Preşedintele american respinge ideologia aşa zisei „corectitudini politice”

 

 

Donald Trump: „Respingem corectitudinea politică!”

Într – un discurs susținut în cadrul Conferinței anuale a Acțiunii Politice Conservatoare, CPAC, președintele Statelor Unite, Donald Trump  a reafirmat susținerea actualei administrații față de valorile conservatoare, libertatea de exprimare religioasă și în campusurile universităților americane, precum și respingerea ideologiei corectitudinii politice, scrie https://www.buciumul.ro/ 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Respingem codurile opresive de limbaj, cenzura și corectitudinea politică, precum și orice altă încercare a extremei stângi de a-i opri pe oameni să combată idei ridicole și periculoase. 

În schimb credem în libera exprimare, inclusiv online și în campusurile universitare…

Astăzi sunt mândru să anunț că în curând voi semna un ordin executiv care va cere colegiilor și universităților să sprijine libera exprimare, dacă vor fonduri federale. 

Dacă vor banii noștri, pe care îi dăm cu miliardele, trebuie să le permită tinerilor sau oricăror oameni, indiferent de vârstă, să vorbească : liberă exprimare! 

Și dacă n-o vor face, îi va costa scump…

…Credem în Constituție , în drepturile conferite de primul amendament ( dreptul la liberă exprimare n.n.) și credem în libertatea religioasă și de asemenea credem cu tărie în al doilea amendament, în dreptul de a deține și a purta arme…

…Credem în visul american, nu în coșmarul socialist și credem în cuvintele motto- ului nostru național : avem încredere în Dumnezeu!”,  a declarat printre altele președintele Trump, în timpul unui discurs maraton de peste două ore.

Primul emigrant român în America

 

 

 

 

Foto: Români emigranţi în America

Preotul Samuel Damian, primul emigrant român în America

Paul Cernovodeanu (n.1927 – d. 2006), istoric şi genealogist român, fost membru de onoare al Academiei Române din 1999, scria într-un  articol intitulat „Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin”, publicat în revista „Magazin istoric” în anul 1970, că primul român care a ajuns in America a fost preotul greco-catolic transilvănean Samuel Damian.

Informaţia respectivă s-a datorat cercetătorului Demetrius Dvoichenko-Markov care a descoperit în corespondența savantului american Benjamin Franklin, fost preşedinte al Americii, relatări care-l indicau pe preotul Samuilă Damian care aparținea din câte se pare Bisericii Greco-Ortodoxe din Transilvania, ca fiind primul român ajuns în America în jurul anului 1750.

El a traversat Europa prin Austria, Germania, Franţa, Olanda şi apoi din Anglia a luat un vapor spre „tărâmul făgăduinţei“.

Prezenţa acestuia în America a dat naştere unor controverse între cercetători, unii fiind de părere că Samuilă Damian a fost preot ortodox, pe când alţii cred că ar fi fost de fapt greco-catolic.

Neînţelegerea vine din faptul că Benjamin Franklin l-a numit ”a priest of the Greek Church”, cu referire la ritul ortodox, care însă poate fi interpretat şi ca fiind greco-catolic, plecând de la premisa că Franklin confunda cele două rituri.

Într-o scrisoare adresată de Franklin unui prieten de-al său, John Lining din Charleston, Carolina de Sud, care purta data de 18 martie 1755, aflăm că fostul preşedinte american l-a cunoscut pe Damian în anul 1748.

”A vorbit şi a scris în latină foarte citeţ şi corect. Şi-a stabilit încă din ţara sa că va merge în jurul lumii, cât mai mult posibil pe uscat (…) Credea că i-ar folosi în călătoriile sale să ştie câte ceva despre electicitate. L-am învăţat să folosească tubul… Mi-a scris din Charleston că a trăit opt sute de mile de pe urma electricităţii; a fost cinstit cu mâncare, băutură şi haine. Ultima sa scrisoare către mine a fost, cred, din Jamaica… Sunt şapte ani de atunci”

Aşadar exoticul oaspete român din Europa l-a impresionat pe  savantul Benjamin Franklin, fapt pe care l-a şi  mărturisit de altfel în mai multe scrisori.

Au conversat doar în limba latină, pe care Damian o cunoştea în calitatea sa de preot ”al bisericii greceşti”.

Părintele Damian a învățat mult de la distinsul cercetător american  despre folosirea electricității, efectuând, în diferite localități americane, experiențe cu butelii Leyda.

Prezenţa lui Damian în America a mai fost confirmată şi de o serie de reclame, pe care le-a plătit la sfârşitul anului 1748 (ultima fiind datată 26 decembrie) în South Carollina Gazette, în care chema lumea să vadă ”minunatele lui experimente în domeniul electricităţii”.

Astfel, dintr-un articol din The South Carolina Gazette, în numărul din 24-31 octombrie 1748, aflăm despre faptul că preotul român se întreţinea din demonstraţii publice cu electricitate şi din experimentele pe care le făcea în diferite locuri  :

”După ce a călătorit timp de mai mulţi ani prin Europa, plecând din ţara de baştină, Transilvania, a studiat şi a făcut multe experienţe minunate despre electricitate şi propune să le arate în public în localul domnului Blythe din Broad Street, între orele 3 şi 5, după amiază, miercurea şi vinerea în timpul şederii sale în acest oraş; şi după dorinţă va servi pe doamne şi domni spre a arăta surprinzătoarele efecte ale electricităţii.

Fiecare persoană lăsată spre a vedea acelaşi lucruri trebuie să plătească 20 de şilingi putând de asemenea să fie electrificată de către Samuilă Damian, dacă doreşte”.

Din Statele Unite, Samuilă Damian s-a îndreptat spre Jamaica, de unde i-a scris prietenului său american, arătându-i că trăiește de pe urma experimentelor, cerându-i câteva butelii și dezvăluindu-i intenția de a se îndrepta spre Havana, apoi spre Mexic, iar de acolo spre Manila, China, India, Persia, Turcia, de unde urma să revină în propria sa țară. 

Din acel moment, despre parintele Damian nu s-a mai auzit nimic.

Lipsa altor vești de la preotul român, l-au făcut pe Franklin să presupună că acesta a fost sechestrat pe undeva, sau a murit.

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/29/fotografii-vechi-ilustrand-prezenta-romaneasca-pe-continentul-nord-american/

 

 

 

Surse:

 

http://biserica-ortodoxa.blogspot.com/2016/03/cum-aratau-primii-imigranti-romani-care.html

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/emigratia-romana-in-america-cine-a-fost-de-fapt-primul-roman-care-a-ajuns-in-sua

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/aventura-unui-preot-transilvania-america

REPUBLICA MOLDOVA FATA IN FATA CU VISUL AMERICAN

VISUL AMERICAN PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Martie 13, 2011

La Moscova, pe strada Michurinski, în apropierea Academiei FSB, chiar în timpul întâlnirii oficiale dintre Joe Biden şi Dmitri Medvedev, s-a produs o explozie. Din fericire, nimeni n-a fost ucis. Totuşi, acest incident este simptomatic.
„Zdrobiţi autocraţiile filoruse!”

Actul terorist comis miercuri confirmă cum nu se poate mai bine diagnosticul pe care i l-a pus Rusiei vicepreşedintele SUA. Acum doi ani, el a declarat că această ţară se stinge. Sub presiunea problemelor interne, Moscova se va vedea silită, zicea Biden, să cedeze şi s-o lase mai moale.

În octombrie 2009, cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, vicepreşedintele american a fost şi mai explicit. El a spus că pretenţia Rusiei de a avea sfere de influenţă este o prejudecată din secolul XIX. Joe Biden a îndemnat statele Europei Centrale să ajute republicile ex-sovietice să răstoarne regimurile autoritare şi să le desprindă efectiv de tutela Moscovei.

Aceste afirmaţii, făcute la doar câteva luni de la protestele de la 7 aprilie 2009 din Chişinău, s-au constituit într-un semnal foarte clar că administraţia Obama a preluat, de fapt, conceptul republicanului McCain despre lume şi marchează pregnant teritoriul democraţiei din spaţiul european al fostului bloc sovietic pentru a nu mai ceda din el o iotă ruşilor. Republica Moldova a avut norocul se fie inclusă în acest areal al libertăţii, protejat de americani, fapt de pe urma căruia s-a ales cu un sprijin politic şi economic fără precedent.

Pe de altă parte, Washingtonul, speculând cu brio slăbiciunile Kremlinului despre care vorbea anterior Joe Biden, a reuşit, până la un anumit punct să îmblânzească ursul, să-l facă să coopereze în chestiunea Afganistanului sau în cea a Iranului. Asta însă în niciun fel n-a schimbat datele problemei. Americanii colaborează cu regimul Putin pe care îl consideră atavic şi până la urmă muribund.

Pacientul a transpirat înainte de moarte?

Deloc întâmplător, Matvei Ganopolski, cunoscutul jurnalist de la Radio „Eho Moskvî”, a ilustrat negocierile dintre Joe Biden şi Dmitri Medvedev cu un banc haios. Iată-l.

Intră medicul în salon şi află că pacientul a decedat subit.

– De ce a murit bolnavul?

– De anemie.

– Dar înainte de moarte a transpirat?

– Da.

– Asta-i bine!

Şi vicepreşedintele SUA, cu ocazia vizitei la Moscova, a declarat că sunt semne bune în Rusia. Aceasta, ce-i drept, încă nu şi-a dat obştescul sfârşit, chit că asudă din abundenţă. Se stinge, ca să-l cităm pe Joe Biden. Şi chiar dacă decesul nu este inevitabil, îi este scris să rămână infirmă, fapt ce, de altfel, nu o face mai puţin periculoasă pentru vecini. Handicapul pe unii nu-i temperează, ci dimpotrivă, îi înrăieşte.

„O poveste de succes”

În această situaţie, Joe Biden vine la Chişinău „într-o poveste democratică de succes”, după cum a dezmierdat el Republica Moldova în ajunul vizitei. Şi ca această operă politică să fie şi mai faină, Washingtonul pare să ne ofere un favor de excepţie. Aşa cum a sugerat miercuri, la Clubul de Presă, ambasadorul Asif Chaudhry, la ora actuală se lucrează în vederea ridicării amendamentului Jackson-Vanik pentru Republica Moldova.

Acesta, precum se ştie, a fost adoptat la Washington în anul 1974. El a introdus restricţii în relaţiile comerciale americane cu URSS şi ţările din blocul sovietic care au împiedicat emigrarea evreilor. Imperiul răului a dispărut demult, dar amendamentul a rămas valabil şi astăzi pentru întreg spaţiul CSI. Recent, senatorul John McCain a cerut Congresului anularea lui pentru Republica Moldova, ceea ce ar elimina toate barierele comerciale dintre cele două state.

Contribuind prin asistenţa lor adesea decisivă la scrierea „poveştii democratice de succes”, americanii vor căuta, fireşte, ca aceasta să nu degenereze, sub greutatea conflictelor interne sau a uneltirilor externe, într-o parodie. Mai cu seamă că eroii care o populează uneori au deja senzaţia că trăiesc o farsă. Sau chiar o tragedie. În ciuda acestui fapt, vicepreşedintele Biden ne încurajează să visăm visul american. Acel vis al unei ţări, vorba lui James Truslow Adams, în care „viaţa ar trebui să fie mai bună, mai plină, mai bogată pentru toţi”.

Totuşi, oricât s-ar strădui editorul de peste ocean, succesul „poveştii democratice de succes” depinde cu precădere de autorul colectiv de la faţa locului. Chiar dacă Biden dă de înţeles că ne achită costurile ei şi ne protejează de detractorii de la Răsărit, doar creaţia populară va decide până la urmă dacă aceasta se termină cu un happy-end.

Sursa: bogatu.voceabasarabiei.net

Autor:Petru BOGATU