Cât de mult a avansat R.Moldova în direcția unui viitor mai bun în condițiile amenințărilor care îi vin de la Răsărit

Pe teritoriul Republicii Moldova, lângă Ocnița a mai căzut o rachetă. Cu 80 de kg de încărcătură explozibilă. Nu este primul caz, iar faptul că nu au fost victime e doar o chestie de noroc. Polonezilor le-a mers mai puțin… Dar dacă aceste „incidente” vor continua, mai devreme sau mai tărziu se va întâmpla o nenorocire. E o chestie de probabilitate matematică, în care hazardul e doar o variabilă…

În acest context vom menționa că Maia Sandu a cerut în cadrul Forumului Economic de la Davos de la parteneri sisteme de apărare aeriană... „Sperăm să primim și noi ceva”… Cu tot regretul, dar sunt practic convins că R.Mîoldova nu va primi nimic. În situația în care tot efortul este îndreptat pentru a proteja Ucraina, această cerere nu are nicio șansă să fie considerată acum. În cel mai bun caz Republica Moldova poate spera să negocieze ceva cu România astfel ca Armata Română să apere și spațiul ei aerian. Dar cât de eficient se poate de făcut acest lucru de pe teritoriul României e o întrebare la care doar experți militari pot răspunde, scrie Vitalie Vovc în ziarul https://timpul.md care apare la Chișinău.

La acest capitol putem spune doar un singur lucru: dacă autoritățile Republicii Moldova intenționează cu adevărat să protejeze populația de bombe și rachete ea trebuie să se unească cu România – țară NATO – și astfel să se pună sub umbrela unui scut incomensurabil mai sigur și mai eficient

Același lucru am putea să i-l spunem și lui Nicu Popescu, Ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldovacare a afirmat că „singura modalitate de a păstra pacea și democrația este aderarea la Uniunea Europeană”. De fapt, ministrul a spus mai multe lucruri și, în mare, are perfectă dreptate.

Dar are dreptate doar dacă am considera că opțiunea Unirii nu există… De îndată ce accepți soluția respectivă înțelegi că fraza „Avem în față mulți ani dificili, cu riscuri sporite de securitate pentru toate țările din regiune” nu-i departe de naivitate.

Faptul că și România se va confrunta cu „riscuri sporite de securitate” e o evidență, dar… Una e când ai blocul NATO în spate și alta e când ești doar cu „ne sprijină zeci de țări și organizații.” Și Ucraina a fost sprijinită de-a lungul anilor… Iar nivelul de îngrijorare permanentă a zecilor de țări și organizații referitor la securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei atingea cote maxime!

Acum dacă vorbim despre Republica Moldova putem vedea, pentru fiecare din axele trasate, cât de mult și în ce direcții s-a avansat.

1. Interzicerea tuturor mass-media finanțate de Kremlin:

Săptămâna trecută încă două portaluri care difuzau fake-uri și propagandă kremlinistă au fost interzise. Nu le voi numi inutil aici. Reacția Kremlinului prin intermediul Mariei Zaharova nu s-a lăsat așteptată, ceea ce demonstrează cât de sensibil este subiectul respectiv pentru putiniști și primordial pentru noi.

2. Limba română și doar limba română:

E de săptămâna trecută, dar o trecem la catastif: cică au fost alocate sume importante pentru organizarea cursurilor de limbă română pentru alolingvi. Cozile pentru inscrierea la cursuri sunt imense!

Serghei Rebrov, un fost fotbalist care în prezent antrenează clubul de fotbal Dinamo Kiev declara că:
„Am crescut în regiunea Donețk, apoi am jucat pentru Șahtior Donețk. Aproape totul era în rusă. Și nicio problemă. Poate că, apropo, acea loialitate a fost o greșeală – a meritat să trecem mai activ la ucraineană.” (Я же рос в Донецкой области, потом играл за донецкий «Шахтер». Почти все было на русском языке. И никаких проблем. Возможно, кстати, в той лояльности и заключалась ошибка — стоило активнее переходить на украинский.)”

Se zice că inteligenţa nu este neapărat punctul forte al fotbaliştilor. Niciodată nu am fost de acord cu acest clişeu!

3. Interzicerea Mitropoliei Moldovei subordonate Patriarhiri Moscovei:

Pe 19 ianuarie Președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a vizitat pe Patriarhul Daniel al României. Patriarhul României a reiterat solicitarea ca autoritățile de stat ale Republicii Moldova să retrocedeze clădirile fostei Facultăți de Teologie Ortodoxă și ale fostului Seminar Teologic din Chișinău.

Cred că inventarul averilor poate fi muuult mai mare! Iată deci o pistă legală de exploatat. Cred că biserica moscovită din R.Moldova ar pierde mult din lustru dacă toate (!) lăcașele furate de către sovietici ar reveni proprietarilor de drept… Oficialii de la Chișinău tac… Dau dovadă de „deschidere”.

În Ucraina celebrului Pașa Mercedes (echivalentul lui Cantarean de la noi) i s-au adus învinuiri oficiale, iar Lavra de la Kiev va deveni din nou ucraineană.

4. Ieșirea din toate structurile CSI

O veste bună ne-a venit din India. Cică primele containere cu mere din Moldova au fost livrate indienilor și e posibil ca volumul să se mărească continuu. Cu vreo două săptămâni în urmă, ministrul agriculturii din R.M, Vladimir Bolea, (absolventul Școlii Superioare Militar-Politice de Apărare Antiaeriană din Leningrad, vom insista asupra faptului) afirma că nu putem ieși din CSI fiindcă 49% din merele moldovenești merg într-acolo. India este cea mai populată țară din lume! Peste 1 miliard populație. Cred că piața CSI ar putea să mai aștepte. Dar R.M.e în continuare membră CSI.

Apropo, la o recepție recentă Igor Grosu a lansat un apel către investitori: „Aveți în Republica Moldova aceeași încredere pe care ați avut-o în România!” Păi uite, Dom’ Grosu, dacă aș fi eu investitor, m-aș gândi de o sută de ori înainte de a investi într-o țară care are ceva de a face cu CSI. Mai ales în contextul de astăzi.

Și încă ceva: 75% din remitențe sunt făcute astăzi în euro, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Celelalte transferuri sunt făcute în dolari americani. Doar 0.1% din remitențe sunt făcute în ruble rusești. În 2015 rubla constituia 25% din remitențe. Să mai spună careva acum că stăm în CSI de dragul cetățenilor!…

5. Desovietizarea Republicii Moldova

Săptămâna trecută Republica Moldova a primit una din cele mai răsunătoare palme instituționale din scurta sa istorie. (Până și mie, care greu mă identific cu tot ce e „oficial” în R.M., mi-a fost rușine…).

Partidul Social Democrat European (PSDE) a făcut un apel către autoritățile Republicii Moldova, cerându-le să recunoască oficial Foametea din Basarabia din anii 1946-1947 drept genocid împotriva poporului. Nu știu dacă mai are rost să comentăm ceva… Pe 24 noiembrie 2022 Chișinăul a recunoscut Holodomorul. Cu ai noștri morți e mai greu, se vede… Totuși, ce rușine! Să-ți spună un străin că poate ar fi bine să-ți comemorezi morții…

6. Interconecterea energetică cu spațiul european

După o perioadă îndelungată de stagnare, gazoductul Iași-Ungheni a fost repus în funcțiune. S-a întâmplat pe 17 ianuarie, curent. În luna decembrie Energocom a vândut către Moldovagaz aproximativ 96 de milioane metri cubi de gaze. Moldovagaz a vândut gaze cetățenilor. Cetățenii au primit compensații din partea guvernului. Guvernul a primit (și mai cere) bani de la occidentali pentru a ieși din iarnă. Moldovagaz aparține Gazpromului… Așa o ecuație.

Despre interconectarea reteleleor de electricitate nu am auzit nimic.

7. Aderarea la sancțiunile UE

CIREŞICA DE PE TORT din această săptămână o voi trimite familiei Dodon. Judecătorii l-au autorizat pe Igor Dodon să plece în România.

Oficial, pentru a-l însoți pe fiul său mai mic la tratament. Toate bune până aici. Dar țin să precizez că Dodonii au plecat anume în România când au avut nevoie și nu la moscova. Simptomatic și de învățătură pentru toți, inclusiv pentru admiratorii săi. Până la urmă, și Dodon știe unde e mai bine!

Publicitate

Sluga rusească Igor Dodon a fost pus în libertate sub control judiciar, după jumătate de an în arest la domiciliu

Foto: Igor Dodon

Igor Dodon, fostul președinte prorus al R.Moldova, nu revine în arest la domiciliu

Curtea Supremă de Justiție din R.Moldova a respins astăzi recursul procurorilor care au contestat eliberarea din arest la domiciliu a fostului președinte și plasarea acestuia sub control judiciar, transmite Radio Chișinău.

După jumătate de an în arest la domiciliu, pe 20 noiembrie Igor Dodon a fost pus în libertate sub control judiciar, în urma unei decizii a Curții Supreme de Justiție.

Igor Dodon, acuzat inclusiv de trădare de patrie, a fost reținut în data de 24 mai 2022, în așa-numitul dosar „kuliok”, fiind acuzat că în 2019 ar fi primit de la fostul lider democrat Vlad Plahotniuc o sacoșă cu bani pentru finanțarea Partidului Socialist din R.Moldova pe care îl conducea.

Igor Dodon mai este judecat și în dosarul ”Energocom”, în care este acuzat de depășire a atribuțiilor de serviciu și prejudicierea statului cu peste 11 milioane de dolari în perioada 2008-2009, în perioada în care era ministru al economiei.

Sluga Dodon neagă acuzațiile și susține că dosarele în care este vizat sunt politice, deși multe dintre acuzațiile care i se aduc sunt probate cu filme.

Proiect rusesc: neutralitatea permanentă a R.Moldova dar cu armata RUSIEI pe teritoriul acestei țări

Agenția de presă TASS informează că luni 7 martie a.c., deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova un proiect de lege privind neutralitatea Republicii Moldova.

În timpul unui briefing de presă, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Vlad Batrîncea, a explicat necesitatea adoptării legii prin faptul că „Legile organice nu dau răspunsuri clare cu privire la punerea în aplicare a prevederilor privind neutralitatea din Constituția Republicii Moldova, nu sunt conturate cadrul cooperării militare, rolul și locul în misiunile umanitare, posibilitatea primirii și trimiterii de ajutor militar”.

În continuare, el a cerut partidului de guvernământ PAS să susțină această inițiativă sau să ia parte la definitivarea acesteia.

Constantin Starîș, secretarul pentru ideologie al Partidului Com unist din R.Moldova, prezent și el la briefingul de presă amintit, a declarat că proiectul de lege propus ”este menit să consolideze statutul neutru al țării, să scape de încercările de interpretare a constituției”.

”În aceste zile, a mai adăugat filosofic comunistul, ne-am dat seama cu toții cât de important este să menținem un statut neutru pentru o țară atât de mică ca a noastră”.

Foto: Slugile Rusiei, Voronin și Dodon

Ne amintim că includerea articolului despre neutralitatea permanentă a Republicii Moldova a fost introdus în Constituție cu speranța că neutralitatea va determina Rusia să-și retragă trupele de ocupație din Republica Moldova.

Acest lucru însă nu s-a întâmplat, pentru că Rusia nu dă doi bani pe Constituția și neutralitatea Moldovei.

E adevărat că Rusia a flatat deseori Moldova pentru statutul ei de neutralitate, dar doar pentru a o descuraja să coopereze cu NATO.

În ultimele zile s-au înmulțit opiniile conform cărora următoarea victimă a agresiunii Rusiei, după Ucraina, va fi R. Moldova.

De exemplu, chiar în ziua când Bătrâncea delira în Parlament despre importanța neutralității Moldovei, ministrul bulgar al apărării, Dragomir Zakov, declara pentru un post de televiziune bulgar ( bTV), că „dacă urmăm logica, Moldova ar putea fi următoarea victimă a Rusiei”.

În contextul actual, îmbrățișând ”neutralitatea”, conducerea Moldovei pare să ignore realitatea din jur și amenințarea rusă. Maia Sandu ne spune că, ”deși lipsa controlului asupra raioanelor din stânga Nistrului reprezintă o vulnerabilitate și un focar de instabilitate, deocamdată nu există pericole militare la adresa Republicii Moldova”. Aș vrea să o cred pe cuvânt, dar nu pot.

Scoaterea de la naftalină a proiectului de lege ce vizează neutralitatea permanentă a R.Moldova, trădează dorința acerbă a socialiștilor și comuniștilor de la Chișinău de a intra din nou în grațiile Kremlinului după înfrângerea rușinoasă al lui Dodon la prezidențiale și a PSRM-ului la parlamentare, dar și profunda lor disperare după lamentabilul eșec al blitzkrieg-ului putinist în Ucraina, scrie analistul  Iurie Reniță în publicația online www. podul.ro.

Acest proiect a fost elaborat la Moscova, inițial fiind prezentat de comuniștii lui Vorinin, apoi actualizat de socialiștii lui Dodon, iar în prezent propus de ambele partide.

Mentalitatea de sclavi (ca reprezentanți consacrați ai sindromului Stockholm) îi fac pe comuniști și socialiști să ignore o realitate internațională indubitabilă: chiar și cele mai neutre țări din lume – Elveția, Austria, Irlanda, Suedia și Finlanda – alocă sume financiare considerabile pentru a-și „apăra” neutralitatea, procentele din PIB-ul lor în scopturi militare fiind de 4-5 ori mai mari decât în Republica Moldova.

Insistența cu care comuniștii și socialiștii promovează proiectul acesta în parlament denotă repulsia lor totală vis-a-vis de existența Republicii Moldova ca stat democratic și european, mai degrabă aceștia văzând-o ca o gubernie a Rusiei.

Făcătura rusească cu neutralitatea permanentă este o tentativă mai veche a Kremlinului de a obține recunoașterea internațională a „know-how”-ului pentru Republica Moldova: neutralitate permanentă, dar cu armata lor pe teritoriul nostru.

E ceva similar cu așa-numitele „forțe rusești de menținere a păcii” în spațiul ex-sovietic (inclusiv în Transnistria), când părțile care s-au aflat în conflict armat sunt, în prezent, și „părți pacificatoare”.

Atâta timp cât armata rusă de ocupație se află ilegal pe teritoriul nostru, nu poate fi vorba de vreo lege care să contravină prevederilor constituționale. Ca să-i parafrazăm pe Ilf și Petrov, urmează ca ”dimineața” armata rusă de ocupație să plece definitiv și necondiționat din Republica Moldova, iar ”seara” vom putea vorbi și despre neutralitate.

Zvârcolelile disperate ale conservelor rusești (în frunte cu kuliokarul Dodon, junele kominternist Vladik Bătrâncea și matusalemicul senil Voronin) trebuiesc combătute și respinse cu fermitate, deopotrivă cu alte proiecte „frățești” (dar în „pălărie moldovenească”) privind „statute speciale extinse”, elaborate la Moscova și prezentate la Chișinău atât de reprezentanții sindromului Stockholm de la noi, cât și de emisarii unor state și organizații internaționale.

În contextul actual, îmbrățișând ”neutralitatea”, conducerea Moldovei pare să ignore realitatea din jur și amenințarea rusă. Presedintele R.Moldova,Maia Sandu ne spune că, ”deși lipsa controlului asupra raioanelor din stânga Nistrului reprezintă o vulnerabilitate și un focar de instabilitate, deocamdată nu există pericole militare la adresa Republicii Moldova”. Aș vrea să o cred pe cuvânt, dar nu pot, scrie doctorul în istorie și diplomatul de carieră, MIHAI GRIBINCEA în https://www.activenews.ro.

Mă întreb dacă nu ar fi mai judicios să solicităm SUA garanții de securitate decât să fluturăm deasupra capului drapelul neutralității?

Este oare această idee chiar atât de naivă, încât nici nu merită să fie discutată?