CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O înfrângere dureroasă pentru neomarxiști

În ciuda presiunilor fără precedent ale mai marilor Uniunii Europene, care au șantajat clasa politică din Italia, iată că neomarxiștii au fost zdrobiți. „Extremista” Georgia Meloni (foto), șefa partidului Fratelli d’Italia, adică „Frații Italiei”, câștigă în fruntea unei coaliții alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, scrie jurnalistul Sorin Roșca Stănescu în http://www.corectnews.com.

Va fi primul premier femeie din istoria Italiei. Suveraniștii sunt pe cai mari.

În urmă cu câteva zile, Ursula von der Leyen, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, a intervenit brutal în procesul electoral al unui stat membru, încercând să influențeze prin amenințări rezultatul votului, în favoarea neomarxiștilor.

Șefa Comisiei Europene i-a amenințat pe italieni că, dacă nu vor alege ce trebuie și cum trebuie, adică cu hotărâre și fără ezitări pe neomarxiști, acest stat va putea împărtăși soarta Ungariei și Poloniei.

Ce fel de soartă? Guvernele Ungariei și Poloniei promovează politici de tip suveranist și, în consecință, sunt permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Adică amenințați de neomarxiștii care domină Comisia Europeană, dacă nu cu excomunicarea, în orice caz cu blocarea fondurilor de redresare și reziliență. Iar asta se întâmplă doar fiindcă liderii politici din cele două state apără și promovează suveranitatea națională.

Nu că ar pleca la război împotriva statelor care, în limbajul de lemn bruxellez, se manifestă „corect politic”.

Ci deoarece susțin familia tradițională, îngustează terenul de manifestare LGBT, mai ales în ceea ce privește educația copiilor, se opun căsătoriei unor persoane de același sex și adopției de copii de către familiile homosexuale. Promovează politici în favoarea interesului național.

Într-un trecut nu prea îndepărtat, oamenii politici de acest fel și partidele de acest fel erau caracterizate ca fiind animate de sentimente patriotice. Suveranismul nu este altceva decât o extensie deloc negativă a naționalismului sănătos. A patriotismului viguros.

De mai mulți ani, retorica s-a schimbat radical la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul unor state non-europene, pe măsură ce globalismul, susținut în mod programatic de partidele neomarxiste, a avansat.

Și s-a ajuns astfel la demonizarea unor patrioți și la punerea la zid a unor regimuri care promovează politici naționale.

În acest context, a fost amenințat într-un mod de o brutalitate încă nemaîntâlnită statul italian, de către cel mai înalt responsabil al Uniunii Europene. Efectul a fost diametral opus.

Din această perspectivă, se poate spune că, în mod inconștient, Ursula von der Leyen (foto) a acționat ca un agent electoral al suveraniștilor din Italia.

Dreapta suveranistă a câștigat, conform ultimelor date exit-poll, între 41 și 45 la sută, un scor spectaculos, în timp ce Stânga, susținută de neomarxiștii europeni, nu a obținut decât între 25 și 29 la sută din voturi.

Vom mai avea deci un guvern suveranist. Și, desigur, efectul se va resimți în plan internațional. Nu este deloc exclus ca, pe creasta acestui val, partidele suveraniste din România să obțină la rândul lor un scor atât de bun, încât să poată veni la guvernare într-o alianță.

De altfel George Simion, care în acest moment conduce detașat zona suveranistă, nu a ezitat să salute victoria Dreptei din Italia și să-și reafirme convingerea că AUR va veni la guvernare.

Desigur – nu a spus-o el, o spun eu – împreună cu alte partide suveraniste, dacă acestea vor trece ștacheta celor 5% și vor putea intra în Parlament.

27/09/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

MACEDONIA DE NORD A RECUNOSCUT LEGAL PE TERITORIUL SĂU EXISTENȚA MINORITĂȚII BULGARE. Grecia continuă să ignore minoritarii slavi macedoneni care trăiesc pe teritoriul său.

Bulgaria a blocat timp de peste doi ani negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane, transmite AGERPRES.

Aderarea Macedoniei de Nord la UEa fost blocată de dreptul de veto exercitat de Bulgaria, care insistă asupra modificărilor constituției pentru recunoașterea minorității bulgare, eliminarea „discursului instigator la ură” din manualele scolare macedonene și soluționarea disputelor legate de limbă și istorie.

Premierul bulgar, Kiril Petkov,declarase că Bulgaria va retrage dreptul de veto dacă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord ar începe după ce țara își va schimba constituția și va adăuga bulgarii „părți ale națiunilor” (comunități etnice precum albanezi, turci, vlahi, romi etc., ale căror drepturi sunt protejate). 

Parlamentarii din Macedonia de Nord au adoptat, sâmbătă, un acord intermediat de Franţa, care propune modificarea Constituţiei Macedoniei de Nord pentru recunoaşterea minorităţii bulgare, acord menit să rezolve o dispută cu Bulgaria şi să elibereze calea către continuarea negocierilor aflate în impas în vederea aderării la Uniunea Europeană, transmite Romanian Global News.

Propunerea nu impune Bulgariei să recunoască limba macedoneană.
Ca urmare a acordului, Bulgaria va permite vecinului său din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare cu UE.

După anunţarea rezultatului votului atât preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au felicitat Macedonia de Nord în mesaje pe Twitter, un mesaj similar venind de la Washington într-un comunicat semnat de secretarul american de stat Antony Blinken.
Macedonia de Nord, o fostă republică iugoslavă, este candidată la aderarea la UE de 17 ani, dar aprobarea negocierilor a fost mai întâi blocată de Grecia şi apoi de Bulgaria.
În timp ce printr-o politică externă fermă Bulgaria a reușit recunoașterea minorității bulgare din Macedonia de Nord.

Minoritatea macedoneană este un subiect sensibil în Grecia.

În Grecia, vechea dispută privind minoritatea slavo-macedoneană a reizbucnit. Experții consideră situația complexă. Între timp, istoria reprimată face ca emoțiile să fiarbă, consemnează https://www.dw.com/ro.

Începând cu anii 50, statul a exercitat presiuni asupra macedonenilor slavi din Grecia – inclusiv în orașul său natal: „Într-o zi de vară din 1959 au intrat soldați înarmați. Ei au adunat poporul în piață și toți au jurat că nu vor mai vorbi limba lor”.

Între timp, aproape nimeni nu mai îndrăznește să își asume rădăcinile slavo-macedonene. Este greu de spus despre câți oameni e vorba. „Avem aproximativ 6 000 de alegători, dar există mai mulți oameni care își cultivă cultura în nordul Greciei”, spune Evaggelia Apsis din partidul Ouranio Toxo, care susține drepturile minorității slavo-macedonene.

Problema este că mulți oameni se tem să mărturisească public rădăcinile lor. Este vorba despre aprecierea diversității culturale a regiunii, spune Sakellarios: „Suntem cetățeni greci, plătim impozite și respectăm statul, vrem să trăim în cultura noastră și să cântăm cântecele noastre”.

Situația juridică a minorităților în Grecia

Guvernul elen însuși a colectat date care indică existența unei minorități slavo-macedonene, subliniază Konstantinos Tsitselikis, profesor de drepturile omului la Salonic. „În 1951 a avut loc un recensământ cu tema „Care este limba ta maternă?” Datele și dovezile științifice recente, care demonstrează existența unei „limbi slave” în nordul Greciei atestă continuitatea lingvistică”, spune Tsitselikis.

Deși statul grec nu recunoaște caracteristicile minoritare, cum ar fi limba și identitatea etnică, acest lucru nu afectează în mod necesar existența minorității:

 „A existat o hotărâre într-o dispută între Grecia și Bulgaria cu privire la întrebarea ‘cine sunt minoritățile?’

În 1930, Curtea Internațională de la Haga a ajuns la concluzia că o minoritate nu este o problemă juridică, ci o chestiune de fapte”, a declarat Tsitselikis pentru Deutsche Welle.

18/07/2022 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

Uniunea Europeană a decis iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Foto: Sediul Parlamentului European 

Statele UE au convenit iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Luni, 7 martie, cele 27 de state membre ale UE au convenit iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar, în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută, relatează agenţia EFE , reluat de  Agerpres.ro și https://www.caleaeuropeana.ro.

Conform unui anunţ pe Twitter al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

De asemenea, statele membre au lansat o procedură scrisă de validare de către Consiliu a proiectelor de scrisori destinate solicitării avizului Comisiei Europene.

Săptămâna trecută Ucraina a cerut formal aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia, aderare care însă implică un proces laborios şi îndelungat.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Potrivit președinției franceze, ambasadorii statelor membre au ajuns la un acord prin care invită “Comisia Europeană să prezinte un aviz cu privire la fiecare dintre cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Moldova”.

“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană.

Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova.

Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății.

Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu, președintele R.Moldova..

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

După ce Republica Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei acestei regiuni.

07/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: