Proiectul regionalizării ţării nu a murit. Judeţele sunt condamnate să dispară
Foto: Harta oficială a Europei regiunilor. Graniţele statelor au dispărut. În locul lor a apărut o Federație Globalistă ce are ca „județe ale federației” noile Regiuni. Harta este editată de autorităţile Uniunii Europene.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat noi coordonate pentru reforma administraţiei şi, în privinţa regionalizării.
Proiectul regionalizării României a dispărut brusc de pe agenda publică la sfârșitul anului 2013.
Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe legea descentralizării, însă, la începutul anului 2014, Curtea a declarat proiectul neconstituțional.
Vechiul proiect propunea însă păstrarea județelor, cel puțin o perioadă.
A fost al doilea proiect de reformă administrativă ajuns maculatură de sertar. Primele dezbateri despre formarea unor regiuni au apărut în 2002, în timpul cabinetului Năstase.
Dar nu s-a trecut de faza de intenție pentru că erau deranjate prea multe interese de la nivel local, fiindcă ar fi presupus ca unii baroni locali să rămână fără feude.
Aceeași problemă a apărut și la al doilea proiect de regionalizare.
Dar între timp situația, cel puțin la primul nivel, s-a mai clarificat. Din 41 de județe ale României, în 24 președinții de consilii județene au ajuns la anchetă DNA sau a agenției de integritate pentru fapte de corupție sau incompatibilități.
Mai mult de jumătate.
În precedentul proiect, al guvernului Ponta, acestea erau păstrate şi de fapt apărea un nou etaj de funcţionare, regiunea, care risca să facă administraţia şi mai stufoasă.
Sunt mai multe planuri de reformă, doar că cineva va trebui să şi le asume.
Baza de plecare ar putea fi actualul sistem al regiunilor de dezvoltare, cu eliminarea celor 41 de consilii judeţene.
La nivel judeţean ar urma să fie menţinut doar un oficiu prefectural.
Însă există şi posibilitatea unei reforme administrative care ar ţine măcar într-o anumită măsură de dezvoltările organice.
„Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață,” a declarat premierul Dacian Cioloş.
Procesul de regionalizare a fost decis de BRUXELLES și are loc în TOATĂ Uniunea Europeană.
Statele naționale vor fi dizolvate în Noua Federație numită „Uniunea Europeană, iar acest proces este UN PRIM PAS SPRE DISPARITIA ROMÂNIEI.
Condiționarea fondurilor ar putea fi o formă de a forța distrugerea comunelor și satelor românești.
„ S-ar putea face fuziunea voluntară a unităților administrativ-teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de transferuri de la bugetul central pentru proiecte care să cuprindă aceste zone fuzionate,” a declarat Dacian Cioloş.
Intențiile guvernului par a fi cele de a încuraja reorganizarea administrației pe baza dorințelor proprii, înainte de a fi impusă de la centru contopirea, fie la nivel de comune, fie la nivel de județe.
Doar că în această formulă ar trebui să se treacă peste interesele proprii ale aleșilor, iar de bună voie nu o să o facă pentru că ar însemna ca cineva să cedeze.
Și tot timpul celălalt e cel care trebuie să facă pasul înapoi.
Surse:
– http://www.digi24.ro/Regionalizarea+se+intoarce+Noi+coordonate+pentru+reforma+adminis
– http://www.fluierul.ro/
CITITI SI :
– https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/09/20/de-la-al-treilea-reich-si-urss-la-ue-dinamica-dezmembrarii-regionalizarea-si-federalizarea-romaniei-isi-au-originea-in-planurile-germaniei-naziste/
– https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/22/video-despre-primejdiile-regionalizarii-romaniei-cu-prof-dinu-c-giurescu/
JURNALISTA RUSA Valeria Novodvorskaia: „Unirea cu România este singura şansă şi soluţie de securitate pentru R. Moldova”
sâmbătă, 21 mai 2011
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 