CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Uniunea Europeană a decis iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Foto: Sediul Parlamentului European 

Statele UE au convenit iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Luni, 7 martie, cele 27 de state membre ale UE au convenit iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar, în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută, relatează agenţia EFE , reluat de  Agerpres.ro și https://www.caleaeuropeana.ro.

Conform unui anunţ pe Twitter al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

De asemenea, statele membre au lansat o procedură scrisă de validare de către Consiliu a proiectelor de scrisori destinate solicitării avizului Comisiei Europene.

Săptămâna trecută Ucraina a cerut formal aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia, aderare care însă implică un proces laborios şi îndelungat.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Potrivit președinției franceze, ambasadorii statelor membre au ajuns la un acord prin care invită “Comisia Europeană să prezinte un aviz cu privire la fiecare dintre cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Moldova”.

“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană.

Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova.

Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății.

Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu, președintele R.Moldova..

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

După ce Republica Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei acestei regiuni.

07/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

11/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Raportul Avocatului Poporului – România este țara din Uniunea Europeană în care au fost luate cele mai drastice măsuri în perioada stării de urgență și a celei de alertă, în sensul restrângerii unor drepturi și libertăți

 

 

Miros de dictatură?

Raportul Avocatului Poporului

România este țara din Uniunea Europeană în care au fost luate cele mai drastice măsuri în perioada stării de urgență și a celei de alertă, în sensul restrângerii unor drepturi și libertăți – se arată în „Raportul Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor omului în intervalul 16 martie – 10 septembrie”, transmite www.rador.ro, preluat de Romanian Global News.

O parte dintre măsurile luate de autorități începând cu data de 16 martie au fost benefice, împiedicând răspândirea comunitară a virusului SARS-CoV-2 – se arată în document, care indică și faptul că au fost înregistrate cele mai multe amenzi: peste 300.000.

Avocatul Poporului precizează că restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți se poate face numai prin lege, nu prin ordonanțe de urgență sau alte acte de nivel inferior, precum hotărâri de guvern sau ordine de ministru.

Conform documentului, în România a fost instituită cea mai lungă perioadă de restricții, iar posibilitatea constituțională a restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți a vizat o perioadă limitată de timp.

Multe dintre acțiunile întreprinse de instituție s-au materializat în decizii ale factorilor responsabili de gestionarea acestei crize, numai după ce Avocatul Poporului a atras atenția asupra lor, prin adrese și recomandări, cum ar fi:

– includerea bolii COVID-19 în grupa bolilor infectocontagioase din categoria A, astfel încât incapacitatea temporară de muncă să fie plătită în proporție de 100%;

– desfășurarea actului de predare – învățare-evaluare în mediul online, în sensul în care au fost identificate și valorificate sursele de finanțare necesare achiziționării terminalelor de tip desktop, laptop, tabletă sau telefon inteligent necesare desfășurării actului de predare-învățare-evaluare în mediul online;

– emiterea ordinului ministrului sănătății prin care pacienții asimptomatici care sunt pozitivi la testul de control pot fi externați după 10 zile, cu condiția izolării la domiciliu până la împlinirea celor 14 zile ale perioadei de izolare care decurge de la momentul internării (4 zile de la externare);

pacienții asimptomatici care sunt negativi la testul de control pot fi externați după 10 zile, fără a fi necesară izolarea la domiciliu.

 

Documentul integral poate fi citit AICI.

21/09/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: