CUGETARI FINE: A te marita cu un barbat divortat, este o datorie ecologica.
Psihiatrul mi-a zis ca sunt nebun. I-am zis ca am nevoie si de o a doua
opinie.
Mi-a zis ca sunt si urat…
Andropauza este mult mai distractiva decat menopauza !
La momentul menopauzei femeia se ingraşa si se deprima, pe cand barbatii incep sa agate fete tinere şi sa cheltuiasca…
Poarta-te frumos cu copiii tai. Ei iti vor alege azilul !
Imprumuta bani de la un pesimist. Nu se aşteapta sa ii dai inapoi.
Moartea este ereditara.
Experienta este ceva ce obtii abia atunci cand nu mai ai nevoie de ea.
Prietenii vin şi pleaca. Duşmanii se acumuleaza…
Da-i unui om un peşte si va manca o zi. Invata-l sa pescuiasca si va sta toata
ziua in barca cu sticla de bere in mana.
Cel ce rade la urma, este mai incet la minte.
Inainte eram mereu indecis. Acum nu mai sunt aşa sigur.
Toate generalizarile sunt false… inclusiv aceasta.
Daca ai impresia ca nu ii pasa nimanui daca mai traiesti, incearca sa nu
plateşti cateva rate la banca…
Multitasking inseamna sa faci prost mai multe lucruri in acelasi timp !
Exista trei tipuri de oameni: cei care pot sa numere şi cei care nu pot.
Nu fi de neinlocuit. Daca nu poti fi inlocuit, atunci nu o sa fii niciodata promovat !
De ce abreviere este un cuvant atat de lung?
M-am rugat la Dumnezeu sa-mi dea o bicicleta, dar am aflat ca Dumnezeu nu
iti pune in traista, asa ca am furat o bicicleta şi m-am rugat pentru iertare.
Intentionez sa traiesc veşnic. Pana acum sunt in grafic…
E o problema daca vrei sa scapi de un barbat fara sa-l ranesti.Expresii ca “ieşi afara” sau “nu vreau sa te mai vad”, nu fac decat sa te oblige sa-i dai explicatii, ca sa scapi de el.
Incearca sa-i spui :“Te iubesc, vreau sa ma marit cu tine, vreau sa avem copii”!
Vand parasuta folosita o singura data. Nu a fost deschisa si are o mica pata rosie …
Nu sunt vegetarian pentru ca iubesc animalele. Sunt vegetarian pentru ca urasc plantele.
Sexul este ca aerul. Nu e important decat daca nu ai parte de el.
Cel mai scurt drum dintre doua puncte este mereu in constructie.
Daca furi idei de la o persoana, se numeste plagiat. Daca furi idei de la mai multe persoane se numeste Cercetare.
Traim intr-o societate in care pizza ajunge mai repede decat politia.
Femeile nu vor fi niciodata egale barbatilor, pana cand nu vor putea sa se
simta sexy, in ciuda cheliei si a burtii .
A te marita cu un barbat divortat, este o datorie ecologica.
Intr-o lume in care sunt mai multe femei decat barbati, barbatii trebuie neaparat folositi de mai multe ori.
UN MARE EPIGRAMIST ŞI UN ROMÂN ADEVĂRAT – PĂSTOREL TEODOREANU
Foto: Alexandru O. Teodoreanu (născut in 1894 – decedat în 1964), cunoscut sub pseudonimul Păstorel, avocat şi scriitor român, mare epigramist, mare gurmand, iubitor şi degustator de vinuri şi coniacuri fine, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.
A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 – 1954) ,scriitor cunoscut si el datorita scrierilor sale : La Medeleni , Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia.
Pastorel Teodoreanu a ocupat si ocupa datorita epigramelor sale pline de har, un loc de seama in literatura română.
Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc”, despre care criticul literar George Călinescu a spus ca poate fi comparat cu “Gargantua şi Pantagruel”.
Sa recitim impreuna câteva din inspiratele si plinele de har versuri, scrise de Alexandru O. (Pastorel)Teodoreanu …
În clasa a V-a de liceu, lui Pastorel i s-a dat la teză, de către profesorul de limba română, Fântânaru, să scrie o compunere despre epigramă. Profesorul Fântânaru savura adesea vinul de Cotnari, astfel ca Păstorel a scris doar atât în teză:
Dacă apa din fântână
S-ar preface-n vin Cotnar
Aş lăsa limba română
Şi m-aş face Fântânar.
Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Păstorel, nu în sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:
“Măgarule, unu la purtare şi zece pentru epigramă.”
La venirea ruşilor:
Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!
Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!
Statuii ostaşului sovietic:
Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele,
Sau fiindcă-ţi put picioarele?
Diviziei de prizonieri romani din URSS,Tudor Vladimirescu – Debretin , creata de NKVD prin Ana Pauker
Din falnic vânător de munte,
Mi te-a făcut Ana Pandur
Întâi ți-a-nfipt o stea în frunte
Și-apoi un debrețin… în c.r”
Votaţi soarele ! (simbolul electoral comunist)
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de c*r!
Comuniştii îşi măresc rândurile cu legionari.
Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!
După alegerile masluite din 1946 se mai putea vedea pe garduri:
Votaţi soarele!
Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Ca făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!
Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.
Catren omagial către Caragiale:
Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern…
La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie.
Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când va plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!
Guvernul Groza
În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!
Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.
In cinstea ta
În cinstea ta, Staline,
M-am aşezat pe vine
Şi ce-am făcut, sub mine,
Să ştii că-i pentru tine…
Steaua rosie
Câte stele sunt pe cer
Toate pan’ la ziua pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră….
Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin-Stalin-Ana Pauker
Două bărbi, o ţăcălie
O mustaţă fumurie
Şi o “gaură” pustie –
Vai de biata Românie!
O ghicitoare
Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.
Reclamă
Îmi spunea un beţivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!
Nu contrazice
Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii,
Iară cei vii cu… viile!
La restaurantul Uniunii Scriitorilor:
Beau băieţii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnători!
Drăgălaşe păhărele
Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !
Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !
Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.
Geometrie bahică
Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.
Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.
Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constaţi că nu există în natură
Ci exclusiv în minţile greceşti.
Iar când în loc de lapte, bei ” Madera “,
Aceasta socoteală te conturbă
Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.
Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Porneşti spre domiciliu în zigzag.
Prin anii ’30 Viorica Porumbacu, a scris nişte
versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:
” O, Europa, te simt în mine
Te simt vibrând adânc..”
A doua zi Păstorel:
“Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din “Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Ca în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”
Lui Mihail Sadoveanu
Venea o moară pe Siret
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă!
Naşul lui Păstorel, Sadoveanu, ţine o conferinţă la Ateneu cu tema : “Lumina vine de la Răsărit” în care îi pupă-n c*r pe ruşi şi declară că din acel moment se întoarce cu faţa spre Răsărit.
Atât i-a trebuit lui Pastorel:
Naşu’ sfătuit de-un rus
Întoarse curu la Apus
Şi arătă Apusului
Care-i faţa rusului…
Americanilor
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!
Lucreziei Karnabat, autoarea cartii “Sexul de peste drum”:
Sexul doamnei Karnabat,
De vreo lună mi se pare,
A sporit mult la vânzare,
Căci se vinde separat,
Fără doamna Karnabat
Lui Iuliu Maniu
Într-un moment de grea povară
Pentru sărmana ţară-a mea,
Eu unul, stâlp de cafenea,
Închin pentru un stâlp de ţara!
După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:
Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.
Caligula Imperator
A făcut din cal – senator,
Petru Groza – mai sinistru
A făcut din bou – ministru.
Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?
În ţara asta prefăcută
Căcaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţi
Sunt daţi afară de căcaţi…
Îndrăzneala acestor „poezioare” – aflate pe buzele tuturor – nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), „care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă”, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile lor.
E perioada grea în care e supus interogatoriilor şi, până la urmă, arestat.
Acest ultim deceniu de viaţă l-a apăsat în loc să-l înalţe pe cel mai spumos umorist român.
Spovedanie
Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.
Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân’ la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.
Anul 1944 a adus schimbări neaşteptate în situaţia politică şi socială a ţării, subiecte noi de dispută politică, dar și poante bune pentru epigrame, valorificate de Păstorel.
Îndrăzneala acestor poezioare aflate pe buzele tuturor nu putea să rămână fără urmări. Astfel, după căsătoria sa cu doamna Poenaru-Căplescu, în 1953 (la 59 de ani), care a fost până la moartea lui cea mai potrivită tovarăşă de viaţă, scriitorul intră în atenţia organelor de securitate, făcând parte dintre mulţii intelectuali români care au de suferit ani de detenţie pentru a-şi fi exprimat liber opiniile.
Epigramele puse de el în circulaţie i-au atras şi anii petrecuţi în lagărele comuniste ale lui Gheorghiu Dej şi Petre Groza, după ce a fost supus interogatoriilor Securităţii comuniste şi, până la urmă, arestat.
La pronunţarea sentinței, împotriva lui Păstorel acuzatorii comunişti au reţinut următoarele:
„Inculpatul a scris după 23 August 1944 o serie de epigrame cu conţinut defăimător la adresa regimului democrat-popular din Republica Populară Română, precum şi poezii, în conţinutul cărora aducea calomnii împotriva unor persoane din conducerea statului şi a Partidului Muncitoresc Român.
A susţinut că epigramele ce i se atribuie pe seama membrilor regimului sunt glumeţe, dar nu împotriva regimului, pentru că apoi să adauge că au fost şi unele ironii, deci împotriva regimului”.
Prin Sentinţa Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 din 1 martie, Al. O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare corecţională şi la 3 ani de interdicţie, pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
Probabil că prin efectul unei graţieri, Păstorel a fost eliberat înainte de a-şi fi ispăşit întreaga pedeapsă.
Ultima sa epigramă se pare că a fost scrisă atunci când era internat într-un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor din Bucureşti şi suna aşa:
Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor !
A murit după câteva zile…
Urmaşilor, Păstorel le-a destăinuit un lucru foarte prețios: secretul scrierii unei epigrame bune:
Din coadă versul ca să sune,
Aşează-l bine pe picioare,
Adaugă patru rime bune
Şi nu uita să pui şi sare.
Sa încheiem aceste modeste rânduri, cu un omagiu adus de epigramistul Mircea Ionescu-Quintus, marelui român care a fost PASTOREL TEODOREANU :
Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.
O DECLARATIE OFICIALA a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)

Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei în şedinţa din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea şi examinarea acelei societăţi secrete internaţionale – Francmasoneria.
Au ascultat cu atenţie expunerea introductivă a Comisiei celor patru episcopi ce au alcătuit-o din însărcinarea primită de la Sfântul Sinod în precedenta sa şedinţă; de asemenea poziţia Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena şi în mod special părerea în aceasta problemă a profesorului Panag Bratsiotis.
De asemenea au luat in considerare informaţiile asupra acestei chestiuni apărute în Grecia sau in străinătate…
„Francmasoneria nu poate fi compatibilă cu creştinismul atât timp cât ea rămâne o organizaţie secretă acţionând şi propovăduind în ascuns, glorificând raţionalismul.
Francmasoneria acceptă în rândurile membrilor săi nu numai creştini, ci şi iudei şi musulmani.
Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis să facă parte din această organizaţie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar să fie atrasă atenţia acelora care au intrat în Masonerie fără gânduri ascunse şi fără să se fi lămurit ce este într-adevăr Masoneria, să rupă orice legătură cu ea, creştinismul fiind singura religie care învaţă adevărul absolut şi care satisface întru totul nevoile morale şi religioase ale omului.
În unanimitate şi într-un singur glas, episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse şi declară că toţi fii credincioşi ai Bisericii trebuie să se ferească de Francmasonerie.
Cu nestrămutată credinţă în Domnul nostru Iisus Hristos întru care avem răscumpărarea, prin sângele Lui şi iertarea păcatelor, dupre bogăţia darului Lui, pre care l-a prisosit întru noi, întru toată înţelepciunea şi priceperea (Efeseni 1, 7-8) întru adevărul revelat de El şi propovăduit de Apostoli, nu prin cuvinte înţelepte, ci împărtăşindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curăţaţi şi mântuiţi spre viaţă veşnică, nu trebuie să decădem din harul lui Hristos devenind părtaşi la închinarea păgânească.
Este împotriva firii să aparţii lui Hristos şi în acelaşi timp să cauţi uşurare şi perfecţiune morală în afara Lui. Acestea fiind spuse, toţi cei care au luat parte la iniţierile masonice, de acum trebuie să rupă orice legătură cu lojele şi activităţile masonice, asigurându-se astfel de reînnoirea legăturilor, slăbite de ignoranţă, cu Dumnezeul şi Mântuitorul nostru.
Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei aşteaptă cu dragoste acest lucru de la cei iniţiaţi în loje, fiind încredinţată că mulţi dintre ei au primit iniţierea masonică neştiind că prin aceasta ei au trecut la altă religie, ci au făcut-o din ignoranţă crezând că nu au făcut nimic potrivnic credinţei părinţilor lor.
Încredinţându-i dragostei, şi în nici un caz ostilităţii sau adversităţii fiilor credincioşi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor îi îndeamnă să i se alăture în rugăciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevărul şi Viaţa să-i lumineze şi să-i întoarcă la adevărul de care prin ignoranţă s-au depărtat.”