CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Limba gaelică este amenințată de dispariție în Scoția

 

 

 

Limbile Europei - Wikiwand

                            Harta răspândirii limbilor gaelice în Irlanda, Scoția,                                      Cornwall, Țara Galilor și Bretania.

 

 

 

 Cea mai mare parte din Scoția modernă a fost cândva vorbitoare de gaelică, fapt dovedit de numeroase izvoare istorice și de toponimie. Gaelica scoțiană nu este o limbă oficială a Regatului Unit.

Cu toate acestea, este clasată ca limbă indigenă în conformitate cu Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, pe care Guvernul Regatului Unit a ratificat-o.

În conformitate cu Legea Gaeliană, în Scoția în 2005 a fost  înființat un organism de dezvoltare a limbii, Bòrd na Gàidhlig .

  Limba scoțiană (Gàidhlig na h-Alba) sau gaelica scoțiană, este parte a ramurii goidelice a limbilor celtice și are în jur de 60.000 de vorbitori. Scoțiana este vorbită mai ales pe teritoriul Scoției.

În afara Europei, un dialect gaelic scoțian este vorbit în estul Canadei încă din secolul al XVIII-lea. În recensământul național din 2016, aproape 4.000 de rezidenți canadieni au revendicat cunoașterea limbii gaelice scoțiene, cu o concentrare specială în Nova Scotia, Canada.

  Atât irlandeza cât şi scoţiana sunt limbi derivate din gaelică, dar  s-au despărţit undeva în secolul al XVI-lea.

Apropierea dintre cele două era atât de mare încât mult timp scoţienii au folosit traducerea Bibliei în irlandeză până când a fost realizată versiunea în scoţiană (în 1767).

 Declinul limbii gaelice scoţiene a început înainte ca regatul Scoţiei să-şi piardă independenţa, aria de folosire a acestei limbi restrângându-se treptat din Lowlands (partea de sud a Scoţiei) către Highlands (partea nordică, muntoasă) şi insule, pe măsură ce presiunea limbii engleze se accentua, scrie http://demerscultural.blogspot.com/ limbile-celtice-extinctie 

Declinul limbii este dovedit şi de diversele recensăminte efectuate în Scoţia : de la 289.798 de vorbitori numai de scoţiană în 1755 ( la o populaţie de 1.265.380) ajungându-se ca astăzi să mai vorbească limba (dar şi engleza) doar 58.652 (adică 1,2% din populaţia Scoţiei de astăzi de 5 milioane).

Procesul este îngrijorător căci se observă o scădere a scoţienilor bilingvi: în 1991 erau 65.978. (1,4% din populaţie).

Limba se menţine doar pentru că este în continuare vorbită în insulele Hebride, probabil şi din cauza izolării geografice.

Cauzele decăderii lingvistice sunt asemănătoare cu cele ale diminuării vorbitorilor celorlalte limbi celtice din arhipelagul britanic.

Scoţiana a fost secole la rândul eliminată din sistemul public de învăţământ, vorbirea ei de către copii atrăgând chiar pedepse corporale din partea profesorilor.

Acordarea autonomiei Scoţiei a determinat reconsiderarea din punct de vedere politic a limbii, astfel că la 21 aprilie 2005 Parlamentul autonom al Scoţiei a adoptat legea limbii gaelice prin care s-a stabilit înfiinţarea unei instituţii (Bord na Gaidhlig) având ca principal obiect de activitate promovarea limbii scoţiene.

Dezbaterile din Parlament s-au dovedit a fi aprinse căci declararea gaelicei scoţiene  ca limbă oficială ar fi avut consecinţe pecuniare însemnate (mai ales în domeniul traducerilor şi publicării tuturor documentelor şi în scoţiană).

S-a preferat  varianta de compromis prin care scoţiana se bucură de respect egal cu limba engleză, o formulare vagă ce nu a mulţumit mica minoritate gaelică.

Guvernul autonom scoţian a decis  ca limba scoţiană să poată fi folosită în comunicările comunitare cu condiţia ca guvernul scoţian să plătească traducerile. Ministrul Culturii, Mike Russell a declarat cu acest prilej că ”este un pas înainte semnificativ în vederea recunoaşterii limbii scoţiene atât acasă cât şi în străinătate şi abia aştept să mă adresez Consiliului Uniunii Europene în gaelică.

Folosirea limbii noastre în astfel de înalte forumuri duce la creşterea prestigiului limbii şi dovedeşte angajamentul nostru în a avea noi generaţii de vorbitori ai scoţienei.”

Potrivit unui studiu recent, limba Gaelică scoțiană riscă să dispară înainte de sfârșitul deceniului și sunt necesare măsuri urgente pentru a stopa declinul acesteia.

 

 

 

 

Astăzi, doar în jur de 11.000 de persoane, majoritatea cu vârsta de peste 50 de ani, mai  vorbesc această limbă, spune un studiu publicat recent  de Institutul de Științe ale Limbii de la Universitatea din Highlands și Insule și de către cercetătorii specialişti în gaelica Soillse

Utilizarea acestei limbi este „pe punctul de a se prăbuși”, subliniază autorii studiului care constată că aceasta a devenit o limbă  „marginală” în cadrul familiilor și în rândul adolescenților și suferă din cauza  declinului populației din extremitatea nord-vest a Scoției scrie http://www.lalibre.be – 3 iulie)

Conchur O Giollagein, profesor de cercetare gaelică la această universitate, a calificat drept „imensă” amploarea provocării de a preveni stingerea acestei limbi, subliniind necesitatea de a crea inițiative pentru apărarea acesteia.

Guvernul scoțian a publicat un plan de protejare a limbii  gaelice în 2017, recomandând o serie de măsuri, inclusiv utilizarea limbii în diverse contexte sociale, oficiale și profesionale.

În 2008 a fost lansat un canal de televiziune gaelic, BBC ALBA, în timp ce panouril de  publicitate gaelice sunt prezente la stațiile de autobuz și în stațiile de tren.

Potrivit guvernului scoțian, limba este predată pe scară largă în școli, unde peste 7.000 de elevi au ocazia să o învețe. Cercetătorii cred însă că trebuie mers mai departe, subliniind „indiferența” tinerilor față de această limbă. 

Un canal TV gaelic, BBC ALBA, a fost lansat în 2008, în timp ce panourile publicitare gaelice sunt prezente la stațiile de autobuz și în stațiile de tren. Potrivit guvernului scoțian, limba este predată pe scară largă în școli, unde peste 7.000 de elevi au ocazia să o învețe.

Cercetătorii cred însă că trebuie mers mai departe cu măsuri mai ample și subliniază „indiferența” tinerilor față de această limbă care este limba străbunilor lor.  

06/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia ar putea sustine INDEPENDENTA Scotiei.

scotia libera FRONTPRESS

Rusia ar putea sustine INDEPENDENTA Scotiei… Pe cand “Tinutul Secuiesc”?

 

Deşi Federaţia Rusă se confruntă cu mişcări separatiste chiar în interiorul graniţelor  sale,mai ales în regiunea Caucazului, Moscova nu ezită să se folosească de aceste tendinţe manifestate în vestul Europei, ca armă diplomatică şi de şantaj.

Un exemplu în acest sens este un interviu recent al preşedintelui Vladimir Putin în care afirmă că este „destul de posibil” ca Scoţia să fie invitată în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Bielorusia.

w

 

Site-ul oficial al Kremlinului redă schimbul de replici între un jurnalist BBC și președintele Rusiei, referitor la dezbaterile legate de independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie.

“În Marea Britanie va avea loc un referendum în acest an, referendum în care scoțienii vor decide să părăsească sau nu Marea Britanie. Știu că există mai multe mișcări în lume, mișcări pentru ieșirea țărilor istorice vechi din cadrul altor țări, un fel de avânt secesionist.

Ce mesaj aveți pentru   David Cameron în acest an foarte important pentru Marea Britanie?”, îl întrebă jurnalistul britanic pe liderul de la Kremlin.

“Este o problemă internă a Marii Britanii și nu ne privește. Eu cred că un grup de oameni are dreptul la autodeterminare, iar în Europa contemporană, ideea diluării suveranității naționale în cadrul comunitar european este relativ simplificată.

Totodată, menținerea în cadrul unui stat unitar puternic are avantajele proprii care nu trebuie uitate. Însă, repet, alegerea aparține națiunii într-un context istoric concret”, a răspuns Vladimir Putin, citat şi de postul de radio Vocea Rusiei.

Apoi, întrebat dacă Scoția va fi invitată în Uniunea Vamală Rusia – Kazahstan-Bielorusia, Putin a declarat că este „destul de posibil”.

Se poate spune că președintele rus a întins o mână de ajutor scoțienilor care se pot confrunta cu revocarea statului de membru al Uniunii Europene în cazul secesiunii, fiind totodată amenințați de guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii, Michael Carney, cu consecințe economice devastatoare în cazul obținerii independenței.

 

1putin_at_the_map

Ce ar putea obține Scoția dintr-o apropiere față de proiectele integraționiste eurasiatice?

Proiectul eurasiatic demarat de Moscova a devenit un pol de atracție pentru multe țări emergente care se simt nedreptățite în relațiile cu birocrații de la Bruxelles, sau cu jandarmii globali de la Washington.

Vietnam si Turcia au demarat tratative în vederea intrării în Uniunea Vamală, negocierile cu decidenții de la Hanoi fiind într-o fază destul de avansată, aminteşte Vocea Rusiei.

India dorește încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Vamală, ceea ce va deschide pentru membrii Uniunii o piață cu un colosal potențial de creștere.

Chiar și Noua Zelandă a demarat negocierile în vederea semnării unui acord de liber schimb. Cea mai recentă inițiativă de acest gen a venit din partea Israelului.

“În acest context, dacă Scoția, sau alte țări care își vor redobândi independența față de Bruxelles, vor dori să acceseze în condiții de fair play piețele emergente și să nu mai depindă de mofturile și interesele „greilor” din Uniunea Europeană, acceptarea invitației lui Vladimir Putin ar putea fi soluția cea mai înțeleaptă. Soarta îi răsplătește pe cei curajoși.

Istoria se scrie sub ochii noștri. Acum doi ani, ideea că un corespondent BBC va întreba la modul serios președintele Rusiei despre intrarea Scoției în proiectele integraționiste eurasiatice se putea găsi numai într-un roman science fiction”, mai susţin jurnaliştii de la postul de radio Vocea Rusiei.

 

w

După un referendum desfăşurat în 1997, Scoţia se bucură de o autonomie extinsă în cadrul Regatului Unit, care mai cuprinde Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Parlamentul său are în prezent competenţe în educaţie, sănătate, mediu şi justiţie, în timp ce problemele apărării şi politicii externe sunt controlate de Londra.

Cu toate acestea, în toamna anului 2014 va fi organizat un nou referendum care vizează independenţa totală faţă de Marea Britanie.

Premierul separatist Alex Salmond, care militează pentru “Da” la consultarea populaţiei care va avea loc în 18 septembrie, crede că va putea proclama oficial independenţa Scoţiei până în primăvara anului 2016.

O anchetă apărută în toamna anului trecut în Sunday Times indica faptul că 38 % dintre scoţieni se plasează în tabăra separatiştilor care vor vota”Da”, cu doar 9 puncte sub cei care vor spune “Nu”, cu o rată de indecişi de 15 %, susceptibili să încline echilibrul.

Cele trei mari partide britanice – laburişti, conservatori, liberal-democraţi – se opun independenţei pe care o susţine Partidul Naţional Scoţian (SNP) al premierului Alex Salmond din Edinburgh.

scotia

În anumite cazuri punctuale, Rusia a sprijinit şi încă susţine tendinţele separatiste din diverse regiuni, atunci când interesele Moscovei o cer. Dacă în privinţa provinciei Kosovo sau a Ceceniei şi a altor zone din Caucaz Rusia s-a împotrivit independenţei declarate unilateral, altfel a stat situaţia în cazul Osetiei de Sud si Abhaziei .

Independenţa celor două regiuni rusofone a fost recunoscută de Moscova, după ce relaţiile cu Georgia s-au deteriorat.

În ceea ce priveşte spaţiul românesc, Rusia sprijină direct, inclusiv prin unităţi militare şi ajutor economic, regimul separatist din Transnistria, una din piedicile majore în calea unirii Republicii Moldova cu România.

Surprize ar putea însă apărea şi în cazul aşa-zisului Ţinut Secuiesc, existând posibilitatea ca Rusia sa sprijine demersurile Ungariei  în vederea obţinerii autonomiei teritoriale a minorităţii maghiare din Ardeal, mai ales după ce Moscova şi Budapesta si-au consolidat recent relatiile bilaterale.

Sursa: FrontPress.ro

 

 

 

31/01/2014 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un arheolog german spune ca o enorma reţea de tuneluri datand din Epoca de Piatra ar fi legat Scoţia cu Turcia, traversand Europa

  •  Au  fost găsite tuneluri în  sute de aşezări neolitice.
  • Aceste tuneluri care  au supravieţuit  12000 ani, arată că reţeaua originală trebuie să fi fost enorma.
 

 
Dovada de piatra tuneluri Varsta a fost gasit sub sute de aşezări neolitice în toată Europa - faptul că atât de mulţi au supravieţuit după 12000 ani prezinta reţea tunelului versiunea originală trebuie să fi fost foarte mare
 

In Epoca de Piatra ar fi  existat  o reţea  imensă de tuneluri subterane care traversau  Europa din  Scoţia pana in  Turcia, se spune intr-o  nouă carte  scrisa de un arheolog german.

Arheologul german dr. Heinrich Kusch spune ca  astfel de tuneluri au  fost găsite  în sute de aşezări neolitice de  pe întregul continent european.

Dr. Heinrich Kusch, afirmă in cartea sa „Secretele porţii subpământene spre o lume străveche”,   că sub sute de aşezări neolitice din Europa ar exista tuneluri, care ar fi făcut parte  la origine  dintr-o vastă reţea ce se întindea sub întreg continentul si că faptul ca atât de multe dintre ele  au supravieţuit după 12000 ani, arată că reţeaua in versiunea sa originală trebuie să fi fost enorma.

 El  consideră că existau mii de asemenea tuneluri, răspândite din nord-vestul Europei (Scoţia) până în regiunea mediteraneană.
  
„Numai in Bavaria, în Germania, am găsit  700 metri  din aceste reţele de tuneluri  subterane. În Styria, în Austria, am descoperit  de asemenea 350 metri „, a spus el.

Cele mai multe „nu sunt mult mai mari de  70 cm, dar  destul de late  pentru ca o persoană  sa  se deplaseze  de-a lungul lor pe branci  si ar fi existat, de asemenea din loc în loc, spaţii mai largi, poate pentru odihnă sau pentru  păstrarea unor provizii.

 
Nu este pentru claustrofobic: Cele mai multe dintre tuneluri sunt doar 70cm largă - doar suficient de largi pentru ca o persoană să se furişa încet prin 

Unii experţi cred că reţeaua a fost o modalitate pentru oamenii  de atunci de a se  proteja  de animalele de pradă , în timp ce alţii cred că unele dintre tuneluri au fost folosite  pentru ca oamenii sa calatoreasca in siguranta, feriti de razboaie si violente  sau  de   vremea  nefavorabila  de afara.

Deşi nu toate tunelurile erau conectate între ele, în ansamblu ele trebuie să fi alcătuit un complex de o enormă amploare, spune specialistul.

In carte se  mai afirmă că multe biserici creştine au fost construite la intrarea în aceste tuneluri, probabil pentru că preoţii se temeau de acestă moştenire „păgână” şi doreau să-i îndepărteze pe oameni de ea.

Sursa: dailymail.co.uk

4 august 2011

 

05/08/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: