CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Proiectul regionalizării ţării nu a murit. Judeţele sunt condamnate să dispară


 

 

 

Foto: Harta oficială a Europei regiunilor.  Graniţele statelor au dispărut. În locul lor a apărut o Federație Globalistă ce are ca „județe ale federației” noile Regiuni. Harta este editată de autorităţile Uniunii Europene.

Premierul Dacian Cioloş a anunţat noi coordonate pentru reforma administraţiei şi, în privinţa regionalizării. 

Proiectul regionalizării României a dispărut brusc de pe agenda publică la sfârșitul anului 2013.

Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe legea descentralizării, însă, la începutul anului 2014, Curtea a declarat proiectul neconstituțional.

Vechiul proiect propunea însă păstrarea județelor, cel puțin o perioadă.

A fost al doilea proiect de reformă administrativă ajuns maculatură de sertar. Primele dezbateri despre formarea unor regiuni au apărut în 2002, în timpul cabinetului Năstase.

Dar nu s-a trecut de faza de intenție pentru că erau deranjate prea multe interese de la nivel local, fiindcă ar fi presupus ca unii baroni locali să rămână fără feude.

Aceeași problemă a apărut și la al doilea proiect de regionalizare.

Dar între timp situația, cel puțin la primul nivel, s-a mai clarificat. Din 41 de județe ale României, în 24 președinții de consilii județene au ajuns la anchetă DNA sau a agenției de integritate pentru fapte de corupție sau incompatibilități.

Mai mult de jumătate.

În precedentul proiect, al guvernului Ponta, acestea erau păstrate şi de fapt apărea un nou etaj de funcţionare, regiunea, care risca să facă administraţia şi mai stufoasă.

Sunt mai multe planuri de reformă, doar că cineva va trebui să şi le asume.

Baza de plecare ar putea fi actualul sistem al regiunilor de dezvoltare, cu eliminarea celor 41 de consilii judeţene.

La nivel judeţean ar urma să fie menţinut doar un oficiu prefectural.

Însă există şi posibilitatea unei reforme administrative care ar ţine măcar într-o anumită măsură de dezvoltările organice.

„Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață,” a declarat premierul Dacian Cioloş.

Procesul de regionalizare a fost decis de BRUXELLES și are loc în TOATĂ Uniunea Europeană.

Statele naționale vor fi dizolvate în Noua Federație  numită „Uniunea Europeană, iar acest proces este UN PRIM PAS SPRE DISPARITIA ROMÂNIEI.

 

 

 

 

Carte de l'Europe avec des données sur la création de richesse dans les régions

 

 


Condiționarea fondurilor ar putea fi o formă de a forța distrugerea comunelor și satelor românești.

„ S-ar putea face fuziunea voluntară a unităților administrativ-teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de transferuri de la bugetul central pentru proiecte care să cuprindă aceste zone fuzionate,” a declarat Dacian Cioloş.

Intențiile guvernului par a fi cele de a încuraja reorganizarea administrației pe baza dorințelor proprii, înainte de a fi impusă de la centru contopirea, fie la nivel de comune, fie la nivel de județe.

Doar că în această formulă ar trebui să se treacă peste interesele proprii ale aleșilor, iar de bună voie nu o să o facă pentru că ar însemna ca cineva să cedeze.

Și tot timpul celălalt e cel care trebuie să facă pasul înapoi.

 

 

Surse:

http://www.digi24.ro/Regionalizarea+se+intoarce+Noi+coordonate+pentru+reforma+adminis

 – http://www.fluierul.ro/

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/09/20/de-la-al-treilea-reich-si-urss-la-ue-dinamica-dezmembrarii-regionalizarea-si-federalizarea-romaniei-isi-au-originea-in-planurile-germaniei-naziste/

–  https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/22/video-despre-primejdiile-regionalizarii-romaniei-cu-prof-dinu-c-giurescu/

 

 

 

09/08/2016 - Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

28 comentarii »

  1. Si e ceva rau? E rau ca scapam de 40 de consilii judetene populate cu trantori pe care ii platim degeaba si care fura ca-n codru? Eu spun ca este in regula, cu conditia sa fie atenti la judetele cu unguri!

    Comentariu de Radu | 09/08/2016 | Răspunde

    • Dumneata ai o viziune clară asupra regionalizării, ba chiar ai formulat și principiile ”Eu spun ca este in regula, cu conditia sa fie atenti la judetele cu unguri!”
      Dar ore ce singura dorință al dvs. este să fie atenți la unguri? Și în ce sens să fie atenți? În sensul din martie 1990? Dar și acum ”ungurii” au majoritate în 2 din cei 41 de județe?

      Oricum, eșecul de până acum al încercărilor de regionalizare sunt din cauza:
      1. Regionalizare pe criterii etnice, naționalismul românesc și mentalitatea, altfel complect greșită regionalizare = autonomie.
      2. Regionalizarea pe așa zise criterii economice, dar de fapt dictată de interesele locale a partidelor/baronii locali, caracteristică PSDului.
      citiți și http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/dragnea-spune-ca-regiunea-e-o-curba-93931.html
      3. Regionalizare dictată din Bruxelles, dar șlefuită după interesele politice locale/baronii locali, ceea ce a vizionat mai sus Cioloș.

      Comentariu de Zsolt | 30/08/2016 | Răspunde

      • Te rog sa ma crezi ca nu am nicio problema cu cetatenii de origine maghiara. La origini sunt clujean si am foarte multi prieteni de aceasta origine. Prin unguri intele UDMR care face in mod continuu un mare desrviciu comunitatii maghiare!

        Comentariu de Radu | 30/08/2016

  2. Dar totuși, cum trebuie să fie atenți la ”județele cu unguri”?
    Oricum, UDMR nu reprezintă opinia majorității maghiarilor, ba din contra opinia majorității este că acest partid este condus de la București și implicit de români.
    Opinia mea este că 30 de ani în care au fost la guvernare nu au arătat nimic, ”cea mai mare realizare a lor” sunt tăblițele bilingve ale localității, unde mai sunt și ăștia, că de ex. la Cluj nu.

    Comentariu de Zsolt | 31/08/2016 | Răspunde

    • D-le Zsolt,
      Mi-a atras atentia afirmatia d-tale conform careia, citez : ” UDMR nu reprezintă opinia majorității maghiarilor, ba din contra opinia majorității este că acest partid este condus de la București și implicit de români.”
      Daca ar fi asa, si sigur nu este asa,cum puteti explica faptul ca de la Revolutie si pana azi, UDMR culege marea majoritate a voturilor maghiarilor din Romania?

      Cat priveste drepturile maghiarimii din Romania,va invit sa faceti un bilant al acestora, dupa care sa recunoasteti ca tot ce au castigat maghiarii in aceasta perioada se datoreaza exclusiv politicii duse de UDMR.
      Poate faceti si o comparatie cu situatia drepturilor de care se bucura ungurii din Ucraina, Serbia sau Slovacia, comparativ cu cea din Romania.

      La final, pentru ca s-a vorbit si despre regionalizarea Romaniei, mi-ar face placere sa va ofer spre lectura un articol care ne vorbeste despre actiunile UDMR in aceasta problema.

      http://roncea.ro/2010/05/28/despre-coinciden%C8%9Be-%E2%80%93-regiunile-de-dezvoltare-sau-de-destramare-academicianul-dinu-c-giurescu-demonstreaza-cum-udmr-a-ajuns-prin-tradarea-de-la-bucuresti-si-politica-pasilor-marunti-ai-b/

      Comentariu de cersipamantromanesc | 31/08/2016 | Răspunde

      • In completare,d-le Zsolt, poate reusiti dv.sa ne explicati ce a vrut sa spuna dl.Tokes in acest filmulet, la minutul 1:05 …
        Episcopul Tokes nu e un oarecare, e un lider de seama al maghiarimii si unde mai pui ca este unul dintre cei mai aprigi militanti pentru federalizarea Romaniei.

        Comentariu de cersipamantromanesc | 31/08/2016

      • ”… cum puteti explica faptul ca de la Revolutie si pana azi, UDMR culege marea majoritate a voturilor maghiarilor din Romania?”
        Vă propun să analizăm următorul tabel, în care am pus rezultatul obținut la alegerile parlamentare de UDMR de la 1990 încoace, luând în aparte și județele cu majoritate maghiară

        1990 Senat 1.004.353 7,2% Camera Deputaților 991.601 7,23% Prezenta la vot General 86.19% Harghita Covasna
        1992 Senat 831.469 7,58% Camera Deputaților 811.290 7,46% Prezenta la vot General 76.29% Harghita 80,47% Covasna 76,13%
        1996 Senat 837.760 6,82% Camera Deputaților 812.628 6,64% Prezenta la vot General 76.01% Harghita 84,29% Covasna 79,95%
        2000 Senat 751.310 6,9% Camera Deputaților 736.863 6,8% Prezenta la vot General 65.31% Harghita 67,21% Covasna 69,37%
        2004 Senat 633.735 6,26% Camera Deputaților 624.717 6,2% Prezenta la vot General 58.5% Harghita 58,27% Covasna 57,46%
        2008 Senat 440.449 6,39% Camera Deputaților 425.008 6,17% Prezenta la vot General 39.26% Harghita 35,08% Covasna 26,2%
        2012 Senat 380.656 5,23% Camera Deputaților 388.528 5,13% Prezenta la vot General 41.76% Harghita 44,67% Covasna 39,74%

        Se vede o scădere constantă al numărului de alegători care au ales UDMR în conformitate cu scăderea participării la vot după euforia după 1990 și culminând cu dezamăgirea în clasa politică, mai ales la alegerile din 2008. Dar până când în anii 90 participarea la vot în aceste două județe era peste media pe țară, acesta s-a schimbat după 2000, ele devenind codașe dpdv al participării la vot. A crescut numai după apariția altor partide maghiare, și implicit apariția concursului. Totodată putem vedea și o diferență între Harghita și Covasna în favoarea primului județ, ceea putem explica prin mobilizarea mai mare în rândul etniilor maghiare, ceea ce se explică prin așa numitul ”vot util”. Adică, rezultând din sistemul de alegere din România votul se pierde sau se consideră mai ”cu mai puțină importanță” dacă nu sunt șanse reale de câștigare al circumscripției. Tot fenomenul ”votului util” atrage mai multe voturi spre UDMR în afara județelor cu majoritate maghiare. Așa poate să culeagă UDMR, în general cam 75-80% din votul minorității maghiare. Dar asta nu reprezintă și opinia majorității maghiarilor. Dacă ne uităm UDMR din 1990 încoace a pierdut peste 60% din alegători, datorat și scăderii în număr absolut al etnicilor maghiari, dar mai ales din cauza dezamăgirii în clasa politică, în general, dar și în UDMR în parte. Apariția altor formațiuni politice maghiare și eșecul lor de a atrage voturi se datorează fenomenului de ”vot util” dar și faptului că nu au reușit să reprezintă nici ei opinia majorității.

        Cât privește drepturile minorităților vă propun să facem o comparație între drepturile maghiarilor din România și drepturile românilor din Ungaria, deși este o diferență semnificativă atât procentual cât și la număr absolut. Mă refer aici la politica naționalistă al guvernelor de la Boc încoace și la mizeria pe tema drapelelor. Vă propun să aruncați o privire la primăria din Micherechi

        Ați auzit vreodată că guvernul maghiar forțează prin acțiuni juridice îndepărtarea drapelului român?

        PS: Nu înțeleg ce zice dl. Tőkés în videoul respectiv.

        Comentariu de Zsolt | 01/09/2016

      • 1.Cifrele pe care le dati dvs.se refera la PREZENTA LA VOT A POPULATIEI DIN HARGHITA SI COVASNA si nu confirma spusele dv.conform carora ” UDMR nu reprezintă opinia majorității maghiarilor, ba din contra opinia majorității este că acest partid este condus de la București și implicit de români.”
        Realitatea este ca UDMR este formatiunea politica preferata de ungurii din Romania si singurul partid politic maghiar care a intrat in toate Parlamentele Romaniei dupa Revolutie,fiind votat masiv de populatia maghiara.Daca ar fi pierdut simpatia maghiarimii,UDMR ar fi fost inlocuit de mult de Erdélyi Magyar Néppárt sau de Magyar Polgári Párt.
        Despre asta e vorba.

        2.Sunt de acord sa facem o comparație între drepturile maghiarilor din România și drepturile românilor din Ungaria.
        O chestie amuzanta este aceea ca autoritatile maghiare au inventat doua limbi romanesti,tot asa cum rusii si ucraineni au inventat o „limba moldoveneasca”,iar sarbii ne spun ca romanii din Timoc vorbesc „limba vlaha”,nu limba romana.
        Lasam faptul ca pana acum limba de predare pentru romanii din Timoc si limba permisa in bisericile de acolo este doar limba sarba…

        Cat priveste Ungaria democratica si europeana,deja de peste 10 ani, în Ungaria se poate obtine atestat de stat din douã limbi române: din limba românã standard si din limba „bãiasã”.
        Este vorba despre aceeasi limbã cu putine diferente gramaticale. Prima, mai modernã, ultima, mai arhaicã. Cam asa cum este graiul din Micherechi, Chitighaz sau Cenadul Unguresc. Actualitatea subiectului o dã recenta aparitie a programei-cadru pentru scolile de nationalitate, printre care si pentru limba bãiasã (sau beiasã, cum se spune în Ungaria).

        Diferenta între programele-cadru pentru români si pentru bãiesi este cã elevii români învatã limba românã standard si creatiile literaturii române (din România si foarte putine creatii ale scriitorilor români din Ungaria), iar elevii bãiesi învatã numai sã vorbeascã bãieseste, sã scrie bãieseste (vorbe românesti scrise cu literele abecedarului unguresc).Dacă toţi lingviştii din ţările Europei, în care trăiesc vorbitori de limbă română, s-ar apuca să facă gramatici şi să creeze limbi noi, după bunul lor plac, câte limbi române ar exista în lume?

        Inchei (deocamdata) servindu-va cu un „bonus” :

        Comentariu de cersipamantromanesc | 01/09/2016

      • Referitor la jocurile facute cu drapelele ,mai ales in Harghita si Covasna,este cat se poate de clar ca arborarea pe cladirile oficiale a altor drapele decat cel al statului sau al UE, reprezinta o sfidare si o contestare a suveranitatii acestei tari.
        Povestea e veche si s-a mers pana acolo ca unele autoritati locale din secuime au sters de pe sigla Postei Romane tricolorul romanesc. Posta Romana,are in Covasna, Harghita si Mures o alta sigla,care nu contine nici indicativul RO si nici tricolorul Romaniei.
        Pagini de internet, care apartin unor autoritati publice ale statului roman, nu contin elementele definitorii oficiale ale statului roman, stema si tricolorul.
        E doar o coincidenta faptul ca paginile oficiale ale Consiliului Judetean Covasna, Consiliului Judetean Harghita sau Consiliului Judetean Mures nu contin stema Romaniei si nici drapelul Romaniei ?

        In videoclipul cu Tokes pe care nu l-ati inteles, la minutul 1:05 in acest filmulet, eroul Revolutiei,aparat la Timisoara de mii de romani, Tokes Laszlo intreba ironic ce e cu stema Romaniei pe peretele incaperii in care se afla la un spritz cu adeptii sai, starnind o hahaiala generala batjocoritoare, la adresa unui simbol al statului in care traiesc.
        Oare romanii din Ungaria tot cu astfel de trebusoare se indeletnicesc ?
        Ce ar trebui dv. reprezinta 0,3% din totalul populatiei, e clar ca permisiunea pe care aceasta tara o da acestei minoritati de a arbora steagul romanesc are un scop propagandistic,pentru ca oricum romanii sunt practic asimilati de majoritari la ora asta si pe cale de estinctie ca etnie.

        Posta Romana sau oricare cladire oficiala a statului arboreaza drapelul Romaniei,atata vreme cat acestea apartin statului roman.

        Comentariu de cersipamantromanesc | 02/09/2016

  3. 1. Am dat cifre pe întreaga țară din care reiese scăderea atât în număr absolut cât și procentual al votului obținut de UDMR. Scăderea asta de peste 60% al votului se datorează nu numai scăderii în număr absolut al etnicilor maghiari dar și datorită pierderii încrederii în clasa politică, în general, după cum se vede din scăderea prezenței la urne pe toată țara dar și pierderea încrederii în UDMR în aparte. Pentru a atrage în evidență am dat exemplul județelor de majoritate maghiară, cât și pentru al explicarea fenomenului ceea ce numim ”vot util”. Acest fenomen se regăsește atât la etnici români în județele unde sunt minoritari cât și la maghiari în toate județele mai accentuat în județele unde sunt minoritari. Acest fenomen este unul care explică eșecul EMNP sau MPP.
    2. Nu ați făcut nici o comparație, fenomenul de fragmentare al minorității este mai accentuat în România, unde încearcă să-l considere pe maghiari, secui și ceangăi ca și popoare diferite, deși vorbesc aceeași limbă și se consideră că aparțin la același popor. În același timp nu sunt diferențe mai mari între maghiara literară și graiul vorbit de ceangăi cât între limba română și cea vorbită în Basarabia. Eu personal consider aceeași limbă și aceeași popor.
    Totodată nu ați zis nimic despre ”mizeria pe tema drapelului” întâlnit în România de la nivel guvernamental până la primării.
    Cât despre certurile interne între minoritățile române din Ungaria nu am de comentat nimic.

    Dar să fiu și puțin ontopic vă propun să analizați următoarea hartă:

    Comentariu de Zsolt | 01/09/2016 | Răspunde

    • 1.Indiferent de faptul ca numarul votanilor UDMR scade,este un fapt incontestabil ca pertidele maghiare concurente ale acestui partid nu reusesc sa depaseasca aceasta formatiune politica in privinta numarului de alegatori.Mai mult, pana acum nici un alt partid al maghiarilor din Romania nu au reusit sa trimita in Parlament deputati sau senatori.
      2. Maghiarii, secuii și ceangăii apartin unor grupuri etnice diferite, dupa cum bine stiti,chiar daca vorbesc cu totii ungureste.Cu toate acestea, nici o oficialitate din Romania nu a incercat NICIODATA sa pretinda existenta in prezent a unei limbi secuiesti si a alteia „ciangaiesti”,asa cum se intampla cu scumpii nostri vecini care au inventat o limba,un alfabet si o gramatica „vlaha”, „moldoveneasca”sau „baiesa”, diferite de limba romana.
      Daca in privinta originii secuilopr lucrurile sunt clare,.ei nefiind de acelasi neam cu maghiarii,in privinta ceangailor parerile sunt foarte diferite, si merg de la consideratia ca ar fi vorba de emigranti de limba maghiara dinTransilvania in Moldova, pana la ideea ca ei ar fi urmasii unor romani maghirizati care au fugit in Moldova in Evul Mediu ca urmare a persecutiilor religioase.Oricum ar fi,s-ar parea ca sunt mai curand rude cu secuii decat cu maghiarii.
      Concluzia care se desprinde este aceea ca criteriul limbii nu este suficient pentru a incadra o comunitate in randurile unui popor.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 02/09/2016 | Răspunde

      • 1.”Indiferent de faptul ca numarul votanilor UDMR scade,este un fapt incontestabil ca pertidele maghiare concurente ale acestui partid nu reusesc sa depaseasca aceasta formatiune politica in privinta numarului de alegatori.”
        Dvs vreți să ziceți că partidele parlamentare române reprezintă opinia românilor? În cazul acesta cum exprimați indiferența românilor față de alegeri?

        2.”Maghiarii, secuii și ceangăii apartin unor grupuri etnice diferite, dupa cum bine stiti,chiar daca vorbesc cu totii ungureste.” Doar oare de ce? Originea maghiarilor este oarecum dovedită, se poate cunoaște până în mileniul 3 îen. Originea secuilor este ambiguă, cele mai vechi documente îi amintesc imediat după venirea maghiarilor în Bazinul Carpatin, locuind în vestul acestuia, după care sunt mutați, pentru apărarea hotarelor din est în locul pe care acum îl știm ca și ținutul secuilor (intenționat nu am scris ”țara”).Cât despre ceangăi știm că marea parte a lor provin din secui fugiți de peste Carpați, dar ăl găsim printre ei și elemente de origină maghiară care toți au fugit din diferite motive tot peste Carpați. Dar, într-adevăr în număr mult redus, dar mai găsim elemente de popor rămas în același loc înaintea venirii maghiarilor în Bazinul Carpatin.
        Neavând informații ”numai” vechi de 1.000 de ani despre secui, vorbind de toți atâta ani același limbă de ce ziceți că ei nu aparțin unei aceeași popor. Doar maghiarii românizați din Mănăștur/Cluj din punctul dvs. de vedere sunt oare români sau maghiari? (citiți și Lucian Boia : Cum s-a românizat România).

        ”Concluzia care se desprinde este aceea ca criteriul limbii nu este suficient pentru a incadra o comunitate in randurile unui popor.”
        Bineînțeles, dar în cazul acesta să aplicați același principii și pentru Moldova respectiv Basarabia. Dacă Moldova, stat creat din Banatul Moldovei, apaținând Ungariei, numai criteriul limbii nu este suficientă, mai ales în cazul Basarabiei, care a făcut parte numai foarte puțin de un stat românesc.

        3. Am propus să analizăm harta de mai sus, el reprezentând distribuția ortodocșilor în România(sursa Wikipedia română). ”Insula” galbenă din mijloc nu este altceva decât acel ținut secuiesc pe care dvs. îl considerați inexistent. Regionalizare, că de aici am plecat, nu trebuie să se facă numai pe un criteriu sau pe altul, dar trebuie să ia în considerare, pe lângă criteriile geografice, administrative, etc. și criteriul cultural, de care aparține și religia și etnia.

        Comentariu de Zsolt | 05/09/2016

      • 1.Constat o fractura logica in afirmatia dvsconform careia partidele parlamentare nu reprezinta opinia cetatenilor. In legatura cu aceasta,
        e necesar sa remarcam ca:
        a) cetatenii care nu voteaza, nu conteaza,astfel ca e greu sa se puna in seama lor o anumita atitudine sau pozitie politica, atat vreme cat acestia nu si-o exprima.Cum sa stiu daca su8nt sau nu sunt multumiti,daca nu se exprima ?
        b)In cazul celor care voteaza anumite partide care nu ajung in Parlament,asa cum e cazul Partidului Civic Maghiar din Romania,este clar ca acest partid nu reuseste sa exprime dorintele si cerintele unui numar semnificativ de maghiari si tocmai de aceea nu reuseste sa acceada in Parlament ca reprezentant al majoritatii maghiarilor de la noi.

        2)Secuii au vorbit pana acum cateva secole o alta limba decat cea maghiara. Multe cuvinte din graiul lorde avcum provin din vechea limbă secuiască care a dispărut cu secolul al XVI-lea, când odată cu Reforma, nobilimea maghiară a dus o politică agresivă de asimilare a acestui popor. O specificitate tradiţională turcică a culturii secuilor nu poate fi contestată. În Panonia secuii în secole s-au amestecat cu avarii, slavii, bulgarii şi românii formând un grup distinct de luptători folosit ca avangardă de triburile maghiare venite din Asia, în sec. IX, sub conducerea ducelui Arpad. Este evident istoric că secuii nu au sosit cu triburile maghiare din zona scitică Atelkuz şi din preajma Volgăi. Maghiarii văzând în secui un popor de războinici i-a folosit ca avangardă şi pază la graniţă. Popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței nou extinse. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116, îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131).
        Am citit din Lucian Boia.Individul respectiv este un eseist, nu e istoric,iar parerile lui coincid cu cele ale propagandei antiromanesti maghiare si rusesti, fara o baza istorica serioasa.
        Maghiarii românizați din Mănăștur/Cluj au urmat (la scara mai mica)drumul deznationalizarii pe care l-a parcurs in proportii de masa romanimea din Ungaria ,Ucraina, Serbia, Bulgaria etc.Deosebirea majora este aceea ca ei nu au devenit romani cu forta, asa cum a fost cazul romanilor din tarile vecine care suporta si acum un proces de deznationalizare metodic din partea statelor in care traiesc.
        3.Tinutul Secuiesc este un concept politic inventat in scopuri iredentiste extrem de transparente.Faptul ca in centrul tarii avem cateva sute de mii de concetateni de alta etnie e una,dar a atribui un teritoriu asa zis „secuiesc’unei etnii astazi aproape disparute, de la care se revendica numai 600 de persoane, e deja aberant.
        D-ta imi vorbesti despre o Tara a Secuilor pentru 600 de secui ?
        Pe cand vom auzi despre o Tara a Dacilor in jud.Hunedoara, unde s-au declarat vreo 600 de persoane „daci”,sau despre o Tara a Hunilor in Ungaria unde tot asa,au aparut la recensamant vreo 1000 de „huni”care se cred stranepotii directi ai lui Attila ?

        Comentariu de cersipamantromanesc | 05/09/2016

  4. 1. a.) ”Cum sa stiu daca su8nt sau nu sunt multumiti,daca nu se exprima ?”
    Simplu, absența la vot se poate înțelege ca și protest față de cei care/dintre care trebuie ales.
    b.) Partidul Civic, pe lângă eșecul de a atrage voturi este și fenomenul, cum am mai și mai sus al ”votului util”, întâlnit altfel și la românii din Harghita și Covasna.

    2. Despre originea secuilor nu știm foarte mult, dar suficient ca să afirmăm ca s-au integrat suficient de mult în poporul maghiar să nu-l considerăm un popor separat. Dar totuși dacă căutăm originea secuilor putem pleca de la date mult mai precise și concise decât cel amintit de dvs. că aveau o limbă separată, cu ”câteva” cuvinte care ar proveni dintr-o veche presupusă ”limbă secuiască”. Această afirmație este la fel de neîntemeiată ca și afirmațiile istoricilor români despre presupusa limbă dacă, limbă despre care n-au rămas nici o inscripției, practic de cele câteva, 2-300 de cuvinte din limba română despre care se presupune că ar fii de origine dacă, majoritatea lor fiind toponime, nume de plante, etc. Din aceste afirmații nu se poate trage concluzia înrudirii limbii române cu cea dacică, cum din cele presupuse cuvinte din ”limba secuiască” nu se poate afirma existența unei limbi aparte.
    Ba, din contră, au rămas inscripții ale secuilor scris cu runele secuiești, dar în limba maghiară.
    Sunt mai multe teorii despre originea secuilor:
    I. Cea mai răspândită teorie este că totdeauna au fost de origine maghiară, fiind unul dintre triburile care au intrat în Bazinul Carpatin.
    II. După mitologia secuilor, dar confirmată de mult iubita cronică al lui Anonymus sau al lui Kézai Simon de către istoricii români, cum că secuii sunt rămășițele hunilor din Bazinul Carpatin.
    III. Alte studii despre originea secuilor vorbesc despre origine avară, altele de origine kabară (turcă) au iraniană.
    IV. Cercetările genetice au tras concluzia ca fiind înrudiți de maghiari, diversitatea genetică fiind aproximativ egală, având origini din Asia Centrală, răspândită în Europa acum 30.000 de ani.
    Oricum dovezile scrise, cercetările genetice cât și cultura identică spune că vorbim de un singur popor.

    Altfel despre care ”români maghiarizați” vorbiți? Vă rog să aduceți și dovezi la afirmațiile dvs.

    3. Urmând principiul dvs. nu putem vorbi nici de Bucovina. Faptul că în nordul tării avem câteva sute de mii de concetățeni făcând parte dintr-o regiune de mult dispărută, dar ei se consideră bucovineni este aberant? Dar continuând idea nu mai putem vorbii nici despre bănățeni, nici de ”țara moților”.
    Eu am vorbit de Ținutul Secuiesc, și înțeleg prin asta o posibilă regiune europeană. Nu știu ce vă sperie cu o regiune majoritar maghiară, dacă vreți secui, acum sunt 2 județe cu majoritate maghiară și totuși nu s-au deprins de România.

    Comentariu de Zsolt | 06/09/2016 | Răspunde

    • 1.Afirmatia pe care am facut-o conform careia exista o fractura logica in spusele dvs, conform carora partidele parlamentare nu reprezinta opinia cetatenilor, este adevarata.
      Absenta la vot a maghiarilor poate fi interpretata si ca dezinteres si chiar ca dispret fata de politica, numai ca d-ta nu poti explica de ce acest dezinteres si dispret se manifesta prin absenteism in special in cazul Partidului Popular Maghiar, care ramane constant, la toate alegerile, in afara Parlamentului.

      2.Da, secuii s-au integrat prin asimilare in randurile poporului maghiar, dar despre originea lor stim suficient ca sa afirmam ca nu sunt un popor inrudit cu maghiarii.
      La venirea maghiarilor ei traiau “amestecati”, asa cum confirma gestele unguresti, “cu romanii, vecinii lor din munti”, de la care au învatat scrisul cu caractere runice (preluate de la varegi si kazari) si alaturi de care împartaseau “aceeasi soarta” (Simon de Keza, Chronicon Pictum).
      In 896, si-au parasit salasele si au plecat în Tara Ungului spre a i se închina lui Arpad, duce nu numai peste maghiarii finici, dar si peste multimea de triburi turanice, înrudite cu avarii.

      Catolicizati de unguri, acceptati ca aliati, în calitate de “natiune” medievala, urmasii avarilor au continuat sa fie, etnic, altceva. Pentru ca, în afara de rune (la care romanii, învatatorii lor, renuntasera în momentul adoptarii slavonei, ca limba liturgica si a alfabetului chirilic), secuii au continuat sa aiba o limba a lor, un port si obiceiuri proprii, înca vizibile în secolul XVI, pe cale de disparitie în veacurile XVII-XIX si de care numai unii batrani îsi mai amintesc astazi, în zona Ciucului, într-atat de eficace a fost procesul de ungurizare, sustinut în primul rand de biserica, atat cea catolica, cat si, ulterior, cea reformata. Faptul ca ei însisi se numesc înca, astazi, secui atesta însa persistenta constiintei unei deosebiri fundamentale fata de populatia ungureasca, a unei etnii originare distincte.
      Cunoscator profund al realitatilor transilvane, marele carturar umanist Antonius Verantius (Anton Verancsics) (1504-1578) concluziona, în urma unei analize obiective, ca secuii “se deosebesc de unguri în aproape toate obiceiurile, legile si felul lor de a trai; afara de religie, si nu se aseamana nicidecum, nici ca limba, cand vorbesc dupa chipul stramosilor”.

      Pentru o mai buna intelegere a originii diferite a ungurilor, secuilor si ceangailor, avem la indemana un studiu al Academiei Ungare de stiinte la care au colaborat savanti germani,americani si bulgari.

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/09/2016 | Răspunde

    • Acum sa vorbim putin despre actiunea metodica de maghiarizare a romanilor a statului numit UNGARIA.

      După 1867, guvernul maghiar a adoptat o poziție prin care toți locuitorii regatului erau considerați o singură națiune, adică toți erau considerați unguri. Acest punct de vedere a devenit politică oficială a politicienilor și statului ungar. Ideea de „Națiune politică ungară” nu a fost însă acceptată de grupurile etnice ne-maghiare(români, slovaci, sârbi, etc.) care trăiau în regat. Liderii politici ai grupurilor etnice ne-maghiare considerau Regatul Ungariei drept o țară compusă din mai multe națiuni, nu doar din unguri și cereau recunoșterea drepturilor lor colective.
      Pentru a grabi maghiarizarea natiunii romane si a sterge de pe harti toponimia romaneasca, in 1897 se promulga in Ungaria,Legea numirilor de localitati, prin care se dau nume ungurest tuturor satelor si oraselor cu nume nemaghiare din Ungaria, ca si tuturor statiilor de cale ferata.
      In 1898 apare la Budapesta, A 2-a editie revazută și îmbunătățită, Imprimeria din Pesta, Soc. Anonima a lucrarii Hogy maghyarositksuc a vezetekneveket ? adică Cum să se maghiarizeze numele patronimice ? semnată de președintele Asociației centrale pentru maghiarizarea numelor, cu mottoul: Noblețea obligă, dar și numele.
      Citez din Cap. 1. Numele maghiar, in traducerea lui Sabin Muresan:
      Comparabil cu botezul religios prin care omul devine crestin si membru al comunitatii crestine, maghiarizarea numelui patronimic, imbracand caracterul unui botez national, opereaza admiterea definitiva a maghiarului purtator al unui nume strain in societalea maghiara, printre adevaratii copii ai natiunii. Acest botez, expresie a credintei patriotice, este mai important din punct de vedere social si national decat botezul religios. In timp ce acesta din urma nu face decat sa confere un prenume si sa mareasca numarul credinciosilor, botezul national redand maghiarilor numele de familie, face sa creasca increderea reciproca intre noi si contribuie la a ne face egali, jucand astfel un rol etic de prim ordin in unificarea natiunii noastre.
      Numele maghiar este, ca sa spunem astfel, credo-ul politic al maghiarului… Maghiarizarea numelui este un juramant de fidelitate, un legamant patriotic… Cutare reprezentant eminent al literaturii noastre, al fiintei noastre, al artei noastre, foarte adesea nu e considerat ca maghiar din moment ce poarta un nume de rezonanta straina si in fiecare caz identic cultura noastra se gaseste in pierdere sensibila a prestigiului dincolo de granita…”

      Ferindu-i pe dornicii de a-si maghiariza numele de ispita de a-si alege nume nobiliare „ilustre” ca Rakoczi, Batthany, Banffy, autorul face recomandari ample: sa se adauge un i la numele locului de bastina Arad – Aradi; sau sa se aleaga un nume din toponimia Ungarei careia sa i se adauge un i: Bekes – Bekesi; sau sa-si puna numele profesiei: Acs (dulgher), Barbely (barbier); sunt recomandate nume pentru intelectuali, vechile genuri de producrie furnizeaza si ele nume din belsug; iar daca cel care-si maghiarizeaza numele tine neaparat sa transmita urmasilor numele neamului pe care l-a renegat, poate sa se cheme Bajor (bavarez); Gorog (grec), Horvath (croat), Tot (slovac) si desigur Olah (roman).
      Culoarea parului, regnurile din natura, denumirea zilelor de nastere, sufixele adaugate substantivelor, onomastice din literatura maghiara, ofera camp larg de maghiarizarea numelor.
      Procedura este simpla si contine: actul de nastere, certificatul de apartenenta la o comuna, cererea si timbrul de 50 a „krayezari”.
      Lupta pentru maghiarizarea culturii româneşti.

      Huszar Antal în tomul de 1000 de pagini asupra romanilor comandat de guvern, A magyarorszagi romano, Budapest, 1907: (n.n.ASTRA)” …de la infiintare, în 1861, si pana azi a servit fara intrerupere scopurilor nationaliste romane fiind unul din principalii factori ai agitatiilor romane si cel mai periculos element din punctul de vedere al politicii de stat maghiare. Despre activitatile culturale ale ASTREI: …in realitate sunt cele mai potrivite ocazii pentru a trezi in poporul roman din diferite regiuni „constiinta nationala”.
      Definirea sau imposibilitatea definirii culturii romanesti in contextul culturii unguresti …cultura romana nu poate fi incadrata nici intr-un fel, caci in Ungaria exista numai cultura maghiara.
      Iata masurile pe care Huszar Antal si colaboratorii lui le propun guvernului pentru lichidarea culturii romanilor transilvaneni: controlul strict si sever, sistematic al activiaii corurilor, orchestrelor, in perspectiva dizolvarii ASTREI, pana atunci schimbarea denumirii în Societatea literară și culturală a românilor din Ungaria, desfiintarea despartamentelor pe ținuturi ale ASTREI, controlul ei in mod special, desfiintarea bibliotecilor sătești ale ASTREI, epurarea bibliotecilor de cărți naționaliste.
      Simion Barnutiu catre Valeriu Braniste …La fiecare vorba ce o scriu tin inaintea ochilor codul penal si imi inchipui ca la spatele meu sta jandarmul! In vremurile de astazi numai asa poate sa scrie un redactor roman…
      In Transilvania ca replica la ASTRA se infiinteaza societatea culturala ungureasca EMKE; iar in Banat, DMKE, carora statul le acorda sbventii de milioane de coroane din care se construiesc scoli unguresti in satele romanesti si se acorda prermii mari invatatorilor romani care obtin cele mai bune rezultate la raspandirea limbii maghiare. Emisarii EMKE a DMKA, au batut satele dand mita parintilor spre a-si incredinta copiii internatelor unguresti.
      Lordul Fitzmaurice, spunea in 1890: …Ungurii urmaresc o politica violenta si oarba fata de nationalitatile supuse coroanei ungare si in special contra romanilor. In Transilvania atitudinea provocatoare a minoritatii maghiare contra romanilor poate declansa de la o zi la alta tulburari.
      Mocsary Ludovic, fost presedinte al Partidului Maghiar al Independentei scria la sfarsitul anului 1907: „…O teama grozava ne impinge sa savarsim actiuni extravagante. Ma refer la tendinta generala de maghiarizare… Zadarnic vrem sa negam toate acestea, caci aceasta dorinta bolnavicioasa traieste in noi. Si constituie unul din elementele esentiale care stau la baza politicii noastre cu privire la nationalitati.”

      Scriitorul Kosztenszki Geza scria si el : …Sa lasam la o parte minciuna conventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem nationalitatile nemaghiare. Da! Noi vrem sa le suprimam si trebuie sa le suprimam!

      Cateva exemple:

      8 iunie 1897. Somcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiti cu o amenda de 1.300 coroane fiecare. Motivul: au cantat in romaneste imnul imperial Gott erhalte.
      15 octombrie 1897. Ciufud, comitatul Alba de Jos. V. Morar, preot este osandit la 18 luni temnita Si 600 coroane amenda; Simion Craciun, invatator, la 1 an temnita si 400 coroane amenda si Ioan Simu student teolog la 6 luni puscarie si 200 coroane amenda. Motivul: au cantat Deșteaptăte Române și doina lui Lucaciu.
      – 16 octombrie 1897. Orsova. Petru Calciunar, avocat, este dus la Biserica Alba, judecat si condamnat la 5 zile inchisoare si 100 coroane amenda. Motivul: agitatie.

      – 20 ianuarie 1899. Curtici – Arad. Dimitrie Palcu, 3 luni temnita si 100 coroane amenda. A strigat: Jos Ungurii! …Petre Dragoi si Ilie Stefanica, 8 zile temnita. Cantasera „Doina lui Lucaciu”.

      -28 mai 1902. Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La „maial” in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.
      Iulie 1902. Balint, Caras-Severin. Poporenii iesiti in intampinarea protopopului venit sa sfinteasca biserica. Inaintea trasurii au iesit calaretii purtand cateva steaguri tricolore. Jandarmii deslantuie goana dupa stegulete.
      Intra in biserica inarmati, acoperti, navalesc in altar prin usa imparateasca, sotocind dupa triolor.

      23 aprilie 1907. Berechiu – Arad. Primarul Petre Pusta protesteaza in mod repetat impotriva presiunilor si mizeriilor facute dc solgabiraul Markovits scolii romanesti din comuna. Rezultatul: jandarmii il strapung cu baioneta. Comunicatul oficial: primarul i-a atacat pe cei 4 jandarmi care s-au aparat.
      – 12 iunie 1907. Orastie. Iarasi doamna Anuta Vlad, sotia dr. Aurel Vlad este pedepsita cu 1 luna inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul: la examenul de sfarsit de an a indemnat copiii sa vorbeasca si sa citeasca romaneste.

      Colonizarea de populatii neromane în Transilvania, modalitate de maghiarizare forțată

      In 1894 s-a votat legea colonizarii de către conducerea maghiară. Zonele compacte romanești din Transilvania, cu o economie pe cale de a se închega după abolirea iobagiei, au fost penetrate cu coloniștii recrutați dintre muncitorii agricoli fără pământ din pusta ungurească.

      Politica de colonizare și industrială, avea ca scop întarirea și expansiunea ungurilor, și pătrunderea lor în mijlocul naționalităților.
      Fondul de colonizări era la început de 3 milioane de forinți. In 1910 a ajuns la 10 milioane forinți. Cu el s-a cumpărat pământ în Transilvania, pe care s-au colonizat muncitorii agricoli din pustă.
      S-au cumpărat 7.524 de loturi însumând 91.000 ha.
      In așezările noi, statul a clădit școli ungurești și biserici. Cum colonizările nu au dat rezultatele scontate, prietenul premierului Tisza Koloman, ziaristu Beksics Gustav a propus ca obiectivul principal al colonizărilor să fie orașele care, la rândul lor, urmau a maghiariza satele.
      Statul a înființat în orașele transilvanene o puzderie de instituții financiare și industriale, colonizând meseriași și funcționari unguri care au dat, la vremea respectivă, un puternic accent unguresc acestora.
      Comitatul Caras-Severin populat în întregime de români a făcut obiectul strategiei de colonizare a ministrului Daranyi. Aici s-au ridicat sate ungurești cu fondurile statului.
      De la case încăpătoare, șure, biserici și școli, totul a fost clădit cu fonduri de la buget.

      Ca rezultat al politicilor de maghiarizare mulți etnici ne-maghiari au emigrat din țară. În perioada 1899-1913, circa 1,4 milioane de persoane au părăsit Regatul Ungariei. Dintre aceștia, cca. 1 milion au fost ne-maghiari, iar 400.000 erau etnici maghiari. Ungurii, care erau cel mai larg grup etnic în regat (48,1% la recensământul din 1910), au participat la emigrație cu doar 28%, iar grupurile etnice ne-maghiare care constau în 51,9% din populație au participat la emigrare cu 72%. În fiecare an app. 26.000 unguri și 66.000 ne-unguri au emigrat din Regatul Ungariei. Principalele centre de emigrare erau județele din nordul Slovaciei, ca Abaúj-Torna, Šariš, Spiš, Uzh și Zemplín, precum și județele sudice Bács-Bodrog, Torontál, Timiș și Krassó-Szörény, locuite în general de sârbi, români și germani.

      Societatea „Kunard”, sponzorizată de stat a fost fondată cu scopul de a „ajuta” cât mai mulți etnici ne-maghiari să emigreze din regat. Societatea obținea emigranților pașaport și îi ajuta pentru a emigra. Societatea „Kunard”, însă nu obținea aceste pașapoarte etnicilor unguri

      In Ungaria, elevii români care urmau la sfârşitul anilor 1800 şcoli maghiare, se trezeau cu numele maghiarizat.
      Aceasta „tehnica“ nu-i ocolea nici pe recruţii români, care intrau în armată cu un nume şi se lăsau la vatră cu altul.
      În anul 1868 a fost introdus învăţământul maghiar în Transilvania, iar limba maghiară a devenit obiect de studiu în şcolile confesionale (ortodoxe şi greco-catolice – n.n).
      În guvernarea Tizsa Kálmán, legile şcolare Tréfort din 1879 şi 1883 au prevăzut ca în toate şcolile primare limba de predare să fie maghiara.
      În 1891 legea Csaki introduce maghiara şi în grădiniţele de copii.
      În articolul 12 din legea Apponyi (1907) se prevedea că guvernul are dreptul de a suprima orice şcoală românească, dacă acest lucru este reclamat de interese superioare de stat”…
      Urmările s-au materializat rapid prin desfiinţarea a 500 de şcoli româneşti in numai în 3 ani de la promulgarea legilor Appönyi.
      Din 2756 şcoli elementare româneşti înscrise în statistica anului 1880 până în aprilie 1907,au fost desfiinţate 100 de şcoli elementare româneşti.
      Din aprilie 1907 până în 1916 nu mai rămasesera în Transilvania decât 2170 asemenea şcoli…
      În 1904, prin lege se cprevedea ca învăţământul primar românesc să introducă 17 ore de limba maghiară pe săptămână.
      Pentru a câştiga adeziunea învăţătorilor la programul de maghiarizare a învăţământului primar, li se ridica acestora leafa de la 600 coroane la 1.000 coroane anual, apoi la 1.200 şi în 1914 la 1.400 coroane anual.
      Asta însemna că parohiile româneşti sărace abia puteau plăti învăţătorii.
      În 1880 au fost scoase din cărţile româneşti de lectură toate capitolele şi pasajele despre daci şi romani, despre voievozi români (vezi „Cerculariu ortodox” din 1906).
      În 1897, Parlamentul din Budapesta a votat legea maghiarizării numelor oraşelor şi satelor româneşti din Transilvania. Multe localităţi cu sufixul „u” au rămas fără el.
      Iata câteva exemple din zona Munţilor Apuseni: Albacu a devenit Albac şi pe urmă Fehervölgy, Buciumu a devenit Bucium apoi Bucsóny, Câmpeniu a devenit Cîmpeni apoi Topánfalva, Ponorelu a devenit Ponarel apoi Ponorel, Sohodolu a devenit Sohodol, apoi Aranzosszohodol, Peleşu a devenit Peleş apoi Peles, Cărpinişiu a devenit Cărpiniş apoi Abrudkarpenyes, Lăpuşu a devenit Lăpuş (Arieşeni) apoi Lepus, Mogoşu a devenit Mogoş, apoi Mogos.
      Furduiu Dumitru a devenit Fúrdui Demeter, Furduiu Ioan a devenit Fúrdui Ianoş, Furduiu Nicolae a devenit Fúrdui Miklos.
      Avram Iancu a devenit Iank Abraham !

      După cum se vede a fost eliminat sufixul „u” şi s-a pus accent pe prima silabă a numelui de familie.

      Cat priveste evolutia maghiarizarii romanilor din Ungaria, urmariti graficul urmator :

      http://romania-misterioasa.blogspot.ro/2015/07/maghiarizarea-romanilor-din-ungaria-si.html

      DATE IMPORTANTE

      1844 – Limba maghiară este introdusă treptat drept limbă de menținere a arhivelor. Germana devine din nou limbă oficială după revoluția de la 1848, dar din 1881 își pierde din nou acest statut. Din 1836 până în 1881, la peste 14.000 de familii li s-a maghiarizat numele doar în Banat.
      1898 – Simon Telkes publică cartea „Cum se maghiarizează numele de familie”.
      1897 – Legea Banffy a satelor este promulgată. Conform acesteia, toate denumirile oficiale de sate din Regatul Ungariei trebuie să fie în limba maghiară.
      1907 – Legea educației Apponyi făcea limba maghiară subiect obligatoriu de studiu în școli. Se extindea și asupra școlilor confesionale și comunale, care aveau dreptul de a oferi instruire și într-o limbă minoritară. „Toți copii, indiferent de limba lor nativă, trebuie să se poată exprima în maghiară în scris și vorbit până la sfârșitul clasei a patra (~ la vârsta de 10-11 ani)”

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/09/2016 | Răspunde

      • Indiferent că-l considerați maghiari, români sau secui, acum este vorba despre regionalizarea României respectiv existenței în mijlocul României de azi al unei regiuni cu tradiții istorice care satisface din orice punct de vedere condițiile unei regiuni europene. România în schimb refuză cu orice preț să efectueze o reformă administrativă, chiar și cu prețul dezavantajelor economice. Cum am mai scris, și scriu și aici sunt mai multe modalități de formare ale regiunilor, sunt modele funcționale din europa, numai România, într-un sfert de secol nu reușește să le aplice.

        Comentariu de Zsolt | 15/09/2016

      • D-ta esti de parere ca „Romania refuză cu orice preț să efectueze o reformă administrativă”
        Eu va atrag atentia ca pe parcursul timpului au existat mai multe initiative ale guvernelor Romaniei pentru punerea in aplicare a regionalizarii. propunand un numar de 8 regiuni.De fiecare data liderii maghiari s-au opus, pentru motivul ca nu sunt de acord cu solutiile care nu prevad un Tinut distinct secuiesc. Cu alte cuvinte, asocierea cu unele tinuturi romanesti le face rau…
        Iata ca recent,premierul Dacian Cioloş a reluat proiectul regionalizării României, anunţându-şi intenţia de a relansa subiectul în dezbatere publică. Diferenţele de opinie în rândul politicienilor au rămas.

        Primii care au reacţionat la anunţul premierului au fost cei din UDMR care, prin vocea preşedintelui lor executiv, Kovacs Peter, şi-au reafirmat opoziţia la orice tentativă de regionalizare a ţării.

        „ Potrivit inițiativei legislative a UDMR, România trebuie să funcționeze cu 16 regiuni de dezvoltare economică, ca o soluție eficientă din punct de vedere economic și financiar”, a afirmat Kovacs.
        Pe de altă parte, principalele două formaţiuni politice, PSD şi PNL îşi menţin punctul de vedere privind reîmpărţirea teritoriului ţării în opt regiuni.
        Cu doar câteva luni, clujeanul Iacob Altman şi-a lansat lucrarea ştiinţifică intitulată „Regionalizarea”, în care propune un nou (al şaselea) model de regionalizare existent pe plan mondial. Aplicând acest nou sistem României, Altman a ajuns la concluzia că varianta optimă pentru ţara noastră ar fi împărţirea în şase regiuni.
        O reacţie a guvernului român a avut loc prin Legea nr. 315/2004, care împarte teritoriul ţării în 8 (opt) regiuni de dezvoltare, dar fără personalitate juridică însă. Ele există şi astăzi. Proiectul USL, pentru a răspunde cerinţelor UE, prevedea să constituie regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică. Ele vor reprezenta un nivel intermediar de autoritate statală între centru şi judeţe, acestea din urmă rămân unităţi teritoriale de bază. În paralel, va avea loc şi o descentralizare.

        Comentariu de cersipamantromanesc | 15/09/2016

  5. ”O reacţie a guvernului român a avut loc prin Legea nr. 315/2004, care împarte teritoriul ţării în 8 (opt) regiuni de dezvoltare, dar fără personalitate juridică însă. Ele există şi astăzi.”
    Despre asta am zis că este ca o comedie a lui Caragiale :
    ”Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale…”

    Toate proiectele României de regionalizare sunt de fapt împărțiri pe baze etnice, gândite să fie cât mai defavorabil minorității, ca nu cumva să ajungă majoritar, relativ sau absolut, într-una dintre regiuni. Parcă în două județe de azi n-ar fii majoritate absolută. Dar diferența dintre o regiune și un județ este că regiunea are un caracter mult mai autonom față de județ, și guvernul român sare în aer când aude cuvântul autonom. Chiar dacă nu este vorba de o autonomie teritorială cară să aibă caracter de autoguvernare.

    Personal nu împart ideea UDMRului, părerea mea că poate să fie funcțională și împărțirea pe 8 regiuni, dar cele propuse până acum oricum sunt invenții artificiale nefuncționale la care nu s-a luat în considerare nici caracteristicile tradiționale ale regiunilor, dar nici așezarea geografică sau existența sau mai bine zis lipsa rețelelor administrative, să nici nu mai vorbim măcar de consultarea populației.

    Cea mai mare greșeală este că, deși se încearcă o reformă administrativă totuși el moștenește împărțirea administrativă anterioară. Adică se mențin cu orice preț granițele județelor de azi, la nici un proiect nu am văzut să fie modificat și granița de județ. Dacă ele sunt atât de bine funcționale de dragul regionalizării să nu facem un reformă, iarăși dacă în secolul XXI județele sunt depășite de ce ne ținem cu zece ghiare de ele?

    Proiectele regionalizării ar trebui să urmeze în ordine următoarele criterii:
    1. Criteriul economic.
    2. Criteriul geografic.
    3. Criteriul cultural.

    Comentariu de Zsolt | 16/09/2016 | Răspunde

    • Asa cum am spus, varianta de regionalizare din 2004 a fost doar una dintre proiectele propuse de-a lungul timpului. Judetele pe care le-ai vazut d-ta au fost evidentiate in unele cazuri doar pentru a va face o idee ce unitati teritoriale vor constitui viitoarea regiune.
      Cat despre „tinerea cu hghiarele”de judete,existe mai multe tari in UE in care s-au pastrat vechile unitati administrative teritoriale ca baza a regiunilor de dezvoltare. Una din tari e Franta. Asta e problema ?

      Comentariu de cersipamantromanesc | 16/09/2016 | Răspunde

      • Tot d-ta spui ca : „Cea mai mare greșeală este că, deși se încearcă o reformă administrativă totuși el moștenește împărțirea administrativă anterioară”
        Regret, dar trebui sa va atrag atentia ca toti liderii maghiarimii „tin cu ghiarele „de judetele Harghita, Covasna si Mures” si nu accepta sub nici o forma ca aceste structuri sa fie desfiintate.

        Comentariu de cersipamantromanesc | 16/09/2016

  6. Nu, nu aveți dreptate. Ținutul Secuiesc, ca și regiune apare în fiecare propuneri ale”liderilor maghiari”, respectiv Ținutul Secuiesc nu se suprapune cu granițele celor trei județe amintite.

    Dar oricum ar fii, spuneți-mi de ce ar trebuie să păstrăm actualele granițe ale județelor?

    Comentariu de Zsolt | 27/09/2016 | Răspunde

    • Ati studiat hartile privind regionalizarea Romaniei, propuse de partidele maghiare de la noi? Pot sa le vad si eu ?

      Comentariu de cersipamantromanesc | 27/09/2016 | Răspunde

      • Dea-lungul timpului au apărut mai multe proiecte de regionalizare, fără a avea premiza că una sau cealaltă este mai bună sau mai rea, enumăr câteva:

        Harta propusă de EMP:

        PSD in 2013 :

        Varianta UDMR:

        Varianta Cioloș:

        Eu personal prefer următoarea variantă :

        După cum vedeți sunt propuneri care se suprapun cu actualele județe, dar sunt și care încearcă o revizuire ale granițelor ale granițelor județelor sau să revină pe granițele regiunilor istorice.
        Puteți să-mi spuneți acum de ce ar trebui menținute actualele granițe ale județelor, dacă totuși încearcă o reformă administrativă?

        Comentariu de Zsolt | 28/09/2016

      • Dupa cu vedem in variantele maghiare,nu doar ca se urmeaza cu sfintenie granitele judetelor asa zis secuiesti, dar aceste judete sunt vazute intotdeauna separate de restul unitatilor teritoriale din Ardeal, mai precis, nu se admite ca aceste tinuturi ar putea sa se dezvolte impreuna cu judete romanesti (de ex. cu Brasovul si Sibiul sau Bistrita Nasaud. Pretextele invocate legate de specificul cultural nu rezista criticii, pentru ca aceste unitati nou create sunt menite exclusiv dezvoltarii economice.Nimeni nu preconizeaza desfiintarea consiliilor locale si a primariilor majoritar maghiare si nici scolile, mass-media maghiara sau drepturile cetatenesti dobandite de unguri.
        De aceea spun ca anumiti lideri maghiari vad in regionalizare un prilej de secesiune sau in cel mai bun caz de izolare (bantustanizare)in raport cu majoritatea romaneasca.
        Daca studiati harta de mai jos (o propunere a UDMR)nu va fi greu de remarcat faptul ca „regiunea de dezvoltare”propusa de UDMR este exact teritoriul rupt de la Romania in 1940 prin Diktatul de la Viena.
        Partea amuzanta este aceea ca in acest caz,nu mai e o problema pentru liderii maghiari ca se amesteca judetele cu majoritate romana cu cele cu majoritate maghiara,asa cum a fost si in 1940…

        Comentariu de cersipamantromanesc | 29/09/2016

  7. 1. Cum am mai precizat de câteva ori aici pe blogul dvs. pe de o parte eu nu consider că acești „lideri ale minorității maghiare” mă reprezintă, dar mai mult, și am precizat și mai sus că ei nici nu reprezintă opinia majorității etniei maghiare. Pe de altă parte chiar și varianta propusă de EMP nu include în totalitate județele „maghiare”, totodată am afirmat că această regionalizare ar trebui să plece de de jos în sus, adică să se formeze primadată microregiunile printr-un vot popular și din aceste microregiuni să se formeze regiunile de dezvoltare. Și dacă majoritatea populației din regiunea respectivă decide altfel decât cel propus, să se respecte dorința locuitorilor, și granițele să nu se dicteze de la centru, mai ales dacă vorbim de descentralizare.
    Totodată au fost propuneri, chiari și din partea UDMR de formarea regiunilor istorice ca Transilvania, Țara Românească, Moldova și Dobrogea, chiar dacă aceste regiuni ar trece limita maximă indicată pentru NUTS II. Deci în aceste cazuri nu s-ar forma nici o regiune cu majoritate maghiară și nici nu s-ar urma „cu sfintenie granitele judetelor asa zis secuiesti”.

    2. ”„regiunea de dezvoltare”propusa de UDMR este exact teritoriul rupt de la Romania in 1940 prin Diktatul de la Viena.” Fals! La Diktatul de la Viena nu s-a ținut cont de granițele județelor actuale, cum nici nu avea cum să ține cont cât timp granițele județelor nu se actuale nu se suprapune cu granițele județelor din 1940. Nici măcar de granițele județelor de atunci nu s-a ținut cont, numai de distribuția etniilor din Transilvania de atunci, care și acum, cu puțină modificare, mai ales spre câștigul românilor, este la fel.

    3. „Partea amuzanta este aceea ca in acest caz,nu mai e o problema pentru liderii maghiari ca se amesteca judetele cu majoritate romana cu cele cu majoritate maghiara,asa cum a fost si in 1940…”
    Nu înțeleg ce vreți să ziceți. În 1940 nu era vorba de amestecare de județe cu diferite etnii majoritare, întru-cât partea cedată nu urma granițele județelor. Jocul acesta cu județe este specific românesc, întâlnit de multe ori dea-lungul istoriei secolului trecut.

    4. Nici acum nu ați dat răspuns în cadrul unei reforme administrative de ce ar trebui să menținem granițele actualelor entități administrative?

    Comentariu de Zsolt | 05/10/2016 | Răspunde

    • Chiar daca nu va reprezinta liderii politici maghiari din Romania de azi, propunerile lor de regionalizare exista si nu sunt acceptabile.
      La punctul „2 „dv. afirmti ca Diktatul de la Viena „nu a tinut cont de granitele judetelor actuale”.Sigur ca da, numai ca, uite dracie,dupa 70 de ani,harta trasata de liderii maghiari coincide cu cea impusa Romaniei prin acel Diktat.
      D-ta crezi in coincidente ? Eu cred ca ,indiferent daca ar fi sau nu o coincidenta,bine ar face anumiti domni revizionisti sa nu ne ia de fraieri …Cat despre distributia nationalitatilor atunci, nu cred ca nu ati aflat ca inainte de ruperea acelui teritoriu de Romania, romanii erau majoritari, pentru ca la numai un an de la anexare, maghiarii din Ardealul de nord creasca, potrivit statisticilor unguresti cu vreo trei sute de mii de persoane, astfel incat sa ajunga majoritari.Populația era compusă, conform recensământului românesc din 1930, din 2.393.300 de locuitori, dintre care 1.176.479 etnici români, 911.411 etnici maghiari, 138.800 evrei și 68.268 germani. Conform recensământului ungar din 1941, același teritoriu era locuit de 2.578.100 de locuitori, dintre care 1.380.500 maghiari, 1.029.000 români, 47.400 evrei și 44.600 germani. Excedentul de populație se explică prin refugierea masivă spre Transilvania de Nord a maghiarilor din localități aflate în restul Transilvaniei, localități care astfel și-au pierdut cea mai mare parte a populației maghiare (Aiud, Turda, Ocna Mureș etc.), dublată de o refugiere (ceva mai redusă) a românilor în sens invers.
      3. Da, este amuzant, atata vreme cat liderii maghiari au incercat si varianta unei regiuni formata din judete majoritar maghiare, respectiv asa zisa „tara a secuilor”,dupa care au propus si variante cu o populatie mixta, dupa o harat care amintea de cea a Diktatului de la Viena.
      Mai precis, ni se spune ca putem alege intre o harta regionala asemanatoare hartii diktatului de la Viena sau, daca nu, putem opta pentru o solutie de bantustanizare, adica de separare a tarii secuilor de restul regiunilor.
      4.Nu ma intereseaza granitele actualelor judete si n-am spus niciodata asa ceva. Eu as opta pentru urmatoarea harta a regiunilor de dezvoltare

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/10/2016 | Răspunde

      • 1. Cum v-am explicat nici varianta UDMR nici varianta PPM nu coincide cu teritoriul anexat la 1941, pur și simplu urmăresc granițele distribuirii etnicii maghiare, care nu sa schimbat de la 41.
        2. Chiar îmi place că de data asta nu negați recensământul maghiar din 41, numai câteva lucruri care au pondere în evoluția numărului populației și așa la diferențe dintre cele 2 recensământe , cel din 30 făcut de autoritățile române și cel din 41 de autoritățile maghiare, ați amintit:
        Ați amintit de migrația, mai accentuată ale maghiarilor, dar oare ce ce au simțit nevoia maghiarii să se emigreze în Ardealul de Nord? Erau supuși presiunii și uneori agresiunii de populația română, având și amintire încă de la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, al măcelului din 1848-1849 a lui Avram Iancu sau cel de la 1916 sau 1918-1919 al armatei române ocupatoare.
        Nu ați amintit că s-a reîntors populația alungată după 1919/1921 din administrația publică. Erau alungați între 200.000 și 300.000 de oameni reprezentând administrația publică și familiile lor, fiind înlocuiți cu români, de multe ori din regat. Bineînțeles numai o parte s-a întors, nu toți cei alungați, în 20 de ani reușise să se stabilizeze în Ungaria.
        Nu ați amintit nici de contextul politic din 41 când majoritatea evreilor s-au înscriși ca și membrii ai altor nații, în special maghiar.
        Și nici de evoluția naturală a populației nu ați zis nimic, care totuși a avut un efect în diferența între numărul absolut din 30 și cel din 41.
        3. Oricum Diktatul de la Viena este văzut de etnicii maghiar ca și un lucru pozitiv, nu înțeleg de ce sunteți revoltați de asta?
        4. Văd că vă place varianta absurdă al domnului Cioloș, care puține modificări urmează gândirea abstractă, dar mai bine zis absurdă al domnului Dragnea. Oricum acest puzzle cu județe nu se poate lua serios, nu numai prin faptul că aduce unele zone nelegate nici cultural și nici administrativ în același regiune, cum ar fii Alba cu Harghita, Ploieștul cu Constanța, Ialomița cu Argeș, dar nu este echilibrat nici economic, și nici nu satisface criteriul apropierii geografice. Oricum nu este prevăzut nici măcar funcționarea regiunilor, este numai o aruncătură una peste cealaltă ale județelor.

        Comentariu de Zsolt | 11/10/2016


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: