CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Crimeea de la tătari la ocupanții ruși

Criza din Crimeea, un RusoMaidan. Rusia incurajeaza revolta celor ...

Peninsula Crimeea a făcut parte din Rusia începând cu anul 1783, când imperiul țarist a anexat-o în urma înfrângerii Imperiului Otoman.

În 1954 guvernul sovietic a decis transferarea acestui teritoriu de sub autoritatea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, către RSS Ucraineană. 

Transferul a fost anunțat în presa sovietică la sfârșitul lunii februarie 1954, la opt zile după ce Prezidiul Sovietului Suprem al URSS aprobase o rezoluție în acest sens.

Hanatul Crimeei avea un statut aparte ca vasal al otomanilor: hanul lor era urmașul sultanului la tronul otoman in cazul în care sultanul nu avea un mostenitor de sex masculin, putea declara razboi și incheia pace fără acordul sultanului, iar hanii crimeeni primeau ambasadori și erau platiti pentru participarea la razboaie. 

Ce nevoie avea Hanatul Crimeei de rușii eliberatori și ocupanți?

Rusia prin prevederile Tratatului de la Kuciuk-Kainargi din 1774, si ulterior prin ocuparea Crimeei și a unei părți din Moldova a încălcat un alt tratat international pe care il acceptase, se subliniază într-un articol publicat pe https://ioncoja.ro/crimeea-intre-tatari-si-rusi/.

Este vorba de Capitulația de la 1740 dintre Franța si Imperiul otoman, pe care cardinalul Fleury, primul ministru al regelui Ludovic al XV-lea, în perioada 1726 – 1743, a impus-o si Marilor Puteri europene, inclusiv Rusiei, prin care se angajau să respecte granițele statelor vasale Imperiului otoman: Țara Românească, Moldova, Hanatul Crimeei, statele georgiene și armene din Caucaz.

Profitand de declinul Franței, Rusia a luat cu japca niste teritorii ce nu erau otomane: tatarești, moldovenesti si ca sa tempereze Austria i-a oferit pe tava Bucovina. Ar fi trebuit sa fie cunoscute de toți propagandiștii de doi bani efectele negative ale amintitului tratat asupra Țărilor Române.

În fapt după 1740 Rusia a încercat prin tratatele internaționale ulterioare, la Bucuresti 1812,Paris 1856, Berlin 1878, să anexeze părți din teritoriul Tărilor Române, țări ce nu au fost niciodată provincii otomane .
Populatia Crimeei a fost majoritar tătara si a fost obligată din 1781 (alipirea oficiala a Crimeei) sa se refugieze in Imperiul otoman și în provincia acestuia-Dobrogea.

Dacă ne-am documenta in randul comunitatii tatare din Dobrogea, am fi uimiți să aflăm câți tătari au fost nevoiti sa fugă din Crimeea.

Prigoana a continuat și pe vremea lui Stalin și elocvent este si filmul despre marele aviator tătar, Amet Khan Sultan, erou al URSS in Al Doilea Razboi Mondial, care asista neputincios într-o permisie, la expulzarea in Siberia a rudelor sale și a intregii populații a tătarilor din Crimeea, la fel ca și în cazul poporului cecen.


Crimeea a ajuns la Ucraina in urma unui tratat recunoscut si semnat de URSS, dar si de RSS Rusa si RSS Ucrainiană, iar granitele Ucrainiei au facut obiectul tratatelor pe care această țară le-a incheiat cu Urss și cu vecinii săi, inclusiv cu România.

Daca Ucraina nu ar fi renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la fosta URSS, după ce a primit asigurări de la Marile Puteri (SUA, Rusia și Marea Britanie), prin Tratatul de la Budapesta din 1994, că îi vor fi garantate granițele, Putin nu ar fi avut nici curajul și nici tupeul să o atace și să anexeze Crimeea.

CITIȚI ȘI:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorandumul_de_la_Budapesta

28/03/2021 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

1881: Adoptarea legii de constituire a Regatului României

Proclamarea Regatului României (14 martie 1881) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului ruso-româno- turc din 1877-1878. În anul 1878 domnitorul (principele) Carol I de Hohenzollern a primit titlul de „alteță regală”.

În anul 1881 a fost modificată Constituția din 1866, pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege, iar România, regat sau monarhie constituțională (Regatul României).

Ideea constituirii Regatului României aparținuse oamenilor politici de la Bucureşti, încă de când din țara noastră îşi cucerise cu enorme sacrificii materiale şi umane, independenţa în Războiul din 1877-1878, însă puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca partener egal în complexul relaţiilor internaţionale datorită faptului că statul nu avea statutul de regat și nu avea o monarhie care putea să aibă relații cu marile case regale din Europa.

Pentru pregătirea actului pe plan extern, marele om politic liberal român IC Brătianu a întreprins călătorii la Viena și la Berlin, iar pe plan intern a început negocierile cu liderii Partidului Conservator.

În acest sens, Brătianu l-a contactat pe P.P. Carp pentru constituirea unui guvern la care să participe și câțiva conservatori.

La 13 martie 1881, în Camera Deputaților au avut loc dezbateri furtunoase, hotărându-se, atât de guvern, cât și majoritatea liberală, proclamarea Regatului.

L-a rândul său, într-o interpelare a guvernului, conservatorul Titu Maiorescu a cerut măsuri pentru a consolida „ordinea monarhică”. A doua zi, generalul Lecca, președintele Camerei, prezenta moțiunea de proclamare a Regatului, care a fost votată de toți cei prezenți. În Senat, moțiunea de proclamare a Regatului a fost susținută de prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, Vasile Alecsandri și Lascăr Catargiu și a fost de asemenea votată de toți senatorii prezenți.

În cadrul şedinţei Consiliului de miniştri întrunite la data de 14 martie 1881, corpurile legislative reunite au votat în unanimitate proiectul de lege potrivit căruia România se transforma în Regat.

Referindu-se la acest moment, principele Carol I nota în jurnalul său:

”Ora 11 1/2 au venit toți miniștrii la mine să declare că nu mai pot fi oprite Camerele Parlamentului să proclame regatul. Ședința de ieri, în care opoziția a atacat puternic guvernul, a scos din fire majoritatea în așa hal, încât nu mai dorește să aștepte nici o zi. Eu am avut doar o singură rezervă, că împăratul Alexandru nu a fost încă înmormântat. Miniștrii merg direct la Cameră, unde moțiunea este depusă de generalul Lecca. Pe baza acesteia este făcută de îndată legea, care e votată în unanimitate. La Senat este depusă aceeași moțiune și legea e votată și acolo. La ora 5 vine Brătianu la mine. Totul este gata.

Întreg Senatul vine pe jos la Palat, noi îl salutăm de la fereastră. La ora 6 ambele Camere sunt reunite în sala tronului, însă fără fracuri, vin direct de la sala de ședințe. D. Ghica citește legea, cu câteva cuvinte introductive. Eu răspund, discursul meu este salutat cu entuziasm. După aceea proclamăm legea, care are două articole, în prezența Camerelor. Facem cerc, pe toate fețele bucurie și emoție. Apoi ieșim cu președinții la balcon, unde lumea ne aclamă, muzică etc. La 6 1/2 se termină. Regatul României e proclamat și sancționat prin lege”.

Actul de consacrare a monarhiei constituționale a fost impus în principal de imperativul consolidării statului român modern.

Let's recap Romania's history as it celebrates its Centennial on December  1st - True Romania

Harta Regatului România la 1881

Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881, Carol I devenind primul rege din istoria României, iar această zi nu a fost aleasă întâmplător, ea reprezentând o data importantă pentru viitorul rege Carol I și anume, era ziua când acesta a intrat pentru prima dată în capitala României unite, București, în aclamațiile a peste 30.000 de români.

Turcia a fost prima țară care a recunoscut Regatul României. Au urmat Anglia, Franța, Italia, Statele Unite, Germania, Rusia şi Austro-Ungaria.

Răspunzând la felicitările Parlamentului şi ale membrilor Guvernului, Carol I preciza că primea titlul de Rege nu pentru sine, ci pentru „mărirea ţării”, iar acest lucru s-a văzut destul de repede, deoarece după acest important eveniment, prestigiul Regatului României pe plan internaţional a crescut simțitor și a făcut ca țara noastră să reprezinte un element de o reală stabilitate în zona sud-est europeană.

26 Martie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României.  ,,Regele de Oțel'' care a transformat țara într-un regat independent |  Ziarul Unirea

Al. Vârnav-Liteanu, reprezentantul României la Berlin, îi scria la 7 aprilie 1881 lui Ion C. Brătianu: „Prin actul ce ai îndeplinit, România s-a mărit, nu într-un mod material, nu adăugând ceva la pământul ei, dar întinzând hotarele influenței și prestigiului național”.

Tot el preciza că  Bismarck, cancelarul Germaniei, a declarat tuturor ambasadorilor a doua zi după proclamarea Regatului României, prin Ministerul Afacerilor Străine, că nu are nicio obiecțiune de făcut în contra noii transformării a României, dar că el așteaptă, date fiind legăturile de familie ce unesc pe Împăratul Germaniei cu Suveranul de la Dunăre, „ca celelalte puteri să binevoiască a lua inițiativa spre recunoaștere”.

Pe plan intern, proclamarea Regatului avea să contribuie la consolidarea dinastiei în țară și la asigurarea unei stabilități politice mai mari a României.

02/03/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

Estimările referitoare la depozitul de gaze naturale descoperit recent în Marea Neagră sunt revizuite în creștere de Turcia


Erdogan a anunțat că Turcia a găsit gaze naturale în Marea Neagră. Turcii  forează aproape de cel mai mare zăcământ al României

Depozitul de gaze naturale descoperit în Marea Neagră, este mai mare decât se credea

Autorităţile turce ar putea revizui în creştere estimările referitoare la depozitul de gaze naturale descoperit recent în Marea Neagră, relatează Bloomberg care citează surse informate, relatează Agerpres preluat de http://www.Timpul.md.

Guvernul de la Ankara va anunţa o revizuire „semnificativă” a descoperirii iniţiale iar noile cifre ar putea fi dezvăluite în zilele următoare, după finalizarea unor noi foraje exploratorii, au declarat sursele citate de Bloomberg.

În luna august, Turcia a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus atunci că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Un oficial turc din sectorul energiei a declarat pentru Bloomberg că forajele efectuate la o adâncime de aproximativ 4.500 de metri la perimetrul Tuna-1 au scos în evidenţă două formaţiuni suplimentare de gaze care par promiţătoare. O a doua navă de foraj ar putea fi mutată în regiune în cursul anului următor.


Erdogan a anunțat că Turcia a găsit gaze naturale în Marea Neagră. Turcii  forează aproape de cel mai mare zăcământ al României

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Turcia importă în prezent aproape toată energia de care are nevoie şi orice descoperire de gaze naturale ar ajuta şi la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.

27/10/2020 Posted by | POLITICA | , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: