor provizii.
Unii experţi cred că reţeaua a fost o modalitate pentru oamenii de atunci de a se proteja de animalele de pradă , în timp ce alţii cred că unele dintre tuneluri au fost folosite pentru ca oamenii sa calatoreasca in siguranta, feriti de razboaie si violente sau de vremea nefavorabila de afara.
Deşi nu toate tunelurile erau conectate între ele, în ansamblu ele trebuie să fi alcătuit un complex de o enormă amploare, spune specialistul.
In carte se mai afirmă că multe biserici creştine au fost construite la intrarea în aceste tuneluri, probabil pentru că preoţii se temeau de acestă moştenire „păgână” şi doreau să-i îndepărteze pe oameni de ea.
Sursa: dailymail.co.uk
4 august 2011
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 