O ISTORIE A ZILEI DE 15 MARTIE.VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15 martie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

44 i.Hr.:  Dictatorul roman Caius Iulius Cezar este asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus si alti câtiva senatori.

 

 

Iulius Cezar (n.13 iulie cca.100 i.Hr   – d. 15 martie 44 i.Hr)

 

Complotiștii sperau ca prin înlaturarea dictatorului Cezar sa reinstaureze republica, insă acțiunea lor a condus la declanșarea unui al doilea război civil.

 

 

 

 

 

933: Regele  Henric I al Germaniei îi învinge pe maghiari in bătalia de la Riade,  în apropiere de râul Unstrut. După această înfrângere, in timpul domniei sale triburile maghiare n-au mai năvălit în regatul sau.

 

 

 

 

 

1412 – Este încheiat acordul secret de la Lublau între Polonia şi Ungaria, o intelegere  care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă.

 

 

 

 

 

 

 

 La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello.

Regele Ungariei, Sigismund, dorea readucerea Moldovei sub suzeranitate ungară, dar regele Vladislav Iagiello era un suveran prea puternic pentru a putea fi înlăturat.

Ambii monarhi convin la un acord secret de compromis, Acordul secret de la Lublau, prin care Ungaria recunoştea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei cu condiţia ca Moldova să apere Ungaria împotriva turcilor.

În cazul în care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun ar refuza acest ajutor armat Moldova urma să fie împărţită în două: Ungaria luînd ţara de jos cu linia munţilor, Bîrladul şi Chilia, iar Polonia partea de nord cu Iaşii, linia Nistrului şi Cetatea Albă.

Domnul moldovean nu a avut cunostinta de existenţa acordului de la Lublau,iar acesta  nu a fost aplicat, datorită faptului că  Moldova  şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon, apărîndu-i de turci pe polonezi.

 

 

 

 

 1493 – Navigatorul Cristofor Columb se întoarce în Spania după prima sa călatorie în America.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1545:  Incepe prima reuniune a Conciliulului Tridentin (sau Conciliul de la Trento), cel de-al nouăsprezecelea sinod ecumenic  (recunoscut doar de Biserica Catolică), ținut între 1545 si 1563, pentru clarificarea problemelor apărute odată cu Reforma protestantă inițiată de Martin Luther .

 

 

 

 

 

1767: S-a născut Andrew Jackson, al 7-lea presedinte al SUA (d. 8 iunie  1845), cel de-al șaptelea presedinte al SUA (1829-1837), erou al bataliei  de la New Orleans (1815) și unul dintre fondatorii Partidului Democrat din Statele Unite. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Înainte de a fi ales președinte, Jackson a dobândit faimă ca general în Armata Statelor Unite și a servit în ambele camere ale Congresului. Ca președinte, Jackson a căutat să promoveze drepturile „omului de rând” împotriva unei „aristocrații corupte” și să conserve Uniunea.

 

 

 

 

1794: S-a născut Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german, creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică, membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872; (m. 1876).

Este autorul primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice.

A aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice și a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române.

 

 

 

1830: S-a născut Paul Heyse, scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru literatura pe 1910.(d.2 aprilie 1914).

 

 

 

 

 

1831: S-a născut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg si publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, frate cu prozatorul Ion Ghica; (d. 17 iulie 1882, București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ca publicist, Pantazi Ghica a folosit unul din pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki.

A urmat studii la Paris, pe care nu le-a terminat. Alaturi de fratele sau, Ion Ghica, a participat la Revolutia româna de la 1848.

Nicolae Bălcescu care l-a trimis comisar cu propaganda in judetele Prahova si Buzau, fapt pentru care a fost condamnat la exil.

 

 

 

 

 

1842 – A murit compozitorul italian Luigi Cherubini; (n.8 sau 14 septembrie 1760).

 

 

 

 

 

 

1848: La Budapesta se declanseaza revoluția maghiară impotriva dominatiei habsburgice.

 

Poetul național, Sándor Petőfi, a citit mulțimii adunate în fața Muzeului Național o listă cu cele 12 puncte importante pentru obținerea independenței.

Au urmat evenimente sângeroase în Pesta și Buda (demonstrații în masă care l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției), urmate de diverse răscoale în țară, care au permis reformiștilor maghiari să formeze noul guvern condus de primul ministru Lajos Batthyány.

Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute sub numele de Legile din Aprilie, care au creat un sistem politic democratic în Ungaria.

Din cauza revoluției din Viena, austriecii au trebuit sa accepte la început guvernul maghiar, dar după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său Ferdinand I al Austriei, care era handicapat mintal, nu au mai recunoscut guvernul revolutionar maghiar.

Ruptura finală între Viena și Pesta a avut loc atunci când mareșalului Lamberg i-a fost dat controlul întregii armate a Ungariei.

Câteva zile mai târziu Lamberg a fost atacat și ucis la sosirea în Pesta de către o mulțime revoluționară, la care, drept răspuns, Curtea Imperială a ordonat dizolvarea guvernului maghiar, ca incapabil să păstreze ordinea publică.

Acesta a fost punctul de ruptură și începutul războiului între revoluționarii din Ungaria și trupele imperiale austriece, la comanda cărora a fost numit feldmareșalul croat Josip Jelačić (în locul generalului Franz Lamberg, care fusese asasinat).

La 29 mai 1848, la Cluj, Dieta Transilvaniei (formata din 116 de maghiari, 114 secui 114 și 35 sași), a ratificat unirea cu Ungaria.

Românii și germanii nu au fost de acord cu aceasta decizie.

La 10 iunie 1848, ziarul Wiener Zeitung scria: ” În orice caz, unirea Transilvaniei, nu este valabila, iar întreaga lume trebuie să recunoasca justețea protestului poporului român.

La 25 februarie 1849 reprezentanții populației românești au trimis la Viena imparatului austriac Memorandumul națiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, Banatului, din teritoriile învecinate în Ungaria și Bucovina, cerand unirea Bucovinei, Transilvaniei și Banatului sub aceeasi guvernare (…) unirea tuturor românilor din statul austriac într-o singură națiune independenta sub conducerea Austriei.

Datorită succesului revoluției maghiare, imparatul Franz Joseph a trebuit să ceară ajutor de la „jandarmul Europei”, țarul Nicolae I al Rusiei, in martie 1849.
Rusii au trecut de Sud trecătorile montane carpatice (de-a lungul frontierei de Transilvania și Țara Românească).

La 18 iulie, trupele imperiale austriece au capturat Buda și Pesta.
Trupele Rusiei au inregistrat la randul lor succese în est, astfel ca situația revolutionarilor maghiari a devenit din ce în ce mai disperată.

Generalul revolutionar de origine poloneza Josef Bem a fost înfrânt pe 31 iulie 1849 în bătălia de la Albești, lângă Sighișoara.
Chemat de Lajos Kossuth să se retragă în Ungaria, acesta a luat parte pe 9 august 1849, la bătălia de la sud de Timișoara, unde trupele revoluționare maghiare au fost înfrânte de aliații austrieci și ruși.

La 13 august, după mai multe infrângeri amare, revolutia maghiara a luat sfârșit, iar armata revoluționară a capitulat la Șiria.

Generalul Józef Bem a fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam și a devenit înalt funcționar sub numele de Amurat Pașa.

Comandanții trupelor revoluționare, cu excepția lui Bem, au fost judecați pentru înaltă trădare, 13 generali revolutionari fiind executati la Arad.

Prim-ministrul Batthyány a fost executat în aceeași zi la Pesta.

Practic, evenimentele revoluționare și războiul revoluționar din anii 1848-49, au reprezintat unul din cele mai importante conflicte militare din istoria maghiară.

 

 

 

 

 

Lajos Kossuth de Kossuth si Udvard (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria – d. 20 martie 1894, Torino), revoluționar, avocat, jurnalist, președinte-regent al Regatului Ungariei în timpul revoluției de 1848-1849.

Mulți dintre  liderii și participanții la revolutie, incluzându-i pe Lajos Kossuth, István Széchenyi, Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din randul celor mai respectate personalități ale Istoriei  Ungariei, iar aniversarea izbucnirii revoluției, 15 martie, este una din cele trei sărbători naționale maghiare.

 

 

 

1876: A aparut, la Bucuresti, ziarul “Timpul”, organul de presa al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici si I.L. Caragiale.

 

 

 

 

 

 

 

1892: A fost patentata de catre Jesse W. Reno din New York, prima scara rulantă.

 

 

1892: S-a fondat faimosul club de fotbal F.C.Liverpool.

 

 

 

 

 

1899: Are loc premiera piesei istorice “Cezar si Cleopatra” de George Bernard Shaw.

 

 

1906: A luat ființă compania de automobile  Rolls Royce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1908: A avut loc la Paris, prima auditie a “Rapsodiei spaniole” de Maurice Ravel.

 

 

 

 

 

 

 

 1915: A avut loc la București prima audiție a “Simfoniei a II-a în La major op. 17“, de George Enescu.

 

 

1916 – Presedintele Woodrow Wilson trimite 12.000 de soldați  americani peste granița SUA cu Mexicul in urmărirea revoluționarului mexican Pancho Villa.

 

 

 

 

 

1917 – Abdică Ţarul Nicolae al II-lea, eveniment care marchează sfîrşitul dinastiei Romanovilor  şi a Imperiului Ţarist in Rusia.

 

 

Țarul Nicolae  al II-lea

Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (SN 18 mai) – d. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 pana la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârșitul revolutiei din februarie.

A fost asasinat impreună cu întreaga sa familie de către bolșevici la ordinul direct al lui Lenin.

A fost canonizat de Biserica OrtodoxA Rusa dupa caderea regimului comunist in aceasta tara.

 

 

 

1922 : Fuad I devine rege al Egiptului.

 

 

 

 

Foto: Regele Fuad I (26 martie 1868 – 28 aprilie 1936)

 

 

 

1939 – Ca urmare a intrării trupelor naziste în Cehoslovacia, în România s-a decretat mobilizarea parțială  a forțelor armate.

Pe întreg teritoriul țării au avut loc manifestații în sprijinul Cehoslovaciei prietene și aliate.

 

 

 

 

1940: A încetat din viaţă Nae Ionescu, filosof, logician, publicist. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism.

 

 

 

 

 

A condus ziarul “Cuvântul”, la care a colaborat şi grupul de talente adunate în jurul său: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran; (n. 1890).

 

 

 

1945 – Al doilea război mondial: Armata româna duce lupte grele pentru eliberarea orașului cehoslovac Branska-Bystrica.

 

 

 

1964 – A decedat Al.O.Teodoreanu (Pastorel), poet, prozator,epigramist român; (n.30 iulie 1894, Dorohoi, jud.Botoșani).

 

 

 

 

A fost  fiul cel mai mare al lui Osvald Teodoreanu, avocat ieşean de renume şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu , profesoară la Conservatorul din Iaşi si fratele scriitorului Ionel Teodoreanu.

 

 

 

 

 1964 – Echipa de handbal masculin a României la Campionatul mondial din Cehoslovacia, după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul de 25 – 22,  a devenit pentru a două oară campioană mondială.

 

 

 

1968: S-a născut cântăreaţa italiană Sabrina Salerno.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1974 –  Pilotul și planoristul Arpad Kiss, a efectuat primul zbor cu primul deltaplan românesc, AK-22.

 

 

 

1975 – Moare armatorul grec Aristotel Onassis, celebru in epoca datorita casatoriei sale cu vaduva fostului presedinte american John Kennedy, Jaqueline Bouvier ; (n.20 ianuarie 1906).

 

 

 

 

 

 

1981 – A murit regizorul francez  René Clair ; (n. 1898).

 

 

 

 

 

 

 

 

1986 – A murit  marele actor român Alexandru Giugaru; (n. 1897).

 

 

 

 

1990 – In judetul Harghita maghiarii au aniversat Revolutia ungara de la 1848. Cu aceasta ocazie s-a abordat drapelul maghiar pe institutiile publice, primarii, case de cultura, scoli, spitale, case particulare.

Pentru sarbatorirea acestei zile au venit din Ungaria peste 10.000 de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata, Targu Mures si in alte localitati, ceea ce a determinat, in zilele urmatoare, organizarea unor contra-manifestatii care vor duce la ciocniri violente intre partea romana si cea maghiara.

 

 1990:  URSS anunță oficial că declarația de independență a  Lituaniei este invalidă.

1990 – In România a fost inființat Partidul Unității Nationale Române (PUNR).

Denumirea inițială, sub care a fost înscris în Registrul Partidelor Politice a fost Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania (PUNTR), iar președintele fondator a fost inginerul Constantin Ivasiuc, din Brașov.

La primele alegeri libere, din mai 1990, PUNR a obținut 9 mandate de deputat (2,12% din voturile exprimate) și 2 mandate de senator (2,15% din voturi), toate mandatele fiind din Transilvania.

1999 – Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea lui Miron Cozma de intrerupere a executarii pedepsei de 18 ani de inchisoare, data de catre Curtea Suprema de Justitie, in data de 15 februarie 1998, pentru instigare la subminarea puterii de stat, in legatura cu mineriada din septembrie 1991.

1999 – Curtea de Apel București a anulat pentru a doua oara Hotărârea de Guvern, privind infiintarea Universității “Petoffi-Schiller”, admițând contestatia formulată de PUNR privind Hotărirea de Guvern referitoare la inființarea Universității Petofi-Schiller, pe motiv ca aceasta contravine Legii invatământului si Constituției României.

 Inființarea Universității multiculturale a fost decisă  printr-o hotărâre de guvern, intr-un moment în care UDMR amenința cu iesirea de la guvernare.

Formula universității bilingve maghiaro-germane a fost criticata de Consiliul National al Rectorilor, de partidele din opoziție și chiar de unii membri ai partidelor din coaliția majoritară.

 

 

 

2004: Oamenii de știință au raportat descoperirea Sednei, cel mai indepartat obiect din sistemul solar observat până acum.

Sedna este o posibilă planetă pitică din Sistemul Solar și se pare că este cel mai îndepărtat obiect de Soare cunoscut din Sistemul Solar.

  Măsurători spectroscopice au arătat că structura suprafeței sale este similară cu aceea a celorlalte obiecte transneptuniene: este compus îndeosebi dintr-un amestec de ghețuri de apă, de metan și de azot cu tholin.

Sedna își încheie parcursul pe orbită în aproximativ 12.000 de ani, iar periheliul său este situat la vreo 76 unități astronomice. Acești doi parametri fiind excepțional de mari, originea sa este nesigură.

  Unii astronomi cred că Sedna este primul membru cunoscut al Norului lui Hills (denumit și Norul lui Oort interior).

Alți astronomi cred că Sedna ar fi putut fi deplasat spre orbita actuală de către o stea aflată în trecere în proximitatea Soarelui, și anume o stea din roiul originar al Soarelui, sau ar fi fost capturat într-un al Sistem planetar.

O altă ipoteză este că orbita sa ar putea fi o dovadă a existenței unei planete sau a unei mici stele aflate dincolo de Neptun

 

 

 

 2004: A murit actorul francez de film Philippe Lemaire; (n. 1927).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: Politicianul român Adrian Năstase își anunță demisia din fruntea Camerei Deputaților și din funcția de președinte executiv al PSD, după ce 37 din filialele PSD din teritoriu i-au acordat un vot de blam.

 2011:  In urma masivelor proteste desfăsurate în țară, regele Bahrainului, Hamad bin Isa Khalifa  a declarat instituirea stării de urgență timp de trei luni.

 

 

2017: A decedat poetul, cântăreţul şi compozitorul dizident polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist; (n. 1941).

 

 

 

 

 

 

15 martie este:

In Ungaria –  Ziua națională, aduce  omagiu eroilor Revoluţiei din 1848;   Revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice a fost punctul de pornire al evoluţiei societăţii maghiare spre modernitate.

In Japonia –  Festivalul fertilității Hōnen Matsuri.

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

SFÂNTUL MUCENIC AGAPIE ȘI CEI ȘAPTE MUCENICI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Agapie si cei sapte mucenici au patimit in vremea imparatului Diocletian (284-305). Sfantul Mucenic Agapie era originar din Gaza, Timolau din Pont, cei doi Dionisie din Tripole (Fenicia), Romil era diacon al bisericii din Diospoli, iar Plisiu si cei doi Alexandru, din Egipt. Dintre acesti mucenici numai Agapie primise botezul prin afundare in apa.

Ceilalti au primit botezul sangelui. Uimiti de taria si linistea cu care crestinii primeau chinurile pentru credinta lor, inimile lor s-au inflacarat de ravna pentru Hristos si astfel, si-au legat singuri mainile si s-au infatisat inaintea ighemonului Urban, spunandu-i: “Si noi suntem crestini.”

Acestor tineri li s-a alaturat atunci si Agapie, un cetatean de vaza al cetatii, care suferise si pana atunci mult pentru Hristos. Cu totii au fost ucisi prin decapitare in anul 303.

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie  (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

3. Crestin Ortodox.ro;

4. e.maramures.ro;

5. Istoria md;

6. Mediafax.ro;

7. Petre P.Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti, 1990.

8. Wikipedia

9. Rador.ro