CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 7 septembrie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

7 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1811: S-a născut  la Krauchenwies in actuala Germanie, Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl viitorului rege Carol I al României.

 

 

 

 

 

 

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen

 

 

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen  a decedat la vîrsta de 74 de ani (2 iunie 1885).

A fost șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I.

El a fost fiul prințului Karl de Hohenzollern-Sigmaringen și al Mariei-Antoinette Murat, nepoată de frate a lui maresalul francez Joachim Murat.

Prințul Karl Anton a fost căsătorit cu prințesa Josephine Friederike Luise de Baden (1813 – 1900), fiică a lui Karl, Mare Duce de Baden. Împreună au avut  mai mulți copii :

    – Leopold (1835 – 1905), străbunic al Regelui Mihai I al României;
    – Stephanie (1837 – 1859) – căsătorită cu regele Petru al V-lea al Portugaliei;
    – Carol (1839 – 1914), viitor rege al României;
    – Anton (1841 – 1866), mort pe cîmpul de luptă, în Bătălia de la Königgrätz, în cursul războiului pruso-austriac;
    – Friedrich (1843 – 1904);
    – Maria Luise (1845 – 1912) – căsătorită cu Prințul Filip de Belgia.

 

 

 

 

1816: S-a nascut omul politic român Lascăr Rosetti ; (d. 28 aprilie 1884).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Lascăr Rosetti photos

 

 

 

 

 

Revoluţionar paşoptist moldovean, a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848. În anul 1859 a participat activ la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în funcţia de domnitor al Moldovei. A fost ulterior ministru.

 

 

 

 

 

1850: S-a născut la Roman, Constantin I. Istrati, chimist şi medic, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie; (m. 7 ianuarie 1918, Paris).

A organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti) si a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902).

 

 

 

 

 

 

istrati

 

 

 

 

 

 

 

A fost ministru în mai multe guverne, membru titular (1899) şi preşedinte al Academiei Române în perioada 1913 – 1916. Constantin I. Istrati a luat doctoratul în medicină la Bucureşti în 1877, devenind colaboratorul lui Carol Davilla, iar in 1885 a obţinut şi doctoratul în chimie, la Paris. În 1883  a fost numit profesor de fizică la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti.  A făcut cercetări asupra bogăţiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită, etc.

Studiind derivaţii halogenaţi ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranţi, pe care i-a numit franceine. Pentru această invenţie i s-a acordat Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris, în 1889.

C. I. Istrati a fost şi un colecţionar împătimit de documente istorice. Documentele vechi adunate cu migală de doctorul Constantin I. Istrati sunt reunite în prezent în Colecţia Dr. Constantin I. Istrati, păstrată de Direcţia Judeţeană Mehedinţi a Arhivelor Naţionale.

Documentele se referă la diferite regiuni şi zone ale ţării, însă cele mai multe privesc Moldova istorică şi Basarabia, deosebit de importante fiind actele de cancelarie emise în vremea lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdaa al III-lea cel Chior, Petru Rareş, Despot Vodă, Petru Şchiopul, Ieremia Movilă, Simion Movilă, Constantin Movilă, Ştefan al II-lea Tomşa şi a altor domni moldoveni, sau cele privind evenimente fundamentale privind istoria ţării, cum ar fi Revoluţia de la 1848, pregătirea şi înfăptuirea Unirii de la 1859 şi altele.

Există în colecţie şi o serie de documente privitoare la personalităţi şi familii, precum Asachi, Donici, C. I. Istrati, Paladi, Rosetti, Bibescu, Densuşianu etc.

 

 

 

 

 

1870: A fost inaugurată gara din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea-Cluj- Braşov, construită între 1867-1873 de firma engleză Warring, conform planurilor lui Karl von Gegg, devenit celebru în epocă datorită faptului că a fost autorul unui proiect considerat imposibil: calea ferată care traversează Munţii Semmering din Austria.

 

 

 

 

 

 

 

Gara CFR Cluj-Napoca

 

 

 

 

 

 

1879:  Misiune specială a lui D. A. Sturdza la Berlin, prilej cu care a fost parafată Convenţia româno-germană de răscumpărare a căii ferate Roman-Bucureşti-Vârciorova.

Pentru a intra în vigoare, Convenţia trebuia să fie ratificată de către adunările legiuitoare din România (7/19.09-24.09/6.10).

 

 

 

 

 

 

1880: A decedat politicianul roman Manolache Costache Epureanu , fost prim ministru al guvernului Romaniei; (n. 22 august 1820).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In perioada 1859 – 1861  a fost principalul colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza,  dar treptat  s-a îndepărtat  de acesta, apropiindu-se de conservatori. Dupa detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, el a devenit unul dintre principalii lideri ai acestora.

Majoritatea conservatoare din Adunarea Constituantă convocată în 1866 pentru a adopta prima constitutie a țării l-a ales președinte al acesteia. În 1870, el a devenit prim ministru.

A fost pentru o perioada scurta si ministru al Justitiei. La 3 februarie 1880  devine lider al Partidului Conservator și autorul primului program politic al acestuia.

 

 

 

 

 

1895: Sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), îi graţiază pe memorandiştii transilvaneni.

 

 

 

 

 

Imagini pentru memorandistii photos

 

Semnatarii Memorandului

 

 

Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, dr. D. O. Barcianu, Gherasim Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patița
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, dr. Ioan Rațiu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini

 

Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21 ianuarie 1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu.

 

 

 

 

 

1897: S-a născut la Braila, Alexandru Traian Rally, poet, traducător (din poezia franceză) şi bibliograf; a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally; (m. 1986).

 

 

 

 

 

 

1902: S-a născut la Bucuresti, Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române („Aspecte lirice contemporane”, „Ion Luca Caragiale”, „Aspecte literare contemporane”) ; (m. 25 iunie 1988, Bucuresti).

  A fost licențiat în literatura franceză la Universitatea din București (1923); între 1926 – 1928 si a facut  studii de filologie romanică la Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obține doctoratul în 1945 cu o teză despre Dimitrie Anghel.

A fost profesor la universitățile din Iasi și București si unul din criticii literari specialisti in opera lui Caragiale, membru al Academiei Române din 1974.

 

 

 

 

 

 

 

 

1931:  Marele diplomat roman Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un caz singular în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.

 

 

 

 

 


1940: A fost încheiat in urma  presiunilor  Germaniei naziste, Tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei („Cadrilaterul”, adică județele Durostor si Caliacra), intra în componenţa Bulgariei.

 Acest teritoriu fusese anterior cedat de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1912.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

80.000 de români au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să așeze în Cadrilater. În final, din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari.

 

 

 

 

 

 

1941: S-a născut Ion Ghinoiu, profesor doctor în geografie, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, membru al Comisiei de Etnologie a Universităţii Bucureşti şi al Societăţii de Antropologie Culturală din România.

 

 

 

 

 

 

Astazi e ziua ta, prof. univ. dr. Ion Ghinoiu

 

 

 

 

 

A lucrat peste 45 de ani în cercetarea etnologică, şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice, şi autor de cărţi, printre care dicţionarele „Obiceiuri populare de peste an” (1997), „Panteonul românesc” (2001), „Atlasul Etnografic Român”, vol. I–IV (2003–2011).

Profesorul universitar doctor, Ion Ghinoiu a primit premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1990, pentru volumul „Demografie şi Etnografie”(1986).

 

 

 

 

 

1944: Șeful Marelui Stat Major al Armatei Romane, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia, la 6/7 septembrie 1944, ora 0 în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic .

A refuzat categoric cererea mareșalului Malinovski de a desființa diviziile române din interiorul țării sau a de le trimite pe front.

A refuzat de asemenea să semneze Protocolul de colaborare militară si a cerut în repetate rânduri eliberarea soldaților luați prizonieri de sovietici  dupa 24 august, dar fără succes. 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Generalul de armata Gheorghe Mihail

 

 

 

 

 

 

Cererea de demisie i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie, dar demisionează pentru a doua oara pe data de 12 octombrie 1944, datorită neînțelegerilor cu noii aliați, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”.

Generalul de armata Gheorghe Mihail avea sa  indure persecutiile  comuniste, alaturi de multi alti generali romani.

Pe 20 ianuarie 1948 a fost arestat împreună cu Ion Gigurtu și alți membri ai cabinetului său pentru măsurile luate împotriva comuniștilor în 1940.

A fost condamnat pe 23 ianuarie 1957 la 12 detenție riguroasă și confiscare a averii, trecând prin penitenciarele Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava, fiind  eliberat in data de  10 octombrie 1957 pe baza decretului de amnistie din 25 septembrie 1957.

A decedat aproape 25 de ani mai târziu, pe 2 februarie 1982.

Generalul de armata Gheorghe Mihail a fost distins cu mai multe ordine si medalii intre care amintim:

  • Ordinul „Mihai Viteazul” cl. a III-a (1918)

  • „Legiunea de Onoare” în grad de Cavaler (1918)

  • Ordinul „Mihai Viteazul” cl. a III-a cu spade.

 

 

 

 

1960: S-a născut la Bucuresti, Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor, fiul criticului şi istoricului de film Tudor  Caranfil.

A absolvit în 1984 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”, secția regie, cu filmul ”Frumos e în septembrie, la Veneția”

Urmează o serie de filme realizate în țară și în străinătate: ”Asfalt Tango” (1997), ”Dolce far niente” (1998) — coproducție franco-italo-belgiană, o adaptare liberă a romanului ”9 zile la Terracina” de Frederic Vitoux, cu un scenariu propriu, ”Filantropica” (2001) — coproducție româno-franceză, ”Restul e tăcere” (premiera — 7 mart. 2008) — peliculă dedicată primilor producători de film, de la începutul secolului, din România.

A obținut o serie de premii internaționale pentru lungmetrajele pe care le-a realizat: Marele Premiu la ”Forum Film Festival” de la Bratislava (1992), Premiul ”Michael Perez” la Festivalul de Film Montpellier (1993), Premiul Special al juriului la Festivalul de Film European La Baule (1994) pentru ”E pericoloso sporgersi”, Premiul pentru Cel mai Bun Scenariu de la Festivalul de Film de la Namur (1998) pentru ”Dolce Far Niente”, Marele Premiu pentru Cel Mai Bun Scenariu la Festivalul de Film de la Paris (1995), Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Scenariu Hartley/ Merill, Hollywood (1999) pentru ”Restul e tăcere”.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru nae caranfil photos

 

 

 

 

 

 

Nae Caranfil s-a numărat printre regizorii și actorii care, în 2012, au primit medalii la Gala Premiilor Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF), organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea uniunii.

Cel mai nou film regizat de Nae Caranfil este ”Closer to the Moon” (2013), al cărui scenariu este inspirat dintr-o întâmplare reală — jaful spectaculos comis în 1959 asupra unei furgonete a Băncii Naționale. Filmul este o coproducție internațională România — Italia — Polonia — Franța și îi are în distribuție, printre alții, pe Vera Farmiga, Mark Strong, Harry Lloyd, Martin Hancock, Anton Lesser, Monica Bârlădeanu, Joe Armstrong.

”Closer to the Moon” a câștigat Premiul pentru cel mai bun lungmetraj la ediția din 2015 a Galei Premiilor Gopo, la care a primit în total nouă statuete (cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu ș.a.). Același film a câștigat Marele Premiu și Trofeul Uniunii Cineaștilor din România pe anul 2014, la gala care a avut loc la 6 mai 2015.

Pe lângă Marele Premiu, pelicula a câștigat și distincțiile pentru Cea mai bună regie și Cel mai bun scenariu, cărora li s-au adăugat premiile pentru Cea mai bună scenografie, câștigat de Cristian Niculescu, pentru Cel mai bun montaj — Cătălin Cristuțiu și pentru Cea mai bună imagine — Marius Panduru.

Este profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

 

 

 

 

1964: Au loc, la Gura Văii şi, respectiv, Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Ghorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I – 50 de ani.

Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972.

 

 

 

 

 

 

 

1965:  S-a nascut  la  Adjud, județul Vrancea, marea  soprană română Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele sau de fată este Burlacu si  a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. S-a recăsătorit cu tenorul italian Roberto Alagna, însă cei doi au  divorțat în 2013.

Angela Gheorghiu a primit: “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” și “Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franța și România.

În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.

În octombrie 2012 Angela Gheorghiu a primit decorația regală „Nihil Sine Deo”, din partea Majestății Sale Regelui Mihai I pentru promovarea valorilor românești peste hotare.

Discurile sale au fost premiate în nenumărate rânduri cu premii ca: Premiul Grammy, Dyapason D’or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Cecillia, Deutsche Schallplattenkritik, Musica e dischi, USA Critics Award, „Premio Zenatello” sau „Echo Klassik”.

Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1982: Sportivii romani  Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.

 

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2014/09/recirdCusmir02-1024x768.jpg

https://i1.wp.com/www.libertatea.ro/wp-content/uploads/2014/09/recordIonescu01.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

1993: A încetat din viaţă scriitorul si gazetarul  Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucuresti),autorul cunoscutelor romane „Groapa”si  „Principele”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Eugen Barbu a terminat Facultatea de Litere a Universității București în 1947, după ce o perioadă de timp studiase dreptul la aceeași Universitate.

În 1963, Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafărul. În 1969 devine membru supleant al CC al PCR. , iar in 1975, deputat în Marea Adunare Națională Din 1970 până în 1989,  a condus revista Săptămâna 

A înființat, alături de Corneliu Vadim Tudor  partidul cu doctrină naționalistă Romania Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996.

A fost căsătorit cu actrița Marga Butuc (Barbu)

A fost membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic român, laureat al premiului Herder.

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit Virgil Săhleanu, lider sindical ieşean, asasinat din ordinul conducerii firmei  TEPRO Iași al cărei sindicat îl conducea şi al investitorului extern care cumpărase pachetul majoritar de acţiuni; (n. 09.01.1946) .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Procesul asasinilor lui Virgil Săhleanu a început la Iași în noiembrie 2000, pentru ca, în februarie 2001, să fie strămutat la Judecătoria Satu Mare.

În urma anchetei, s-a descoperit că în organizarea atentatului au fost implicați directorul de atunci de la Tepro, reprezentantul investitorului ceh Zelezarny Veseli și directorul firmei de pază Protect din Vaslui, firmă care asigura paza societății.

Procesul a durat cinci ani, iar la 2 iunie 2005, Înalta Curte Supremă de Casație și Justiției a pronunțat sentința finală în dosarul asasinării liderului sindical Virgil Săhleanu. Criminalii și autorii morali ai asasinatului au fost condamnați la un total de 98 de ani de închisoare.

Potrivit rechizitoriului, cetățeanul ceh Franmtisek Priplata (director al SC Movas Vaslui), Victor Bălan (directorul de la Tepro) și Cătălin Ciubotaru (directorul firmei de pază Protect din Vaslui) au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și de instigare la infracțiunea de omor calificat, fiind condamnați la 8, 15 și respectiv 17 ani de închisoare. Valentin Blăniță și Gelu Alexandru Spumă, șefi de filiale (Bârlad și Iași) în cadrul firmei de pază Protect, au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de omor calificat, fiind condamnați la câte 5 ani de închisoare.

Cei doi asasini, Ioan Tofan și Claudiu Irinel Bahnă, au fost acuzați de omor calificat și condamnați la câte 23 de ani de închisoare

A doua zi după pronunțarea sentinței definitive, cehul Priplata a făcut o cerere de amânare a executării pedepsei, dar la 9 iunie 2005 Tribunalul Satu Mare, instanța de fond și de executare, a emis un mandat de punere în aplicare a pedepsei către IPJ Bihor, pe raza căruia își avea domiciliul condamnatul.

Cehul a contestat acest mandat în justiție, cerând amânarea executării pedepsei din motive de sănătate și familiale și făcând o cerere la Ministerul Justiției prin care solicita acceptul autorităților române de a-și executa pedeapsa de 8 ani închisoare în Cehia.

Deși cetățeanul ceh avea încă din iulie 2001 interdicție de părăsire a teritoriului României, Frantisek Priplata a părăsit fraudulos România în noaptea de 28 spre 29 iulie 2005, cumpărând un pașaport unguresc falsificat.

Toate încercările de obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze.

 

 

 

 

 

 

2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul regizorului  roman Lucian Pintilie, „După-amiaza unui torționar”, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Lucian Pintilie photos

 

 

 

 

Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Dinică și Radu Beligan. Filmul a fost nominalizat la Leul de Aur pentru cel mai bun regizor și la Premiul Marcello Mastroianni.

 

 

 

 

 

 

2008: A decedat la Bucuresti, în urma unui cancer faringian, popularul actor roman Ilarion Ciobanu;  (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, județul interbelic Tighina, România).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 1958 a intrat la IATC, pe care însă nu l-a absolvit.

Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea.

A interpretat roluri principale in  mai bine de 50 de filme  si a fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lângă tine și Mara. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatră – Ultimul bordel, Terente – Regele bălților, Tancul și Bored.

  La Prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute in șir.

 

 
 
 
 
 

 

  2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre  fondatorii revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului; (n. 1947).

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/07/o-istorie-a-zilei-de-7-septembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

07/09/2016 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: