CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Sluga rusească Igor Dodon a fost pus în libertate sub control judiciar, după jumătate de an în arest la domiciliu

Igor Dodon nu revine în arest la domiciliu

Foto: Igor Dodon

Igor Dodon, fostul președinte prorus al R.Moldova, nu revine în arest la domiciliu

Curtea Supremă de Justiție din R.Moldova a respins astăzi recursul procurorilor care au contestat eliberarea din arest la domiciliu a fostului președinte și plasarea acestuia sub control judiciar, transmite Radio Chișinău.

După jumătate de an în arest la domiciliu, pe 20 noiembrie Igor Dodon a fost pus în libertate sub control judiciar, în urma unei decizii a Curții Supreme de Justiție.

Igor Dodon, acuzat inclusiv de trădare de patrie, a fost reținut în data de 24 mai 2022, în așa-numitul dosar „kuliok”, fiind acuzat că în 2019 ar fi primit de la fostul lider democrat Vlad Plahotniuc o sacoșă cu bani pentru finanțarea Partidului Socialist din R.Moldova pe care îl conducea.

Igor Dodon mai este judecat și în dosarul ”Energocom”, în care este acuzat de depășire a atribuțiilor de serviciu și prejudicierea statului cu peste 11 milioane de dolari în perioada 2008-2009, în perioada în care era ministru al economiei.

Sluga Dodon neagă acuzațiile și susține că dosarele în care este vizat sunt politice, deși multe dintre acuzațiile care i se aduc sunt probate cu filme.

Publicitate

28/11/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , | Lasă un comentariu

28 noiembrie: SĂRBĂTOAREA UNIRII BUCOVINEI CU ȚARA MAMĂ- ROMÂNIA

Unirea Bucovinei cu România a fost actul politic al românilor bucovineni prin care au decis alipirea Bucovinei la patria mamă.

Contextul european în care Bucovina s-a unit cu România a fost dominat de mari prefaceri. Puterile Centrale au ieșit înfrânte din Primul Război Mondial și au capitulat rând pe rând, spre sfârșitul anului 1918: Bulgaria în 29 septembrie, Turcia în 30 octombrie, Austro-Ungaria în 3 noiembrie, consemnează https://centenarulromaniei.ro/unirea-bucovinei-cu-romania.

În 4/17 octombrie, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, care exprima voinţa românilor de a separa provinciile româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.

Austro-Ungaria intrase însă într-un proces de dezintegrare, iar o serie de teritorii componente ale imperiului și-au proclamat în a doua jumătate a anului 1918 independența: Cehoslovacia în 28 octombrie, Ungaria în 2 noiembrie, Austria în 12 noiembrie, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în 24 noiembrie.

În 3 octombrie/16 octombrie împăratul Carol I a lansat manifestul, Către popoarele mele credincioase, prin care anunța federalizarea imperiului Austro-Ungar, o ultimă încercare de a salva de la pierire imperiul aflat în agonie.

Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor stăbună, tăiată prin granițele nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan. (Motiunea unirii, 1918).

Imagini pentru bucovina map photos

Harta etnică a Bucovinei

Reacția românilor din Bucovina a fost imediată.

În 14 oct/27 oct 1918, Iancu Flondor și Sextil Pușcariu au organizat la Cernăuți, Adunarea Națională, la care au participat reprezentanți ai românilor, primari și foștii deputați ai dietei bucovinene.

Profitând de slăbiciunea imperiului, Consiliul Național Ucrainean a convocat la rândul său la Liov în 19 octombrie 1918, Adunarea Națională Constituantă, care a proclamat independența teritoriului ucrainean din Austria-Ungaria, în care au inclus și nord-vestul Bucovinei istorice, care la 1774 fusese ruptă samavolnic din trupul Principatului Moldovei de Imperiul Austriac.

Procesul Verbal din 15/28 noiembrie 1918. ©centenarulromaniei.ro

 

A fost înființat și un Consiliu Național al românilor bucovineni alcătuit din 50 de persoane, aflat sub președenția lui Iancu Flondor, care să se ocupe de înfăptuirea unirii.

Consiliul Național Român a cerut sprijin militar Guvernului României și a convocat, pentru 15/28 noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi.

La Congres au participat 74 de delegați ai Consiliului Național Român, 13 delegați ai ucrainienilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. Dionisie Bejan a citit în plen o Moțiune în care sublinia caracterul românesc al Bucovinei și cerea “unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, regatul României”. De asemenea, s-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.

Moțiunea a fost adoptata cu entuziasm, cu o majoritate zdrobitoare, singurii care au votat împotriva unirii cu România fiind reprezentații ucrainieni.

Drept urmare, după aproape un secol şi jumătate de ocupaţie străină, teritoriul pe care trăiau românii bucovineni redeveneau la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a ţării de care fuseseră rupți .

Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, apărut în Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. ©ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES

Unirea Bucovinei cu Ţara a fost încununată de actul istoric de la 1 Decembrie 1918, când a avut loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

 Din păcate, în 1940 partea de nord a Bucovinei a fost ruptă, împreună cu provincia Basarabia din trupul țării noastre de către URSS, cu acordul Germaniei lui Hitler. Aceste străvechi teritorii românești au fost eliberate din nou, pentru scurt timp, între anii 1941-1944, dar au fost din nou cotropite și anexate de sovietici până în 1991.

De-atunci, Bucovina de Nord a rămas anexată la Ucraina.

În data de 28 octombrie 2015 a fost promulgată Legea 250/2015 votată de Parlamentul României, prin care la 28 noiembrie este sărbătorită Ziua Bucovinei.

28/11/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Serviciul Român de Informații (SRI) va controla Internetul

Internetul va fi controlat de Serviciul Român de Informații (SRI), nu de MApN

Întreaga presă a publicat un Comunicat APADOR-CH cu cinci propuneri ale acestei asociației față de proiectul de „Lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României”, aflat în dezbatere publică pe site-ul ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, relevă https://www.cotidianul.ro.

Toate cele cinci propuneri ale Apador-CH se referă la „atibuțiile acordate MApN de proiectul de lege”, sugerînd că în acest fel se va militariza Internetul.

Concluzia din Comunicat este aceasta:

„Toate aceste atribuţii acordate MApN de proiectul de lege, suplimentar faţă de atribuţia – rezonabilă – privind apărarea și protecţia sistemelor și rețelelor informatice aparținând MApN, vor duce la o implicare excesivă a militarilor în spaţiul cibernetic, care este de nedorit din perspectiva normală că spaţiul cibernetic, ca şi cel geografic, ar trebui să fie un spaţiu predominant civil, în care armata/autorităţile militare să nu aibă un rol central şi dominant, ci să reprezinte o excepţie, ca prezenţă, participare şi implicare. De aceea, din art. 29 din proiect ar trebui eliminate atribuţiile prevăzute pentru MApN”.


Deși pare o concluzie corectă, rezultată din textul proiectului de lege, totuși, COMUNICATUL APADOR-CH ESTE O DIVERSIUNE GROSOLANĂ, menită să distragă atenția de la pericolul principal, adică ROLUL DOMINANT ATRIBUIT SRI-ULUI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTROLUL INTERNETULUI!

Simpla lectură a proiectului de „Lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României” ne dă întru totul dreptate și, în acest sens, reproducem mai jos două articole semnificative:

Deci, în sensul prezentei legi, SRI este autoritatea competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence, nu MApN, care, potrivit art. 11, citat de Apador-CH, are doar atribuții pentru rețelele informatice din armată: „are atribuții în domeniul securității cibernetice pentru rețelele și sistemele informatice care susțin capabilitățile militare de apărare”!

Dar, ceea ce s-a uitat este faptul că acest proiect de lege aflat în dezbatere publică datează de ani de zile, avîndu-și originea în mandatul lui Ion Iliescu, continuînd apoi în mandatul lui Traian Băsescu, iar acum se încearcă legiferarea în mandatul lui Klaus Iohannis.

28/11/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: