O ISTORIE A ZILEI DE 13 OCTOMBRIE. VIDEO
13 octombrie. istoricul zilei
Anul 54: Imparatul roman Claudius (Tiberius Claudius Caesar Augustus Gemanicus, n. 1 august 10 î.Hr.), a murit otravit de sotia sa Agrippina.
A fost al patrulea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene și a domnit din anul 41, până la moartea sa.
În timpul domiei sale a început construcția unui sistem defensiv de fortificații pe Rin si Dunare , iar provinciile au beneficiat de o bună administrare și o bogată activitate edilitară (șosele, apeducte, porturi). Acordarea cetățeniei romane locuitorilor unor orașe din afara Italiei, i-a atrage ostilitatea cercurilor senatoriale.
În timpul domniei lui Claudius a început cucerirea Britanniei, care a devenit cea mai vestică provincie a imperiului . În anul 44 Iudeea, si în anul 46 Tracia sunt transformate în provincii romane.
După executarea Messalinei, cea de-a treia soție, în anul 48 sub acuzatia de complot, Claudius se căsătorește în 49 cu Agrippina Minor Iulia și-l adoptă pe fiul acesteia, Nero, care-i va urma la tron.
409: Triburile migratoare ale vandalilor şi alanilor traverseaza muntii Pirinei şi invadeaza Hispania .
1307: In Franta, sute de cavalerii Templieri au fost arestati in acelasi timp, torturati si ucisi din ordinul regelui Filip cel Frumos, iar Ordinulului Templierilor, acuzat de erezie si desfiintat, i s-au confiscat toate proprietatile si bunurile
Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor.
1368: A început campania militara a regelui Ungariei, împotriva Tarii Românesti.
Vladislav I (n. 1325- d. 1377) a fost domnitor al Tarii Românesti între 1364 si cca 1377), fiul lui Nicolae Alexandru si Klara Dobokay dintr-o familie de nobili maghiari si frate al voievodului Radu I.
Vladislav I este cunoscut publicului larg și sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila.
A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlasul, Severinul si Fagarasul.
Vladislav I ( Wikipedia org)
In 1365, printr-o proclamație regală ungara, Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea.
Relațiile cu Ungaria rămân încordate și, înainte să aducă la supunere pe voievodul Țării Românești, regele maghiar Ludovic I își îndreaptă lovitura asupra țarului bulgar de la Vidin, Strațimir, cumnatul lui Vladislav.
Cucerirea cetății de scaun și îndepărtarea familiei domnitoare din această țară, au condus la constituirea Banatului Bulgariei aservit coroanei maghiare, care a dorit să-l transforme într-un punct de sprijin al ofensivei catolice, atât asupra ținuturilor de la nord de Dunare si in Balcani.
Când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar spre a-i consolida stăpânirea asupra Vidinului, soarta Tării Românești a fost hotărâtă. Oștile maghiare au înaintat pe două direcții: dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transil;vania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul transivan Nicolae Lackfi.
Operațiunea preconizată nu a dat rezultatele așteptate. În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomița,oastea voievodului transilvanean.
Victoria i-a permis lui Vladislav-Vlaicu sa intervina in problema Vidinului, pe care l-a atacat in iarna urmatoare, probabil profitand de inghetarea Dunarii.
In 1369 s-a ajuns la un compromis in urma caruia a fost restaurat tarul Stracimir in Bulgaria de la Vidin, cu garantia lui Vladislav-Vlaicu si a lui Dobrotici, jupanul Dobrogei.
1479: S-a desfasurat Bătălia de la Câmpul Pâinii, intre Orastie si Sibot, intre o armata turcă de cca.20000 soldati, condusă de Ali Kodsa, Skender, Isa şi Bali şi o armata transilvăneană, condusă de principele Ştefan Báthory, aliata cu armata bănățeană condusă de Pavel Chinezul (Cneazul), armata sîrbilor a despotului sârb Vuk Brankovici și o armată din tara Romaneasca a lui Basarab Laiota cel Batran , totalul trupelor creștine fiind apreciat între 12.000 și 15.000 oameni.
Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit, împreună cu o mie de soldați munteni.
Cei câțiva turci care au reușit să fugă, s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală.
O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel Chinezul a jucat bătuta, ținând la fiecare subțioară câte un turc, iar pe al treilea în dinți.
În amintirea victoriei împotriva turcilor, principele Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.
1605: A murit Theodorus Beza, teolog francez creştin protestant şi cărturar, care a jucat un rol important în Reformă.
A fost un discipol al lui Jean Calvin şi a trăit cea mai mare parte a vieţii în Elveţia; (n. 1519).
1773: Astronomul francez Charles Messier descopera Galaxia Volburei (în engleza Whirlpool Galaxy) in fapt o pereche de galaxii, aflate la 27,4±2,3 milioane de ani-lumina de Terra , compusă dintr-o galaxie spirala regulata masivă al cărei diametru este estimat la 100.000 de ani-lumină și dintr-o mică galaxie neregulata.
Messier a clasat-o în catalogul care îi poartă numele, Catalogul Messier, cu indicativul Messier 51 / M 51.
1781: Imparatul Austriei, Iosif al II-lea, emite Patenta de toleranță religioasă.
Imparatul Iosif al II-lea (n.13 martie 1741 – d.20 februarie 1790), a condus Sfantul imperiu Romano- German între anii 1765-1790, fiind de asemenea, rege al Ungariei, Boemiei. A fost un adept al iluminismului.
A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi cele din Brasov si Marginimea Sibiului.
1815: A fost executat Joachim Murat,mareşal francez şi rege al Neapolelui,cumnat al imparatului Napoleon I; (n. 1767).
1821: S-a nascut Rudolf Virchow, medic german, fondatorul patologiei celulare.
A decedat la 5 septembrie 1902, din cauza unei complicatii survenite în urma unei fracturi de femur in urma unui accident.
1822: A decedat Antonio Canova, sculptor si pictor italian. A fost unul dintre întemeietorii clasicismului academist in pictura de la sfârsitul secolului XVIII – începutul secolului XIX.( n. 1 noiembrie 1757).
1843: S-a nascut Ştefan G. Vîrcolici, critic literar, publicist şi traducător român, membru corespondent al Academiei Române (primul traducator in romana al celebrului roman “Don Quijote de la Mancha” de Cervantes) si publicist; (d. 29 iulie 1897).
1858: S-a născut omul politic Take Ionescu (m. 22 iunie 1922), prim ministru al României în perioada 18 decembrie 1921 – 19 ianuarie 1922.
A detinut de mai multe ori posturi de ministru si a desfăsurat totodata, o intensa activitate ziaristica in tara si in calitate de corespondent al ziarului londonez “The Times”.
1879: A fost dată Legea de revizuire a art. 7 din Constituţia României, care acorda cetăţenie şi locuitorilor de altă religie decât cea creştină. Primeau astfel cetăţenia română evreii pământeni.
Scurt istoric
Adoptarea “Regulamentului Organic” în 1831 a însemnat aparitia primei “Constitutii” românesti. Aceasta prevedea obligatia ca toti evreii sa fie înregistrati la autoritatile locale, specificându-se ocupatia fiecaruia. «Evreii care nu-si puteau dovedi utilitatea trebuiau evacuati din localitatile respective».
În pofida faptului ca, atât în Moldova, cât si în Muntenia revolutionarii români de la 1848 cereau emanciparea evreilor, si în pofida bunavointei manifestate fata de evrei de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in secolul al XIX-lea numarul legilor, dispozitiilor si regulamentelor care ingradeau emigrarea evreilor creste..
Abdicarea, în 1866, a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza si urcarea pe tronul României a membrilor familiei Hohenzollern au reprezentat tot atâtea lovituri date curentului favorabil evreilor români.
Ion Bratianu, fostul revolutionar pasoptist, a inaugurat în calitate de Ministru de Interne, începând din primavara anului 1867, o sistematica politica antievreiasca.
Circularele lui Bratianu ordonând izgonirea evreilor din sate si chiar arbitrara expulzare din tara au fost aplicate cu strasnicie de catre autoritati .
În martie 1868 se depune la Camera Deputatilor un proiect de lege referitor la activitatea evreilor în mediul rural , prevazând alungarea acestora din sate.
În iulie 1869, ca raspuns la protestul guvernului francez în legatura cu statutul evreilor din România, Mihail Kogalniceanu trimite Parisului o nota în care refuza sa-i considere pe evrei ca cetateni români.
Tot Mihail Kogalniceanu enumera în Parlament, la 16 decembrie 1869, masurile discriminatorii anti-evreiesti în vigoare atunci, pentru a raspunde astfel protestului formulat de la tribuna Camerei de catre deputatul de Bârlad, I. Codreanu, nemultumit de ceea ce acesta numise “comportamentul” evreilor si de asistenta pe care populatia evreiasca din România o primea din partea “Aliantei Israelite Universale”.
În lunile iunie si iulie 1878 are loc Congresul de la Berlin, care, în schimbul recunoasterii independentei României, statueaza egalitatea în drepturi a tuturor cetatenilor tarii si acordarea de drepturi civile evreilor.
Articolul 44 elaborat de participantii la Congres prevedea: «În România deosebirile de confesiune sau credinta religioasa nu vor putea fi invocate nimanui ca motiv de excludere sau de împiedicare de a se bucura de drepturi civile si politice de interzicere de a practica functii publice si de a obtine onoruri, sau de a exercita orice mestesug sau profesie în nici un fel de localitate» .
La 17 ianuarie 1879 guvernul depunea mesajul de revizuire a articolului 7 din Constitutia României. Aceasta ar fi trebuit sa conduca la acordarea cetateniei române evreilor români.,dar, de fapt, guvernul a adoptat un sistem de tergiversari, paralel cu o sustinuta campanie antievreiasca.
Mihail Kogalniceanu si Ion Bratianu îi prezentau pe evrei atât strainatatii cât si Parlamentului României ca pe dusmani ai tarii.
În octombrie 1879 Parlamentul vota legea de revizuire a articolului 7 din Constitutie, care avea sa împiedice, practic pâna dupa sfârsitul primului razboi mondial, naturalizarea in masa a evreilor români.
Legea votata în 1879 acorda cetatenia româna în bloc doar unui numar de 888 de evrei care luptasera în Razboiul de Independenta a României din 1877, astfel ca, la 38 de ani dupa 1866, fusesera încetateniti doua mii de evrei, inclusiv fostii combatanti evrei din Razboiul pentru Independenta.
1887: A încetat din viaţă pictorul paşoptist Constantin Lecca; (n. 4 aug. 1807).
A fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental.
A pictat numeroase compoziții și portrete de inspirație istorică, precum și portrete ale protipendadei momentului.
A colaborat timp de cincisprezece ani cu pictorii Misu Popp și Barbu Stanescu împreună cu care a pictat numeroase biserici din București (Curtea Veche, Sfanta , Sfântul Gheorghe-Nou, Răzvan Vodă, Radu Vodă) și din țară.
Ca editor, a înființat prima tipografie din Craiova și prima revistă culturală din Oltenia, revista Mozaic, în 1838.
Ca pedagog, a activat timp de cincisprezece ani ca profesor de desen la Școala Centrală din Craiova, iar după Revolutia din 1848 a fost profesor de desen la Colegiul Sfântul Sava din București.
A fost un susținator al Unirii și independenței Principatelor Romane.
1887: S-a nascut cardinalul Jozef Tiso, politician slovac, lider al Partidului Popular Slovac și cleric romano-catolic.
A ajuns membru în parlamentul Cehoslovaciei, apoi în guvernul cehoslovac și, în final, președinte al primei republici slovace (care a existat în perioada 1939 – 1945), sub dominatia Germaniei naziste.
La sfârșitul celui de- al Doilea razboi Mondial, Tiso a fost judecat de autoritățile cehoslovace, condamnat la moarte și executat prin spanzurare.
1898: S-a născut scriitorul George Mihail Zamfirescu ; (m. 8 octombrie 1939).
G.M. Zamfirescu este cunoscut publicului larg datorita creatiilor sale din ciclul epic „Bariera”, dedicate periferiei bucureștene și alcătuit din „Maidanul cu dragoste” (1933), „Sfânta mare nerușinare” (1935), „Cântecul destinelor” (1939) și „Bariera” (publicat postum), dar mai ales datorita comediei tragice „Domnișoara Nastasia” (1927).
1902: S-a nascut Ştefan Odobleja, medic român, membru al Academiei Române; (d. 1978).
1905: A încetat din viaţă Sir Henry Irving, actor şi director de teatru, primul om de teatru înnobilat; (în 1895).
1914: Americanul Garrett Morgan patenteză masca de gaze.
Garrett A. Morgan (1877 – 1963)
1919: La Bucuresti are loc Congresul extraordinar al Partidului Socialist din România.
1921: S-a nascut popularul actor şi cântăreţ francez de origine italiană, Yves Montand;(d. 1991).
1923: Oraşul Ankara este declarat capitală a Turciei, inlocuind orasul Constantinopol (Istanbul).
1925: S-a nascut Margaret Thatcher, prima femeie care a ocupat functia de premier al Marii Britanii.
Fiica a unui om de afaceri, fost primar in Grantham, a studiat la Oxford, fiind licentiata in chimie.
De tanara a activat in Partidul Conservator, unde a reusit sa se impuna relativ repede.
Dupa absolvire a lucrat cativa ani ca cercetator. In 1954, a devenit avocat si s-a specializat pe probleme de fiscalitate.
In 1959 a devenit membru al Parlamentului, iar doi ani mai tarziu a intrat in structurile guvernamentale. In 1970, conservatorii au revenit la putere, iar Thatcher a fost numita secretar de stat la Educatie. in 1975, a fost aleasa in functia de presedinte al Partidului Conservator, iar in mai 1979 a devenit prima femeie prim-ministru din Marea Britanie. Datorita autoritatii cu care a condus cabinetul britanic, si-a dobandit numele de “Doamna de fier”.
A demisionat in 28 noiembrie 1990, pe fondul unor proteste populare si a unor critici venite chiar si din randul propriului partid datorate strategiei fiscale pe care a dorit sa o impuna.
In 1992, a primit titlul de baronesa, iar dupa retragerea din politica si-a ocupat timpul scriind.
1926: S-a născut Ray Brown, unul dintre cei mai importanti basisti americani de jazz. În anii ’60, a făcut senzaţie cu un instrument hibrid, o combinaţie între violoncel şi contrabas. Brown este unul dintre fondatorii stilului be-bop.
A fost căsătorit cu marea cantareata americana Ella Fitzgerald (“Some of My best friends are… guitars). A decedat la 2 iulie 2002.
1930: Se încheie prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei ce avut loc la Atena. Delegaţii se pronunţă pentru încheierea unui pact balcanic.
1934: S-a nascut Nana Mouskouri, cântăreaţă şi politician din Grecia.
Nana Mouskouri ( născută Ioánna Moúschouri pe 13 octombrie 1934, în Chania, Creta, in Grecia), este o cântăreaţă care a vândut aproximativ 300 de milioane de albume în toată lumea, într-o carieră de peste cinci decenii, ceea ce face din ea una dintre cele mai bine vandute artiste din muzică din toate timpurile. Ea a fost cunoscută sub numele de Nana de prieteni şi de familia ei când era copilă.
Ea a înregistrat cântece în mai multe limbi, inclusiv greacă, franceză, engleză, germană, olandeză, italiană, portugheză, spaniolă, ebraică, galeză, chineză mandarină, maori şi turcă.
1938: A murit E.C. Segar, creatorul celebrului personaj de desene animate, Popeye Marinarul; ( n.8 decembrie 1894).
1939: La inceputul celui de-al doilea război mondial, România anunţă “poziţia ei paşnică”.
1941: S-a nascut Paul Simon, muzician american ( duetul Simon & Garfunkel).
1941: S-a nascut Oscar Arias Sánchez, preşedintele Republicii Costa Rica (1986-1990), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1987).
1943: Al doilea război mondial: Italia iese din alianta cu Germania, careia ii declara război.
1944: Al doilea război mondial: Armata Roşie intră în Riga, capitala Letoniei, ca “armată eliberatoare”.
1946 : Franţa adoptă constituţia celei de a Patra Republici (1946 – 1958).
1953: Samuel Bagno inventeaza primul sistem electronic de alarma capabil sa detecteze miscarea.
1954: S-a nascut in localitatea Malovat, jud. Mehedinti, cantautorul român Alexandru Andrieş.
1967: S-a desfăşurat la Bucureşti, primul colocviu internaţional consacrat operei lui Constantin Brâncuşi. (13-15 octombrie).
1969: Au fost stabilite relaţii diplomatice intre România şi Noua Zeelandă.
1973: A fost inaugurat edificiul Teatrului de Stat din Târgu-Mureş.
1974: A murit Reuven Rubin (Rivn Zelicovici), pictor israelian, de origine româna, cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotenţiar, al statului Israel în România; (n.13.11.1893, Galati).
1977: Un grup de teroristi a deturnat un avion de pasageri german cu aproape 90 de oameni la bord.
Patru membri ai gruparii teroriste de stanga “Factiunea Armata Rosie” au deturnat un avion al companiei Lufthansa, care efectua o cursa pe ruta Palma de Mallorca-Frankfurt, cerand sa fie eliberati 11 prizonieri palestinieni si 15 milioane de dolari.
Piratii aerului au declansat astfel o criza de proportii, pentru ca acestia au purtat avionul in sase tari pana sa fie capturati. Dupa o calatorie de patru zile, au aterizat pe aeroportul din Mogadishu din Somalia, dupa ce unul dintre piloti a fost impuscat. A doua zi dimineata, un comando german a luat cu asalt avionul, a eliberat cei 86 de prizonieri si a ucis trei dintre teroristi.
Dupa incident, liderii gruparii palestiniene care se aflau dupa gratii si pe care colegii lor de arme i-au dorit eliberati, s-au sinucis in celule.
“Factiunea Armata Rosie” a terorizat Germania vreme de 30 de ani.
1984: S-a nascut pictorita romana Anca-Irina Lefter.
1985: A murit actrita italiana Francesca Bertini (Elena Seracini Vitiello); (n. 5 ianuarie 1892).
1986: A decedat sculptorul roman, stabilit in Franta, George Apostu; (n.1934).
1987: Oscar Arias Sanchez, presedinte al Republicii Costa Rica (1986 – 1990), primeşte Premiul Nobel pentru Pace.
Este iniţiatorul negocierilor în America Centrală.
1987: A murit Walter Brattain, fizician american (a inventat tranzistorii), laureat al Premiului Nobel in 1956; (n.10.02.1902).
1989: A decedat cineastul, jurnalistul şi criticul de film italian Cesare Zavattini ; (n. 1902).
1990: A încetat din viaţă Le Duc Tho, general şi politician vietnamez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace . Nascut la 14 octombrie 1911
A fost unul dintre negociatorii acordurilor de pace de la Paris, din partea Vietnamului de Nord.
In 1973, Comitetul Nobel a dorit să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu Henry Kissinger,dar a refuzat distinctia.
Foto: Le Duc Tho si secretarul de stat american Henry Kissinger
1992: Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din Romania, din data de 11 octombrie 1992, potrivit cărora Ion Iliescu urma să fie, conform preferinţelor electoratului, preşedintele României în următorii 4 ani.
1993: Alianţa Civică din Romania a propus Legislativului, proiectul unei Legi privind declararea responsabilităţii istorice a regimului comunist, care să facă posibilă condamnarea oficială a comunismului şi un cod de deontologie politică.
1995: Joseph Rotblat, fizician francez de origine poloneză, primeşte Premiul Nobel pentru Pace, militant împotriva folosirii bombei atomice, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
1998: Regizorului Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, pentru filmul Terminus Paradis.
1999: Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România însă a condiţionat acest demers de reglementarea situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi de redresarea macroeconomică.
2000: Societatea Celera Genomics a descifrat genomul şoarecelui, o realizare ştiinţifică importantă pentru decriptarea ulterioară a genomului uman.
2001: La Teatrul National din Bucuresti a avut loc primul festival de Internet din România – “INTERNETIC”.
2009: A decedat cineastul Paul Barbăneagră; (n.11 februarie 1929).
A fost un regizor român stabilit in Franta, cineast, eseist, scenarist, colaborator al posturilor de televiziune France 2, France 3, Radio Europa Libera.
S-a stabilit în Franța în 1964, după ce a cerut azil politic cu ocazia participării la un festival de film in Tours.
A câtigat premiul întâi pentru scenariul filmului său Versailles Palais-Temple du Roi Soleil la Festival International du Film d’Art (Festivalul internațional al filmului de artă).
Acest film a devenit primul dintr-o serie numită Architecture et Géographie sacrée („Arhitectură și geografie sacră”) , din care mai face parte și documentarul Mircea Eliade et la Redécouverte du Sacré („Mircea Eliade și redescoperirea sacrului”). În anul 1990 a câștigat Marele Premiu francez al artelor audiovizuale pentru întreaga sa activitate.
Este înhumat în parcela românească a cimitirului parizian de la Thiais.
CALENDAR CRESTIN ORTODOX
Sfintii Mucenici Carp, Papil, Agatodor si Agatonica
Sfantul Mucenic Carp a fost episcopul Tiatirei, iar Sfantul Papil a fost diaconul sau. Ei au patimit in locul nasterii lor – cetatea Pergam, in vremea imparatului Decius si a proconsulului Valerius. Au fost legati si tarati de cai, insa, un inger al Domnului le-a vindecat ranile.
Agatodor, servitorul lui Carp a marturisit ca si el este crestin si a fost supus si torturii. Au fost legati din nou si tarati de cai. Sfantul Carp a fost atat de rau batut, incat tot trupul ii era o rana. Cu toate acestea el zambea, marturisind ca face acest lucru pentru ca a vazut cerurile deshise si pe Domnul sezand pe tron, inconjurat de heruvimi si serafimi.
Sfantul Papil, desi era supus chinurilor, a vindecat un orb, minune care i-a facut pe multi sa primeasca credinta in Hristos.
Au fost aruncati la fiare, dar au iesit nevatamati. Apoi au fost pusi intr-un cuptor de foc. In flacari a sarit si Agatonica, sora Sfantului Carp, insa, focul nu s-a atins de ei.
Dupa alte chinuri, au fost decapitati cu sabia.
Tot astazi facem pomenirea:
– Aducerea moastelor Sfantului Apostol Andrei la Iasi;
– Sfantului Mucenic Florentie;
– Sfantului Mucenic Dioscor;
– Sfantului Nichita Patriciu, marturisitorul;
– Sfantului Mucenic Veniamin, diaconul;
– Sfantului Mucenic Antigon;
– Sfintei Mucenite Hrisi.
VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
http://www.youtube.com/watch?v=75vOFmHswzU
Bibliografie (surse):
-
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
-
Crestin Ortodox.ro;
-
Casa Regala blogspot.com;
-
Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
-
emaramures.ro;
-
Istoria md.;
-
Istoricul zilei blogspot.com;
-
Wikpedia.ro
[…] „In lunile iunie si iulie 1878 are loc Congresul de la Berlin, care, in schimbul recunoasterii independentei Romaniei, statueaza egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor tarii si acordarea de drepturi civile evreilor. Articolul 44 elaborat de participantii la Congres prevedea: «In Romania deosebirile de confesiune sau credinta religioasa nu vor putea fi invocate nimanui ca motiv de excludere sau de impiedicare de a se bucura de drepturi civile si politice de interzicere de a practica functii publice si de a obtine onoruri, sau de a exercita orice mestesug sau profesie in nici un fel de localitate» .”, scrie cersipamantromanesc.wordpress.com […]
ApreciazăApreciază
Pingback de Evreii pământeni. Evreii din armata română - - Portalul Romanilor de Pretutindeni | 21/04/2016 |
[…] https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/13/o-istorie-a-zilei-de-13-octombrie-video/ […]
ApreciazăApreciază
Pingback de Ziua de 13 octombrie în Istoria Românilor « CER SI PAMANT ROMANESC | 13/10/2016 |
[…] Citiţi şi :https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/13/o-istorie-a-zilei-de-13-octombrie-video-2/ […]
ApreciazăApreciază
Pingback de ZIUA DE 13 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR « CER SI PAMANT ROMANESC | 13/10/2023 |
[…] “In lunile iunie si iulie 1878 are loc Congresul de la Berlin, care, in schimbul recunoasterii independentei Romaniei, statueaza egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor tarii si acordarea de drepturi civile evreilor. Articolul 44 elaborat de participantii la Congres prevedea: «In Romania deosebirile de confesiune sau credinta religioasa nu vor putea fi invocate nimanui ca motiv de excludere sau de impiedicare de a se bucura de drepturi civile si politice de interzicere de a practica functii publice si de a obtine onoruri, sau de a exercita orice mestesug sau profesie in nici un fel de localitate» .”, scrie cersipamantromanesc.wordpress.com […]
ApreciazăApreciază
Pingback de La 13 octombrie 1879 a fost dată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României prin care se acorda cetățenia unui număr 888 de evrei - Glasul.info | 13/10/2023 |