CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN MARE EPIGRAMIST ŞI UN ROMÂN ADEVĂRAT – PĂSTOREL TEODOREANU


 

 Foto: Alexandru O. Teodoreanu (născut in 1894 – decedat în 1964), cunoscut  sub pseudonimul Păstorel, avocat şi scriitor român, mare epigramist, mare  gurmand, iubitor şi degustator  de vinuri şi coniacuri fine, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.

 

A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu  (1897 – 1954)  ,scriitor cunoscut si el  datorita  scrierilor sale  : La Medeleni , Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia.

Pastorel Teodoreanu  a ocupat  si  ocupa  datorita  epigramelor sale pline de har, un loc de seama in  literatura română.

 Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc”, despre  care criticul literar George Călinescu a spus ca  poate fi comparat  cu “Gargantua şi Pantagruel”.

Sa recitim impreuna  câteva  din inspiratele si plinele de har versuri, scrise de Alexandru O. (Pastorel)Teodoreanu …

În clasa a V-a de liceu, lui Pastorel i s-a dat la teză, de către profesorul de limba română, Fântânaru, să scrie  o compunere despre epigramă. Profesorul  Fântânaru savura adesea   vinul de Cotnari, astfel ca  Păstorel a scris doar atât în teză:

Dacă apa din fântână
S-ar preface-n vin Cotnar
Aş lăsa limba română
Şi m-aş face Fântânar.

Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Păstorel, nu în sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:


“Măgarule, unu la purtare şi zece pentru epigramă.”

La venirea ruşilor:

Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!

Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!

Statuii ostaşului sovietic:

Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele,
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

 

Diviziei  de  prizonieri  romani  din URSS,Tudor Vladimirescu – Debretin , creata de NKVD prin Ana Pauker

Din falnic vânător de munte,

Mi te-a făcut Ana Pandur

Întâi ți-a-nfipt o stea în frunte

Și-apoi un debrețin… în c.r”

Votaţi soarele ! (simbolul electoral comunist)

Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de c*r!

Comuniştii îşi măresc rândurile cu legionari.

Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!

După alegerile  masluite din 1946 se mai putea vedea pe garduri:

Votaţi soarele!

Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Ca făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

Catren omagial către Caragiale:

Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern…

La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie.

Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când va plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!

Guvernul Groza

În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!

 

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

In cinstea ta

În cinstea ta, Staline,

M-am aşezat pe vine

Şi ce-am făcut, sub mine,

Să ştii că-i pentru tine…

Steaua rosie

Câte stele sunt pe cer
Toate pan’ la ziua pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră….

 

Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin-Stalin-Ana Pauker

Două bărbi, o ţăcălie
O mustaţă fumurie
Şi o “gaură” pustie –
Vai de biata Românie!

O  ghicitoare

Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

Reclamă

Îmi spunea un beţivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!

 

Nu contrazice

Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii,
Iară cei vii cu… viile!

La restaurantul Uniunii Scriitorilor:

Beau băieţii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnători!

Drăgălaşe păhărele

Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !

Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !

Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.

Geometrie bahică

Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.

Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.

Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constaţi că nu există în natură
Ci exclusiv în minţile greceşti.

Iar când în loc de lapte, bei ” Madera “,
Aceasta socoteală te conturbă
Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.

Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Porneşti spre domiciliu în zigzag.

Prin anii ’30 Viorica Porumbacu, a scris nişte
versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:


” O, Europa, te simt în mine
Te simt vibrând adânc..”

A doua zi Păstorel:

“Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din “Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Ca în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”

Lui Mihail Sadoveanu

Venea o moară pe Siret
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă!

Naşul lui Păstorel, Sadoveanu, ţine o conferinţă la Ateneu cu tema : “Lumina vine de la Răsărit” în care îi pupă-n c*r pe ruşi şi declară că din acel moment se întoarce cu faţa spre Răsărit.

Atât i-a trebuit lui Pastorel:

Naşu’ sfătuit de-un rus
Întoarse curu la Apus
Şi arătă Apusului
Care-i faţa rusului…

Americanilor

Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!

Lucreziei Karnabat, autoarea cartii “Sexul de peste drum”:

Sexul doamnei Karnabat,
De vreo lună mi se pare,
A sporit mult la vânzare,
Căci se vinde separat,
Fără doamna Karnabat

Lui Iuliu Maniu

Într-un moment de grea povară
Pentru sărmana ţară-a mea,
Eu unul, stâlp de cafenea,
Închin pentru un stâlp de ţara!

După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:

Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.

Caligula Imperator
A făcut din cal – senator,
Petru Groza – mai sinistru
A făcut din bou – ministru.

Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?

În ţara asta prefăcută
Căcaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţi
Sunt daţi afară de căcaţi…

 

Îndrăzneala acestor „poezioare” – aflate pe buzele tuturor – nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), „care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă”, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile lor.

E perioada grea în care e supus interogatoriilor şi, până la urmă, arestat.

Acest ultim deceniu de viaţă l-a apăsat în loc să-l înalţe pe cel mai spumos umorist român.

 

Spovedanie

 

Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.

Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân’ la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.

 

Anul 1944 a adus schimbări neaşteptate în situaţia politică şi socială a ţării, subiecte noi de dispută politică, dar și poante bune pentru epigrame, valorificate de Păstorel. 

Îndrăzneala acestor poezioare aflate pe buzele tuturor nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali români care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile.

Epigramele puse de el în circulaţie i-au atras şi anii petrecuţi în lagărele comuniste ale lui Gheorghiu Dej şi Petre Groza, după ce a fost supus interogatoriilor Securităţii comuniste şi, până la urmă, arestat. 

La pronunţarea sentinței, împotriva lui Păstorel acuzatorii comunişti au reţinut următoarele:

„Inculpatul a scris după 23 August 1944 o serie de epigrame cu conţinut defăimător la adresa regimului democrat-popular din Republica Populară Română, precum şi poezii, în conţinutul cărora aducea calomnii împotriva unor persoane din conducerea statului şi a Partidului Muncitoresc Român.

A susţinut că epigramele ce i se atribuie pe seama membrilor regimului sunt glumeţe, dar nu împotriva regimului, pentru că apoi să adauge că au fost şi unele ironii, deci împotriva regimului”.

Prin Sentinţa Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 din 1 martie, Al. O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare corecţională şi la 3 ani de interdicţie, pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

Probabil că prin efectul unei graţieri, Păstorel a fost eliberat înainte de a-şi fi ispăşit întreaga pedeapsă.

Ultima sa epigramă se pare că a fost scrisă atunci când era internat într-un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor din Bucureşti şi suna aşa:

Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor !

A murit după câteva zile…

 

Urmaşilor, Păstorel le-a destăinuit un lucru foarte prețios: secretul scrierii unei epigrame bune:

Din coadă versul ca să sune,
Aşează-l bine pe picioare,
Adaugă patru rime bune
Şi nu uita să pui şi sare.

Sa încheiem aceste modeste rânduri, cu un  omagiu adus de epigramistul Mircea Ionescu-Quintus, marelui român care a fost PASTOREL TEODOREANU :

Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.

Anunțuri

08/01/2013 - Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , , , , , , ,

5 comentarii »

  1. Al epigramelor cortegiu
    Și poza i le-am pus în ramă;
    De-atuncea n-am intrat în cramă
    Să nu comit un sacrilegiu…

    Apreciază

    Comentariu de Dumitru Râpanu | 25/11/2013 | Răspunde

  2. Cine stie epigrama scrisa de maestru pe servetel,pentru presedintele de tribunal la restaurant?

    Apreciază

    Comentariu de zain | 12/05/2014 | Răspunde

  3. Great site you have got here.. It’s difficult to find excellent writing like yours nowadays.
    I honestly appreciate individuals like you!
    Take care!!

    Apreciază

    Comentariu de Faith | 22/10/2014 | Răspunde

  4. My partner and I absolutely love your blog and find nearly all of your post’s to be exactly what I’m looking for.
    Does one offer guest writers to write content
    available for you? I wouldn’t mind creating a post
    or elaborating on a lot of the subjects you write concerning here.
    Again, awesome web site!

    Apreciază

    Comentariu de school holiday art and craft art workshops for Children | 09/11/2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: