CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

A FOST ODATĂ O INSULĂ ROMÂNEASCĂ NUMITĂ ADA KALEH. VIDEO


 

 

 

Numai cei mai în vârstă îşi amintesc, poate, de farmecul inegalabil al petecului de pământ insular plin de trandafiri, gutui, leandri uriaşi, smochini şi viţă-de-vie, situat pe Dunăre, la circa trei kilometri în aval de Orşova.

 

 

 

 

 Imagini pentru dunarea la cazane photos

 

  Dunărea la Cazane

Ostrovul, care a cunoscut alternanţa vremurilor de război cu cele de pace, a fost rebotezat de ocupanţii turci Ada Kaleh în 1788, ceea ce se traduce cu „Fortăreaţa Insulei” sau „Cetatea Insulei”

În 1971, turnul minaretului geamiei, locul de rugăciune a celor aproximativ 1000 de musulmani vorbitori de română, a căzut spulberat de dinamită, pentru a face loc apelor supraînălţate din cauza construirii barajului Hidrocentralei Porţile de Fier, vedeta, un covor imens cu motive orientale (15×9 m) şi o greutate de 480 kg, dar al sultanului Abdul Hamid al II-lea (1876-1909), umplându-se de praf.

A căzut sub privirile uimite ale bătrânelor care încă mai purtau feregea şi chioşcul frumos de la intrarea în geamie, unde credincioşii mulsulmani îşi spălau ritual mâinile şi picioarele, aceştia luând în cea mai mare parte calea Turciei, iar o mână de oameni pe cea a Orşovei, a Turnului Severin etc.

Ada Kaleh a dus sub ape multe regrete, dar şi multe secrete, ce merită să fie scoase la lumină.

Expediţiile lui Hercule, ale argonauţilor şi ale barbarilor

Ada Kaleh s-a format din depozitele de prundiş cu nisip amestecat cu mâl cărate de Dunăre peste blocurile stâncoase de la bază, având 1750 metri lungime şi 400-500 lăţime, cam aceleaşi dimensiuni fiind menţionate cu 2500 de ani mai înainte de părintele istoriei, Herodot, despre insula numită pe atunci Cyraunis.

Izolată în mijlocul bătrânului Danubiu şi înconjurată de amfiteatrul munţilor Alion şi Damoglet, insula inspira multă linişte.

Datorită rolului strategic de trecere dintr-un bazin hidrografic al Dunării în altul, de la linişte la război nu a fost decât un pas. Grecii antici numeau insula Continusa, adică patria măslinului sălbatic, un astfel de arbust fiind luat de aici de Hercule ca să-l transporte în templul tatălui său, Jupiter.

Poetul Ovidiu menţionează însă că Hercule, după ce a cucerit ţara uriaşului Geryon şi a fraţilor săi, de pe insulă, le-a luat învinşilor faimoasele cirezi de boi.

În poemele epocii doriene, insula, denumită Continusa, este prezentată ca un tărâm fermecător, de unde cei 15 fraţi Argonauţi au adus în patrie olivul simbolic.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos ada kaleh

 

 

Vedere a insulei Ada Kaleh. Insula se găsea la circa 3 km în aval de  Orsova și avea  circa 1,7 km lungime și  500 m lățime.

Era populată de circa 600 de turci.

 

 

Imagini pentru fabrica de confectii ada kaleh

Imagini pentru ada kaleh photos

 

 

Ada Kaleh, 1912

 

Prin apropierea insulei vor intra în secolul I romanii în Dacia şi, mai târziu, hoardele vizigoţilor, ostrogoţilor şi hunilor, urmaţi de revărsarea slavilor.

O veche atestare documentară din 22 februarie 1430 datorată Cavalerilor Teutoni, vorbește despre insula Saan cu 216 oameni. De la 1430 aceasta devine cunoscută ca Ada Kaleh.

Iancu de Hunedoara, Guvernatorul Ungariei, a ordonat ridicarea primelor fortificaţii pe această insulă în 1444 pentru a o apăra de expansiunea turcilor, dar după dispariţia regatului ungar la 1526, otomanii au devenit stăpânii zonei peste un secol şi jumătate aceasta având o importanță deosebită în conflictele imperiului habsburgic cu cel otoman datorită poziției sale strategice.

În anul 1689 armata austriacă a construit aici o fortăreață. În următoarele decenii, insula Ada Kaleh a fost ocupată succesiv în mai multe rânduri de Austria și Imperiul Otoman.  

Pentru a face faţă confruntărilor cu austriecii, otomanii au adus, în 1716, 4000 de lucrători din Ţara Românească să ridice fortificaţii pe insulă.

Inutil, deoarece, în anul următor, armatele prinţului Eugeniu de Savoia au ocupat insula, denumită pe hărţile vremii Carolina.

Prinţul a hotărât ridicarea unei puternice fortificaţii în stilul cunoscut după numele arhitectului Vauban, fortăreaţa fiind prevăzută în colţuri cu bastioane, legate de două redute extreme prin galerii subterane.

În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, ea a revenit Imperiului Otoman, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791.

Neobositul călător M.T. Romano menţionează că, în perioada interbelică, se vedeau încă pe malul sârbesc al Dunării, urmele unde răspundeau tunelurile.

Romano mai dezvăluie că, după spusele localnicilor, o altă galerie comunica cu malul românesc, concluzionând că o astfel de lucrare trebuie să fi ridicat multe dificultăţi.

Cert este că zidurile cetăţii, cu o grosime maximă de 25 de metri, au rezistat, în 1737, timp de 69 de zile, la două asedii turceşti.

Între 1791 şi 1878, când aparţinea Imperiului Otoman, s-a stabilit pe insulă o populaţie turcă.

În 1810, pe ziduri, pentru scurtă vreme, au fost ridicate steagurile ruseşti ale batalionului de panduri condus de Tudor Vladimirescu.

Prin înţelegerile dintre Poartă, care stăpânea insula Ada Kaleh după Tratatul de la Berlin (1878), şi Viena, puterea protectoare, populaţia turcească a insulei  au primit privilegii importante, printre care cel de a importa orice fel de mărfuri, în orice cantitate, fără nici o taxă vamală, situaţie ce a durat până în 1918.

Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată de facto sub administrare austro-ungară.

Fortăreaţa şi cazematele au început să se surpe treptat, după ce, în 1885, prin decretarea de către Austro-Ungaria a statutului insulei Ada Kaleh drept „garnizoană deschisă”, autorităţile au retras tot ce au considerat recuperabil din fortificaţii.

Astfel că acestea nu au jucat niciun rol când la 19 august 1916, două companii de militari  români au ocupat vremelnic insula.

 

 

 

 

 

 Imagini pentru ada kaleh photos

 

 

 

 

Tratatul de pace cu Imperiul Otoman, semnat la 10 august 1920, nu a fost aplicat efectiv, datorită începerii războiului greco–turc. 

La 20 noiembrie 1922, începe Conferința internațională de la Lausanne în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele, la care participă și România, iar la 24 iulie 1923, este semnat tratatul de Pace cu Turcia, prin care Ankara recunoaște drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh

Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață), se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și era populată de circa 600 de turci.

Proiectul ceauşist de reconstruire a vechii cetăţi pe ostrovul Şimian, la 5 km, în aval pe Dunăre, de Tr. Severin, nu a fost dus la bun sfârşit.

Urme ale civilizaţiei insulare se mai găsesc la muzeul Regiunii Porţile de Fier.

 

 Mischin Baba, prinţul cu însuşiri paranormale.

 

G. Lungulescu scria în „Universul” din 13.08.1932 despre minunile ultimului prinţ Samanid din vechea dinastie de Uzbec, care, în 1786, a renunţat de bunăvoie la tron, plecând din Buhara, după cum i se ceruse în vis, pe insula socotită sfântă de la Dunăre.

Prinţul Mischin Baba, foarte credincios şi învăţat, a ajuns după multe peripeţii în Ada Kaleh, stabilindu-se în hrubele cetăţii unde a dus un trai foarte modest.

A rămas în memoria localnicilor prin faptele sale paranormale, printre care redarea sănătăţii fiului caimacamului, Osman Bey, bolnav de nervi, şi umplerea butoaielor goale cu vin dintr-o cârciumă, printr-o simplă atingere.

A decedat la cârsta de 95 de ani, fiind îngropat la dorinţa sa expresă în solul nisipos din insulă, mormântul său devenind loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume musulmană.

Mormântul său, ca şi o parte a cimitirului musulman cu cea mai veche piatră de la 1963, a fost strămutat cu prilejul lucrărilor hidroenergetice amintite pe ostrovul Şimian.

Hogea, preotul musulman cu atribuţii de învăţător de pe insulă, H. Uzeyir, i-a relatat ziaristului G. Lungulescu că Sfântul Baba i s-a arătat în vis  lui Ibrahim Ali, cel mai netot om din Ada Kaleh, care râdea tot timpul, că în a patra zi a lunii mai a anului 1931, va veni în insulă mai marele ţării, care va reda locuitorilor musulmani privilegiile pierdute.

Visul s-a adeverit cu exactitate, Carol al II-lea vizitând inopinat insula, însoţit de primul-ministru N. Iorga.

Regele a ascultat într-o stare de bună dispoziţie păsurile insularilor, în timp ce sorbea tacticos dintr-o cafea făcută „la nisip” din ceaşca din care băuse pe vremuri tatăl său, Ferdinand I.

 

 

 

Foto: Regele Carol al II-lea a băut la o terasă de pe insulă o cafea ”la nisip” .

 

 

Carol al II-lea le-a declarat solemn oficialităţilor insulei că localinicilor li se vor reda privilegiile, ceea ce s-a materializat prin scutirea de vamă pentru tutun străin, zahăr autohton, băuturi spirtoase, obiecte de suvenir etc., în anumite limite.

Deoarece pământul era impropriu agriculturii, majoritatea locuitorilor se îndeletniceau cu comerţul, centrul de rezistenţă fiind bazarul oriental şi uliţele din jur, presărate cu cafenele şi două restaurante care erau ticsite de clienţi, mai ales după ce Ada Kaleh a fost declarată în 1932, staţiune climaterică.

 

 

 

ada-kaleh-3

Circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini poposeau anual în insulă atraşi de pitorescul locului, de vestitul rahat cu alune turceşti lokum, de halviţă, acadele, dulceaţă de smochine şi trandafiri, sau de inegalabila băutură răcoritoare braga, obţinută, printr-o reşetă secretă, se pare, prin fermentarea fasolei în apă.

La Orşova, mai există o doamnă care vinde bragă preparată după reţeta kalehiană.

 Casa regală britanică prefera ţigarete ”made in Romania”.

În urma vizitei pe insulă a primului ministru A. Averescu, în 1921, şi cu concursul deputatului T. Ioanid, s-a înfiinţat pe Ada Kaleh, în 1927, o fabrică de ţigări sub egida Regiei Monopolurilor Statului, care a absorbit vreo 120 de lucrători.

În perioada interbelică, a luat avânt fabricarea ţigărilor de foi, care concurau vestitele havane cubaneze, pe care tradiţia le atribuie ca rulate pe pulpă de fecioară.

În atelierele RMS din Ada Kaleh se produceau şi ţigarete fine, prteferate de unii membri ai casei regale britanice şi de regele Carol al II-lea, un înrăit fumător.

Cele mai scumpe ţigarete de acest tip se numeau „Cabinet”, înlocuite, în anii ’50, de regimul dejist cu fabricarea meiocrelor „Carpaţi”.

În 1949 a luat fiinţă pe insula Ada- Kaleh o fabrică de confecţii, într-o clădire în care  fusese cândva şcoala gimnazium a unui particular, Marinescu.

Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate.

Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii următori, a fost însă fară succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale României (de ex. Dobrogea), sau să emigreze în Turcia.

 

 

surse:  Independent-al.ro ; redescoperaistoria.ro;Wikipedia.ro

 

VECHI FOTOGRAFII CU INSULA  ADA KALEH

 

 

 

 

Ada Kaleh, însemna “insula fortăreaţă” în limba turcă, a fost o insulă populată de turci, în apropiere de Orşova.

A fost inundată în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I.

 

 

 

 Imagini pentru ada kaleh photos

 

Foto : tiparituriromanesti.wordpress.com.

 

 

 

 

Publicitate

04/10/2010 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

80 comentarii »

  1. Am vazut de mai multe ori insula din tren.Imi amintesc niste versuri de pe vremae cand se mai faceau tigari pe insula.”Nu mai fumati Carpati ca va intoxicati ,fumati Ada Kaleh ca sunt valabile”!

    Apreciază

    Comentariu de Pop Horia | 08/08/2011 | Răspunde

  2. […] despre insula Ada Kaleh pe site-urile Historia.ro și Cer și pământ românesc Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the first to like this post. Posted in Uncategorized […]

    Apreciază

    Pingback de Film documentar şi poze vechi cu insula Ada Kaleh « Tipărituri vechi | 24/11/2011 | Răspunde

  3. trebuie insula refacuta

    Apreciază

    Comentariu de Vlad Tepes | 08/03/2013 | Răspunde

    • Cum sa mai refaci insula?…cetatile de acolo….tot ce era acolo…Si mai ales comunitatea si cultura turca…cu toate obiceiurile lor…unde vezi tu ca s-ar putea reface toate acestea? Sigur, ar fi frumos, dar….

      Apreciat de 1 persoană

      Comentariu de Cristian Drafta | 03/03/2019 | Răspunde

      • Simplu, desmolarea barajului Portile de Fier. Oare merita schimbul??…..

        Apreciază

        Comentariu de Marinel | 17/06/2019

      • Nu e simplu de loc să razi un baraj care produce cantități imense de energie electrică pentru România și Serbia. Mult mai simplu ar fi să se reconstruiască pe insula Șimian din apropiere întregul site așa cum arăta e lacum 80 de ani și să fie redat circuitului turistic

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 17/06/2019

  4. foarte frumos

    Apreciază

    Comentariu de raulmarta35 | 08/03/2013 | Răspunde

  5. foarte frumoasa insula trebuie refacuta

    Apreciază

    Comentariu de Vlad Tepes | 08/03/2013 | Răspunde

  6. Păcat că nu s-a găsit altă variantă cu hidrocentrala! Ada Kaleh ar fi trebuit să fie protejată. Iar comunitatea care trăia pe insulă s-a pierdut definitiv!!!

    Apreciat de 1 persoană

    Comentariu de Adrian | 07/07/2013 | Răspunde

      1. Turcii de pe insula au emigrat in Turcia in marea lor majoritate.

      Apreciat de 1 persoană

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/07/2013 | Răspunde

    • Si care eproblema? Si in Severin au fost distruse sate si bisericile ortodoxe insula e a romanilor de ce te plangi ?

      Apreciază

      Comentariu de stefan magdeus | 24/01/2020 | Răspunde

  7. Imi amintesc cu mult dra de aceasta insula minunata.Ce pacat Doamne ca nu mai exista…dureros…

    Apreciază

    Comentariu de Ene Constanta | 22/02/2016 | Răspunde

  8. Nu odat,omul,a construit,el a distrus,aceasta se practica si acum.Aceasta insula putea sa fieun punct ge atractie turistic.datorita istoriei si asezari ei.Insula Ada kaleh era locuibila ,fiind distrusa .

    Apreciază

    Comentariu de Victor Paras | 03/06/2016 | Răspunde

  9. Reblogged this on solpicador.

    Apreciază

    Comentariu de Elena | 05/06/2016 | Răspunde

  10. Mă tot gândesc dacă titlul e potrivit.. Ok, politic, insula a fost sub autoritatea României… O perioadă, până la scufundare. Dar…romană, bizantină, bulgară, ungurească, otomană, austriacă, apoi iarăși otomană… Românească…doar simbolic… :)

    Apreciază

    Comentariu de Radu | 29/08/2016 | Răspunde

    • Banatul a fost sub autoritatea romană, bizantină, bulgară,ungara,otomana,austriaca…O fi doar „simbolic”românesc?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 30/08/2016 | Răspunde

      • Banatul este locuit in cea mai mare parte de români.Ada Kaleh a fost locuită de turci ,nu stiu cati romani au fost pe acolo cu excepția unor militari cretini.

        Apreciază

        Comentariu de bogdan | 21/11/2019

      • Bun, a fost locuit de turci colonizați acolo de Imperiul otoman după luarea insulei in stăpânire în anul 1739. Pentru ce a trebuit să spui că militarii români de pe insulă ar fi fost cretini? Militarii români din Banat tot cretini au fost ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 22/11/2019

  11. Reblogged this on liberlandraceblog and commented:
    Splendid.

    Apreciază

    Comentariu de liberlandraceblog | 07/09/2016 | Răspunde

  12. Foarte interesant.

    Apreciază

    Comentariu de liberlandraceblog | 07/09/2016 | Răspunde

  13. Bravooo ! O parte stiam dar nu asa in detaliu !

    Apreciat de 1 persoană

    Comentariu de Stafan antonescu | 12/01/2019 | Răspunde

  14. Am avut privilegiul sa o vizitez in1968 si 1969,de unde am amintiri frumoase.

    Apreciază

    Comentariu de Nea Nelu | 12/01/2019 | Răspunde

  15. Am avut privilegiul sa o vizitez in1968 si 1969,de unde am amintiri frumoase.
    In acele excursii am navigat pe Dunăre,de la Turnu Severin până in amonte de Caznele Dunării. cu un vapor cu ZBATURI.Ceva deosebit…in acele timpuri.

    Apreciază

    Comentariu de Nea Nelu | 12/01/2019 | Răspunde

  16. Bunaseara. Eu am avut privilegiul sa vad aceasta insula.
    Ati uitat sa vorbiti despre „mamaliga turceasca” care, daca imi aduc bine aminte, era un retangol rosu foarte dulce. Cred ca era facuta din gris

    Apreciază

    Comentariu de Emilia | 12/01/2019 | Răspunde

    • Multe lucruri legate de Ada Khaleh au fost uitate, au disparut din memoria colectiva, odata cu disparitia acestui petic de pamant, ramas din ce in ce mai departe in trecut…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/01/2019 | Răspunde

    • Da dar cel mai apreciat era rahatul turcesc pe care il făceau pe insula si il scoteau la vanzare pe strada chiar ei turci,locuitorii acelei insulei îmbrăcați in veșmintele lor turcești, pe traseul Tr Severin – Orșova,era ceva fantastic bine il preparat in multe variante,dar cel mai bun din cate imi amintesc era cel negru,iar in oras in Tr Severin era o cafenarie (bar),cu aceleasi nume ca si insula unde se servea cea mai buna cafea la nisip turcească,iar interiorul era totul cu specific turcesc inclusiv servitoarele (ospatare-toate femei),îmbrăcate tradițional turcesc cu pantaloni salvari…iar muzica din local turcească,un salut!

      Apreciază

      Comentariu de Cata | 04/03/2019 | Răspunde

  17. m-a cuprins un val de tristete,eu ca si copil am vazut-o,n-am inteles prea mult,la acea vreme dar,oameni buni,este o pagina de istorie a noastra,ma gandesc,poate utopic,ca,daca s-ar fi vrut,s-ar fi gasit si alte solutii…dar,asta e.Pare tare rau…….

    Apreciază

    Comentariu de mladin aurel lucian | 13/01/2019 | Răspunde

  18. In 1968 am fost de 2 ori in insula Ada Kaleh, am cumpărat rahat, cafea, țigări Mărășești Ada Kaleh pentru tata si pentru mama am luat un șal turcesc foarte frumos.In acel an am fost salariat pe șantierul de la Porțile de fier I .Am vizitat moscheia și împrejurimile insulei.

    Apreciază

    Comentariu de Mihai Ghelase | 14/01/2019 | Răspunde

  19. Care romani? Eu vad doar turci in poze. Despre Romania vorbim dupa 1918.

    Apreciază

    Comentariu de History channel | 14/01/2019 | Răspunde

    • Cine a spus că insula era locuită de români? Mai citiți încă odată articolul…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 14/01/2019 | Răspunde

    • Românii au avut interes sa demoleze insula ,sa se piardă ultima ramasita turcească de pe teritoriul tarii.Adevarati „patrioti”.

      Apreciază

      Comentariu de bogdan | 21/11/2019 | Răspunde

      • Nici vorbă să existe o cauză de genul acesta care a stat la baza hotărârii de scufundare a insulei. Pur și simplu astfel de lucruri s-au mai întâmplat și în alte părți atunci când s-au construit giganți energetici. Vedeți cum a fost când s-a ridicat marele baraj de la Assouan și ce s-a întâmplat cu monumentele antice de la Abou Simbel. Exemple de acest fel sunt numeroase…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 22/11/2019

      • Ce mic esti in gindire ! Dobrogea are etnici turci ,tatari pe care tu in cretinismul tau i-ai uitat sau omis intentionat .Nu mai face afirmatii daca nu esti pregatit. Nu mai posta nimic ptr aceasta tema ,esti prea prost si rau voitor. MILITARII ROMANI NU AU FOST SI NU SUNT CRETINI idiotule.

        Apreciat de 1 persoană

        Comentariu de Jean | 22/11/2019

  20. Mama mea a facut acolo scoala de arte si meserii. Inainte de inundare m-am dus special acolo. Am baut cafea la nisip si am cumparat dulciuri specifice locului !!

    Apreciază

    Comentariu de Vatui Mircea | 14/01/2019 | Răspunde

  21. Bunica a povestit mult despre insula Ada Kaleh. Atunci am crezut ca este doar o poveste, ca si Grimm sau Andersen. Imi pare rau, era o bucata din noi. 😥

    Apreciază

    Comentariu de Hompoth | 15/01/2019 | Răspunde

  22. Amihaz a Románok hozzáérnek, annak vége!

    Apreciază

    Comentariu de Ignác Bakó | 17/01/2019 | Răspunde

    • Chiar așa ? Cât de papagal poate fi cineva, ca să debiteze fără să gândească clișeele propagandistice antiromânești pe care le reproduci tu aici ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 17/01/2019 | Răspunde

    • Idióta!Ha nem vetted volna észre ez a cikk nem az örökös magyar gyülölet a románok iránt szól!

      Apreciază

      Comentariu de Blablablabla | 03/03/2019 | Răspunde

    • Ai putea sa traduce?

      Apreciază

      Comentariu de Cata | 04/03/2019 | Răspunde

  23. O promisiune pierduta, pamant romanesc unde puteai sa-ti faci prieteni de alta limba, cu Dunarea de jur-imprejur, o sansa disparuta. Regret ca n-am vizitat-o cat mai era vizibila… Inca un regret in cocoasa! Dumnezeu sa ne ajute sa profitam de restul care mai exista!

    Apreciază

    Comentariu de Horia Covaliu | 18/01/2019 | Răspunde

    • Dacă s-ar fi insistat pe ideea relocării așezării puțin mai jos, pe ostovul Șimian, regretele dv. nu ar mai fi avut obiect acum…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 18/01/2019 | Răspunde

  24. Daca as fi stiut ce inseamna Ada-Kaleh, insula cu nume enigmatic, as fi fost de o mie de ori mai fericit, caci m-as fi mutat acolo… pacat ca ar fi trebuit s-o parasesc inainte de a se scufunda pentru vecie….. E pacatca s-a intamplat asa, as fi renuntzat la digul ala pentru a conserva frumusetze de peisaj romanesc….. cu locuitori un pic deosebiti, pe care o-as fi inteles curand… Acum, Dumnezeu cu mila!

    Apreciază

    Comentariu de Horia Covaliu | 18/01/2019 | Răspunde

  25. O mare crima s-a facut atunci….mare pacat….Cat despre cei care ii contesta romanitatea…in Slatina, in aceeasi perioada era un mare cafegiu, albanez, care avea un butic (in acele vremuri), facea o minunata cafea la nisip, mazagran si alte „albanezuri”. Ma intreb, Slatina tinea de Romania sau de Albania? Mizerabililor care nu scapa prilejul nici aici sa isi vorbeasca de rau tara le recomand sa se duca invartindu-se…pe Luna, pentru ca nu merita sa traiasca in nici o tara pe pamant.

    Apreciază

    Comentariu de Magdalena Dumitrana | 19/01/2019 | Răspunde

  26. E greu de explicat savoarea cafelei la nisip. Am băut și eu de parcă o simțeam vrăjită. Plateam 1 leu trecerea cu barca de pe mal spre insulă. Barcagiul se uita, mai întâi, să nu treacă vreeun vapor, car provoca valuri șipericolul era iminant. Rahatul preparat de către vestitul Moni era grozav. Am mânca smochine culese decătre mine, de la un localnic, care m-a invitat să mănânc, spunându-mi cu regret, că e ultimul an când le mai mîncăm de pe insulă. A fost căutat zadarnic, un presupus tezaur îngropat de pe timpul Mariei Tereza,

    Apreciază

    Comentariu de ion ungureanu | 26/01/2019 | Răspunde

  27. […] A FOST ODATĂ O INSULĂ ROMÂNEASCĂ NUMITĂ ADA KALEH […]

    Apreciază

    Pingback de Insula Ada kaleh – Mintea Disciplinata | 03/02/2019 | Răspunde

  28. O bijuterie care a dispărut în vremuri sumbre, dar ar trebui reînviată având în vedere şi colțul de rai care încă este în acea zonă. Am vizitat de curând capătul celălalt al Dunării şi cu regret am constatat că Sulina va fi tot o amintire frumoasă. DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE !

    Apreciază

    Comentariu de Gina | 02/03/2019 | Răspunde

  29. Tudot cum se cheama trei unguri care se tin intre ei de penisuri?
    Tinutul secuiesc ….. :-))))
    Menye……

    Apreciază

    Comentariu de Georgica | 02/03/2019 | Răspunde

  30. Ai putea sa traduci?

    Apreciază

    Comentariu de Cata | 04/03/2019 | Răspunde

  31. Ce a fost nu se mai poate reface nici cu eforturi immense. Țara noastra are alte prioritați. Dar e importanta memoria acelui loc. Un muzeu al vestigiilor Ada Kaleh ar fi ideal si ar deveni o noua atractie a zonei. Cand se merge cu vasul de croaziera pe lac si apa e limpede, se pot vedea „resturile” insulei luminate de soare.

    Apreciază

    Comentariu de Girolamo | 04/03/2019 | Răspunde

    • A existat un plan de reconstruire a așezării pe ostrovul Șimian…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 04/03/2019 | Răspunde

      • Nu se poate reconstrui ce a fost oricât de multi bani s-ar investi și oricât de multa bunăvoință ar exista.Nu are cum sa iasa asa cum a fost.Incercarea de a face ceva care să semene cu un monument demolat nu poate fi decât un kitsch.

        Apreciază

        Comentariu de bogdan | 21/11/2019

  32. Frumoasa si tumultoasa istorie acestei insule.

    Apreciază

    Comentariu de Florea Aurel | 20/05/2019 | Răspunde

  33. De ce va pare rau cand mai avem o insula la fel de renumita: insula Belina,poate o transforma in ADA kaleh!

    Apreciază

    Comentariu de barosanu | 25/05/2019 | Răspunde

  34. Ce pacat isula ADA KALEH a fost un paradis un monument istoric care nu trebuia distrus un muzeu deschis urme arhiologice in aer liber cu o vechime de 2000 de ani

    Apreciază

    Comentariu de Ferdi Hakki | 26/05/2019 | Răspunde

  35. Desii au trecut anii ,mai mult de o jumätate de secol ,sunt extrem de mändru cä am mai putut vizita insula printre ultimii asa cä in ziua urmätoare deja a si inceput sä creascä apa ! Din päcate nu am aflat nimic de soarta vestitului covor despre care deja atunci se vorbea foarte mult pentru cä Ceausescu se iteresa extrem de aceasta ! Parcä a fäcut si o ofertä extrem de specialä sä aibä in Casa Poporului !

    Apreciază

    Comentariu de Farkas Jozsef | 31/05/2019 | Răspunde

    • Vă invidiez că ați putut vizita insula. Din câte știu covorul ar fi fost dus la geamia din Constanța. Totuși nu sunt sigur, așa că am să verific…
      Cu stimă

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 31/05/2019 | Răspunde

    • În interiorul geamiei de la Ada Kaleh s-a aflat cel mai mare covor din Europa, care a fost dăruit în anul 1904 de sultanul turc Abdul Hamid al II-lea.
      Covorul a fost lucrat manual timp de 17 ani la centrul artizanal Hereke din Turcia, acesta având o lungime de 14 metri și o lățime de 9 metri, cântărind 490 de kilograme.
      În anul 1965 covorul a fost dus la Moscheea Carol I din Constanța, unde se află și azi.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 31/05/2019 | Răspunde

  36. A M FOST CIND ERAM COPIL , ERAU FOARTE FRUMOASA !!

    Apreciază

    Comentariu de Sandor Nagy | 31/05/2019 | Răspunde

  37. Locul unde m-am născut!

    Apreciază

    Comentariu de Rizea Andromela | 01/06/2019 | Răspunde

  38. Despre Fabrica de confecții nu s-a scris nimic. În această fabrică au muncit foarte multe femei tinere din satele de pe o rază de 30-40 de Km.

    Apreciază

    Comentariu de Drăgan Alexandru | 16/07/2019 | Răspunde

  39. O ,doamne de-am putea da timpul inapoi! Cat de frumos ar putea fi!

    Apreciază

    Comentariu de victor | 13/08/2019 | Răspunde

  40. Am vizitato in 1967si 1968 inainte de evacuarea totala .Am cumparat dulceata de smochine , rahat de fructe si tigari . Am facut excursia de la Craiova inpreuna cu studenti de la Cluj ce faceau practica la „7Noiembrie ” (uzina de masini agricole Craiova) Ce Timpuri Minunate !!

    Apreciază

    Comentariu de Marin Vrajitoru | 13/08/2019 | Răspunde

  41. cine este interesat de vederi cu insula Ada-Kaleh, ma poate contacta pe mess https://www.facebook.com/zoro.haiduc

    Apreciază

    Comentariu de Neatârnatul | 15/09/2019 | Răspunde

  42. Impresionant film despre un loc atât de special !

    Apreciază

    Comentariu de Fărcaș | 11/10/2019 | Răspunde

  43. S-a inceput stramutarea asezamintelor din insula in insula Simian.S-au refacut zidurile cetatii,dar mai departe stramutarea a fost sistata ptr ca locuitorii din Ada – Kaleh nu s-au mutat pe Simian.Atractia orasului a fost mai mare.Tuturor li s-a oferit sansa sa se stabileasca unde vor ,in Romania ,in Turcia si Yugoslavia.Desi Yugoslavia era tara spre care sau prin care romanii fugeau in lumea mare ,totusi nici un locuitor al insulei nu au vrut sa se stabileasca acolo.Au plecat spre Turcia si in Romania.In Romania s-au stabilit in Drobeta Turnu – Severin si Orsova cei mai multi ,dar sunt si in Dobrogea. Pacat ca s-a abandonat proiectul de stramutare sau reamenajare a insulei Simian.Are o frumusete identica cu Ada-Kaleh ,aceeasi clima submediteraniana .In zona exista singurele livezi de smochini datorita climei . Nu am crezut pina nu am fost in zona si am vazut. In zona mea ,in Muntenia, smochinii ,iarna sunt inveliti cu materiale care sa ii protejeze de ger ,dar niciodata asa de multi smochini la un loc.Unu doi in cite-o curte. In Severin gasiti smochinii crescuti prin toate coclaurile,prin maracinisurile vaioagelor ,pe unde nu te astepti .Vreau sa revin in Dr.Tr.Severin sa imi iau o cazma si sa iau de pe coclauri citiva puieti de smochini.Aceasta zona a Dunarii pina sus la Moldova- Noua , va spun cu mina pe inima ,ca este cea mai frumoasa zona a tarii . Mergeti si vizitati ,NU VETI REGRETA TIMPUL PETRECUT IN ZONA.

    Cu dragoste ptr aceasta zona ,va saluta JEAN

    Apreciază

    Comentariu de jean | 28/10/2019 | Răspunde

  44. A republicat asta pe Desculta prin viata….

    Apreciază

    Comentariu de DESCULTA | 20/11/2019 | Răspunde

  45. Da, frumoasă insulă cu oameni minunați. Păcat că a „dispărut”!
    Complexul hidrotehnice Porțile de fier reprezintă pt România putere energetică!

    Apreciază

    Comentariu de Gălan Viorel | 22/11/2019 | Răspunde

  46. Felicitari!

    Apreciază

    Comentariu de dumidrin | 22/11/2019 | Răspunde

  47. in 1969 , daca nu gresesc , am fost si eu pe insula . Erau ultimile zile din viata ei ( din pacate era pustie ) !

    Apreciază

    Comentariu de Ion Romaniuc | 19/01/2020 | Răspunde

  48. In anii 1950 ,sotul meu facea cercetari hidrobiologice si de cate ori venea acasa,aducea niste dulciuri pe care nu le-am putut uita .Printre dulciurile exceptional de bune si gustoase se aflau fele cu smochine.Mi-a adus si retetele pentru unele ,pe care le-am facut,rezultatul ,nu exista termeni de comparatie.Gustul fructelor nu l-am mai iintalnit de atunci ,este inegalabil ,iar dulceata am cumparat din diverse locuri dar zadarnic Anca.Z.

    Apreciază

    Comentariu de Anca Zinevici | 19/01/2020 | Răspunde

    • Am fost pe insula in 1965 , aveam 10 anii cand am fost intr-o tabara la CETATE. si apoi un sejur cu vaporul pe Dunare inclusiv in insula, pt 3 zile. A fost frumos , arbori si fructe deosebite , dulceata , rahat , covorase frumoase pe care nu am termen de comparatie, parca mai frumos decat in Turcia. Era alta lume , altă atmosfera decat vazusem eu cu o minte de copil pe atunci.Turcii mi s-au parut extraordinari de amabilii si vorbareti , totul era ca int-un basm. Pacat ca nu mai este si acum.

      Apreciază

      Comentariu de Câmpan Maria | 05/01/2021 | Răspunde

      • Dincolo de avantajul economic, barajele sunt in genere urmate de ,,mutatii’ ecologice asupra faunei si florei. Pe lacul descris au disparut specii valoroase de pesti: lostrita (pt icre alese), cega, dar si altele, ca stiuca, bibanul, etc., pe langa depopulare, din cauza spalarii icrelor la mal prin reglarile permanente ale debitelor. Cum spun ecplogistii, adevarate bombe antibio.

        Apreciază

        Comentariu de Dumitru Drinceanu | 06/01/2021

  49. am trait vremurile cand inca mai exista aceasta insula si nu stiu dece ,desi mi-am dorit enorm nu am vizitat acest formidabil loc istoric.ce istorie are aceasta insula,ce oameni,ce atmosfera,ce meserii care au continuat sa existe ani si ani.pacat mare ca nu am fost in stare sa relocam insula pe ostrvul simian cu tot ce continea ea.cornentariu.iunian udroiu.

    Apreciază

    Comentariu de iunian udroiu | 10/01/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: