100 de ani de România. Conferința din Parlamentul European cu tema: „România și regiunile istorice în Anul Centenar”. VIDEO

 

 

Conferința din Parlamentul European „România și regiunile istorice în Anul Centenar: cultură, identitate, valori europene”

Problemele românilor din afara granițelor, inclusiv subiectul unirii R. Modova cu România, au fost discutate miercuri, 5 septembrie, în cadrul unei dezbateri organizate în premieră, în Parlamentul European.

Conferința cu genericul „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene” a fost organizată de europarlamentarul din România, Mircea Diaconu, la inițiativa Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, transmite Romanian Global News.

La eveniment au participat reprezentanți ai comunităților românești din regiunile istorice, Valea Timocului, Cernăuți, R. Moldova, precum și din Uniunea Europeană, reprezentanți ai mediului academic, politic și administrativ din România și Republica Moldova.

„Este un prim mare succes al mișcării unioniste în Parlamentul European”, potrivit lui George Simion, liderul platformei Unioniste „Acțiunea 2012”

„Trebuie să facem pași concreți în direcția reîntregirii naționale și la nivelul instituțiilor europene. Din partea organizației pe care o reprezint, mai ales că am primit o nouă interdicție de a intra în R. Moldova, despre care nu știu foarte multe, și pentru că noi am fost victime ale unor abuzuri în ultima săptămână la granița de la Prut, vom solicita să nu se mai acorde nici un ajutor financiar guvernului R. Moldova până când drepturile unioniștilor, drepturile românilor nu sunt respectate”, a declarat George Simion.

Conferința și-a propus să identifice principalele probleme ale comunităților românești din regiunile istorice și are un caracter simbolic, potrivit eurodeputatului Mircea Diaconu.

„Vom încerca să facem o radiografie a situației românilor care trăiesc în alte state decât România. Unii vor vorbi despre Unire, este unul dintre subiecte. Aici sunt veniți oameni și din Valea Timocului, din Bugeac, Valea Timocului, Moldova, Cernăuți.

Mi se pare un lucru de greutate simbolică, în lumina a o sută de ani care au trecut peste națiunile noastre, faptul că acest gen de discuție are loc aici la Parlamentul European.

Să sperăm că va exista un viitor sănătos al acestui subiect”, a subliniat Mircea Diaconu.

În opinia lui Mircea Diaconu, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afara graniţelor ţării. „Și în Timoc, Cernăuți, Odesa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate.

Este poate nevoie de o abordare mai implicată la nivel național, dar e foarte important ca și Uniunea Europeană să protejeze dreptul la propria cultură al tuturor minorităților și implicit al comunităților românești din diferite state membre sau partenere ale Uniunii Europene.

Cultura noastră e identitatea noastră”, a spus Mircea Diaconu, citat de Europa Liberă.

Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a prezentat situația grea a învățământului în limba română in Ucraina după aplicarea, în urmă cu exact un an, a noii legi:

„Cel mai mare atac împotriva identității noastre în Ucraina, este prin învățămînt”, a spus el.

În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.

„Deocamdată, ucrainenii, frații noștri, cu care credeam să trăim mai bine nu și-au ținut promisiunile. Zi de zi sunt suferim atacuri împotriva minorității noastre”, a spus Vasile Tărâțeanu.

El a amintit incidentul din 11 iunie anul acesta, când Centrul cultural Hurmuzachi din Cernăuți a fost perchiziționat de 12 lucrători ai SBU, serviciile de securitate, care au căutat si in calculatoare pentru a descoperi material care ar pune în pericol integritatea frontierelor Ucrainei și au confiscat cărți și ziare.

„Întreaga comunitate românească din Ucraina e amenințată de ideile ultranaționaliste extreme ucrainene, care au ajuns până și printre cei din guvern”, a estimat el.

Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit, de asemenea, că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981, 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.

„Noua lege ucraineană a învățământului est ultimul cui în coșciugul identității românești”, a spus el.

Situația e și mai grea în Serbia, iar cel mai dificil este în Bulgaria și Grecia, două țări ale Uniunii Europene, unde românii și aromânii nici nu sunt recunoscuți ca minorități naționale.

Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor din Timoc, în Serbia „Ariadnae Filum”, Zaviša Žurž, a vorbit despre asimilarea permanentă dusă de statul iugoslav si de Serbia, dar și de confuzia întreținută voit între români și vlahi, cu totul circa 300.000 de persoane.

„Mă aflu în fața dumneavoastră, vorbesc în limba mea maternă română pe care am învățat-o acasă fără nicio oră învățată la școală. Dacă mă gândesc până la 15 ani nici nu am știut ce sunt. O biserica ortodoxă română la care părinte este Boian Alexandrovici, este singura instituție a noastră. În 2005 părintele a fost condamnat și la pușcărie, s-a tras cu focuri de arme înspre casa lui.

Așa că a fi român în Valea Timocului nu este vorba despre sentimente, e vorba de curaj. Întrebarea e ce face Țara Mamă, România care absolut nu este prezentă în zona noastră? Suntem 300 de mii de români în 200 de sate.

În afara de biserică nu avem nicio instituție. De 15 ani vorbim de deschiderea unui centru cultural, pot să vă număr miniștrii care au venit au promis, au măsurat, dar nu au făcut nimic.”

România nu e prezentă câtuși de puțin în zona Timocului, cu excepția consulului Marius Dilof din Zaječar, care e o singură persoană: „El este și consul și ospătar si șofer”, a spus Zaviša Žurž. Altminteri, ambasada română de la Belgrad nu răspunde la invitații, scrie http://www.europalibera.org.

Este primul eveniment în care subiectul românilor din afara granițelor, inclusiv cel al Unirii României cu R. Moldova, este discutat în Parlamentul European.

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/09/07/ziua-de-7-septembrie-in-istoria-romanilor/

 

Conferința video aici:

 

Publicitate