CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ne-a părăsit la vârsta de 91 de ani, marele istoric Dinu C.Giurescu. VIDEO

Academicianul Dinu C. Giurescu a murit la 91 de ani

Istoricul Dinu Giurescu s-a stins din viață marți, 24 aprilie 2018.Decesul său a survenit din „cauze naturale”, pe fondul vârstei înaintate și a unor afecțiuni mai vechi. A fost operat pe cord în 2014 la o clinică Sanador din Capitală.

Era reprezentantul celei mai vechi familii de istorici români, cunoscut încă din tinerețe ca opozant al comunismului. A fost nepotul istoricului Constantin Giurescu şi fiul istoricului Constantin C. Giurescu, fost deţinut politic.

 Dinu C. Giurescu s-a născut 15 februarie 1927 în Bucureşti. A fost licenţiat al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, 1950.

În anul 1968, a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie şi a fost profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie.
 În 1988 a emigrat în Statele Unite unde a publicat o amplă lucrare despre regimul Ceaușescu, dar în 1990, imediat după căderea regimului comunist, s-a întors în ţară.

În 2012 a fost ales deputat de București din partea Partidului Conservator,  vicepreședinte al Partidului Conservator,iar un an mai târziu a devenit vicepreședinte al Academiei Române.

 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) deţine documente detaliate legate de o colaborare a sa cu Securitatea, însă a considerat că nu a fost colaborator.

Istoricul Dinu C. Giurescu a publicat  peste 30 de volume de autor şi volume în colaborare şi a semnat zeci de prefeţe sau postfeţe,articole, îngrijiri de ediţii,  fiind de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice.

Între lucrările publicate de marele nostru istoric se evidenţiază:

  • Giurescu, Dinu C (1962), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medievol. 5: pp. 353–504

  • „Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu

  • Giurescu, Dinu C. (1996), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All

  • „Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999);

  • „România în al doilea război mondial” (1999);

  • „Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) etc.

  • „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012

  • „Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012, potrivit wikipedia.org. 

Academicianul Dinu C. Giurescu a fost coordonatorul volumului „Istoria României în date” apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum şi al volumului „România şi comunismul: o istorie ilustrată” (autori Alexandru Ştefănescu şi Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internaţional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, volumul „O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)”, ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010), scrie agerpres.ro.

În 2013 şi-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Judeţene ”Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova. 

A primit de la Regele Mihai I decoraţia “Nihil sine Deo”.

Academicianul  a fost făcut în anul 2017 cetățean de onoare al Bucureștiului.

 Dinu C. Giurescu a fost unul dintre cei mai mari istorici români şi un profesor de incontestabilă reputaţie, a subliniat Academia Română, într-un mesaj transmis la moartea academicianului.

După plecarea dintre noi a  marelui român care a fost Dinu C.Giurescu, România a rămas o ţară mai tristă şi mai săracă în patrioţi adevăraţi…

Dumnezeu să-l odihnească !

 

25/04/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

UN MARE EPIGRAMIST ŞI UN ROMÂN ADEVĂRAT – PĂSTOREL TEODOREANU

 

 Foto: Alexandru O. Teodoreanu (născut in 1894 – decedat în 1964), cunoscut  sub pseudonimul Păstorel, avocat şi scriitor român, mare epigramist, mare  gurmand, iubitor şi degustator  de vinuri şi coniacuri fine, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.

 

A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu  (1897 – 1954)  ,scriitor cunoscut si el  datorita  scrierilor sale  : La Medeleni , Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia.

Pastorel Teodoreanu  a ocupat  si  ocupa  datorita  epigramelor sale pline de har, un loc de seama in  literatura română.

 Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc”, despre  care criticul literar George Călinescu a spus ca  poate fi comparat  cu “Gargantua şi Pantagruel”.

Sa recitim impreuna  câteva  din inspiratele si plinele de har versuri, scrise de Alexandru O. (Pastorel)Teodoreanu …

În clasa a V-a de liceu, lui Pastorel i s-a dat la teză, de către profesorul de limba română, Fântânaru, să scrie  o compunere despre epigramă. Profesorul  Fântânaru savura adesea   vinul de Cotnari, astfel ca  Păstorel a scris doar atât în teză:

Dacă apa din fântână
S-ar preface-n vin Cotnar
Aş lăsa limba română
Şi m-aş face Fântânar.

Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Păstorel, nu în sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:


“Măgarule, unu la purtare şi zece pentru epigramă.”

La venirea ruşilor:

Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!

Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!

Statuii ostaşului sovietic:

Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele,
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

 

Diviziei  de  prizonieri  romani  din URSS,Tudor Vladimirescu – Debretin , creata de NKVD prin Ana Pauker

Din falnic vânător de munte,

Mi te-a făcut Ana Pandur

Întâi ți-a-nfipt o stea în frunte

Și-apoi un debrețin… în c.r”

Votaţi soarele ! (simbolul electoral comunist)

Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de c*r!

Comuniştii îşi măresc rândurile cu legionari.

Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!

După alegerile  masluite din 1946 se mai putea vedea pe garduri:

Votaţi soarele!

Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Ca făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

Catren omagial către Caragiale:

Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern…

La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie.

Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când va plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!

Guvernul Groza

În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!

 

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

In cinstea ta

În cinstea ta, Staline,

M-am aşezat pe vine

Şi ce-am făcut, sub mine,

Să ştii că-i pentru tine…

Steaua rosie

Câte stele sunt pe cer
Toate pan’ la ziua pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră….

 

Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin-Stalin-Ana Pauker

Două bărbi, o ţăcălie
O mustaţă fumurie
Şi o “gaură” pustie –
Vai de biata Românie!

O  ghicitoare

Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

Reclamă

Îmi spunea un beţivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!

 

Nu contrazice

Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii,
Iară cei vii cu… viile!

La restaurantul Uniunii Scriitorilor:

Beau băieţii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnători!

Drăgălaşe păhărele

Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !

Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !

Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.

Geometrie bahică

Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.

Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.

Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constaţi că nu există în natură
Ci exclusiv în minţile greceşti.

Iar când în loc de lapte, bei ” Madera “,
Aceasta socoteală te conturbă
Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.

Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Porneşti spre domiciliu în zigzag.

Prin anii ’30 Viorica Porumbacu, a scris nişte
versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:


” O, Europa, te simt în mine
Te simt vibrând adânc..”

A doua zi Păstorel:

“Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din “Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Ca în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”

Lui Mihail Sadoveanu

Venea o moară pe Siret
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă!

Naşul lui Păstorel, Sadoveanu, ţine o conferinţă la Ateneu cu tema : “Lumina vine de la Răsărit” în care îi pupă-n c*r pe ruşi şi declară că din acel moment se întoarce cu faţa spre Răsărit.

Atât i-a trebuit lui Pastorel:

Naşu’ sfătuit de-un rus
Întoarse curu la Apus
Şi arătă Apusului
Care-i faţa rusului…

Americanilor

Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!

Lucreziei Karnabat, autoarea cartii “Sexul de peste drum”:

Sexul doamnei Karnabat,
De vreo lună mi se pare,
A sporit mult la vânzare,
Căci se vinde separat,
Fără doamna Karnabat

Lui Iuliu Maniu

Într-un moment de grea povară
Pentru sărmana ţară-a mea,
Eu unul, stâlp de cafenea,
Închin pentru un stâlp de ţara!

După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:

Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.

Caligula Imperator
A făcut din cal – senator,
Petru Groza – mai sinistru
A făcut din bou – ministru.

Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?

În ţara asta prefăcută
Căcaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţi
Sunt daţi afară de căcaţi…

 

Îndrăzneala acestor „poezioare” – aflate pe buzele tuturor – nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), „care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă”, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile lor.

E perioada grea în care e supus interogatoriilor şi, până la urmă, arestat.

Acest ultim deceniu de viaţă l-a apăsat în loc să-l înalţe pe cel mai spumos umorist român.

 

Spovedanie

 

Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.

Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân’ la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.

 

Anul 1944 a adus schimbări neaşteptate în situaţia politică şi socială a ţării, subiecte noi de dispută politică, dar și poante bune pentru epigrame, valorificate de Păstorel. 

Îndrăzneala acestor poezioare aflate pe buzele tuturor nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali români care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile.

Epigramele puse de el în circulaţie i-au atras şi anii petrecuţi în lagărele comuniste ale lui Gheorghiu Dej şi Petre Groza, după ce a fost supus interogatoriilor Securităţii comuniste şi, până la urmă, arestat. 

La pronunţarea sentinței, împotriva lui Păstorel acuzatorii comunişti au reţinut următoarele:

„Inculpatul a scris după 23 August 1944 o serie de epigrame cu conţinut defăimător la adresa regimului democrat-popular din Republica Populară Română, precum şi poezii, în conţinutul cărora aducea calomnii împotriva unor persoane din conducerea statului şi a Partidului Muncitoresc Român.

A susţinut că epigramele ce i se atribuie pe seama membrilor regimului sunt glumeţe, dar nu împotriva regimului, pentru că apoi să adauge că au fost şi unele ironii, deci împotriva regimului”.

Prin Sentinţa Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 din 1 martie, Al. O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare corecţională şi la 3 ani de interdicţie, pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

Probabil că prin efectul unei graţieri, Păstorel a fost eliberat înainte de a-şi fi ispăşit întreaga pedeapsă.

Ultima sa epigramă se pare că a fost scrisă atunci când era internat într-un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor din Bucureşti şi suna aşa:

Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor !

A murit după câteva zile…

 

Urmaşilor, Păstorel le-a destăinuit un lucru foarte prețios: secretul scrierii unei epigrame bune:

Din coadă versul ca să sune,
Aşează-l bine pe picioare,
Adaugă patru rime bune
Şi nu uita să pui şi sare.

Sa încheiem aceste modeste rânduri, cu un  omagiu adus de epigramistul Mircea Ionescu-Quintus, marelui român care a fost PASTOREL TEODOREANU :

Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.

08/01/2013 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

VIDEO: A murit Cristian Paţurcă, AUTORUL IMNULUI GOLANILOR. A fost odata ca-n povesti, a fost in Romania,o gasca mare de golani ce-au alungat sclavia !

 

Cristian Paturca

Autorul „Imnului Golanilor”Cristian Paţurcă, a murit astăzi,in varsta de 46 de ani , în jurul orei 13.30. Suferea de mai mult timp de tuberculoză, anul trecut fiind internat pentru tratament în Spitalul „Victor Babeş” din Capitală.

În 27 aprilie 2010, Cristian Paţurcă a primit Crucea Naţională „Serviciul Credincios – clasa a III-a”, distincţie acordată acestuia de preşedintele Traian Băsescu, la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii.

„Regret enorm moartea colegului nostru Cristi Paţurcă, cel care a consacrat „Imnul Golanilor” ca o emblemă a Pieţei Universităţii”, a declarat Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, citat de Agerpres.

Mesajul golanului  Cristian Paţurcă adresat lui Ion  Iliescu: „Ioane, te-am iertat, dar nu uit!”

 

Imnul golanilor      

A fost odata ca-n povesti, a fost in Romania
O gasca mare de golani ce-au alungat sclavia
Noi nu ne-am confundat nicicand cu oamenii de bine
Veniti si neocomunisti si fara de rusine.

Refren:

Mai bine haimana, decat tradator
Mai bine huligan, decat dictator
Mai bine golan, decat activist
Mai bine mort, decat comunist.

Vrem libertate, nu comunism si nici schimbari de forma
Si de aceea securisti, sa nu ne puneti norma.
Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate
Democratii originale si nici minciuni sfruntate.

Ne-ati intrebat ce vrem aici, dar stie toata tara
Noi sustinem punctul 8 de la Timisoara.
A cazut 473, ce tinea TVR
Legata in lanturile ei, dar tot degeaba e.

Alegeri fara comunisti, fara nomenclatura
Si nu va temeti de golani fara coloratura.
Din cei care-au murit aici, ne-am reintors naluci
Sa nu mai fie cum a fost, macelul de atunci.

Muzica: Cristian Paturca,
Versuri: Laura Botola, ‘90

 
In ultimii ani de viata Paturca a trait mai mult in mizerie…

„Libertatea o aveam, n-am stiut ce sa facem cu ea. Daca m-as intoarce in timp, as face la fel. As incerca insa sa evit boala. Imi pare rau ca, in ’90, n-am luat un Kalasnikov si sa-i impusc pe toti cei din frunte. Eram in birou si cu Iliescu, si cu Brucan, cu Petre Roman… As fi scapat tara de ei. Am fost un naiv, am crezut in niste idealuri. Lasa-i, ba, ca pe astia-i judeca poporul, ziceam. I-a judecat pe naiba. Am facut revolutia boschetarilor. Asta am ajuns, un boschetar! Exact asa sa scrieti!”, a declarat in 2010 Paturca intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei.
In 2010 Paturca a primit certificatul de revolutionar din partea secretarului de stat pentru problemele revolutionarilor, Adrian Nicolaescu.
„Am asteptat atatia ani de zile acest certificat de revolutionar si in sfarsit, acum, s-a facut dreptate. Ei nu au facut decat sa aplice legea. Este putin paradoxal ca ajungi intr-o tara cand trebuie sa vina cineva ca legea sa se aplice. Este inadmisibil”, declara pe atunci Paturca
(ziare.com)

  DUMNEZEU SA TE IERTE, SI SA TE ODIHNEASCA, CRISTIAN !

18/01/2011 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: