ROMÂNIA a trecut oficial la ora de iarnă, ora 4:00 a devenit ora 3:00

În noaptea de sâmbătă, 29 octombrie, spre duminică, 30 octombrie 2022, în țara noastră ceasurile au fost date înapoi cu o oră.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Ora de vară va reveni în România în noaptea de 25 spre 26 martie 2023.

Foto: Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston – d. 17 aprilie 1790).

Ideea orei de vară vine din anul 1784 si aparține celebrului om de știință american Benjamin Franklin, diplomat, inventator, filozof, profesor si om politic.

Preocupat de modul in care lampile cu ulei produceau lumina si cat de eficiente erau acestea si fiind surprins, intr-o dimineata de vara, de cata lumina ii  „inunda” camera sa in care se afla la Paris, la ora 6, acesta a indemnat populatia sa se trezeasca mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui, economisind astfel uleiul utilizat la lampile de iluminat public, lumina naturală nefiind  valorificată în întregime..

Prin anul 1907, ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett (un constructor britanic), care a propus sa se adauge 20 de minute in fiecare duminica din aprilie si sa se scada aceste minute in duminicile lunii septembrie.

In anul 1908, încercarea de a introduce această regulă in Marea Britanie a esuat.

Propuneri similare au apărut şi ulterior, iar Primul Război Mondial a fost factorul decisiv care a dus la aplicarea acestora, cand introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagrații mondiale

Din cauza rezervelor tot mai scăzute de cărbune, nemţii au decis, începând cu 30 aprilie 1916, să dea ceasurile înainte cu o oră, pentru a profita mai mult timp de lumina naturală.

Au urmat britanicii ce au introdus ora de vara tot in 1916 (intre 21 mai – 16 octombrie).

Alte puteri ale Antantei au adoptat această reglementare un an mai târziu, în 1917.

Acest fapt a făcut ca și România să adopte pentru prima dată ora de vară în 1917. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:

„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială.”

Alte țări care au introdus ora de vara atunci au fost: Belgia, Denmarca, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia si Tasmania.

Pe 19 martie 1918 s-a introdus și in Statele Unite dar a fost folosita doar până in 1919, când, din cauza opozitiei fermierilor s-a renuntat la ea.

În România s-a renunțat la ora de vară după Primul Război Mondial, dar a reintrodus-o în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie) , tot din rațiuni economice și a funcționat până în 1943 când acestă practică a fost suspendată.

Din 1933 si până in 1940, când s-a renuntat din nou la ea, ora de vara era in vigoare din prima duminica a lunii aprilie, pâna in prima duminica a lui octombrie 

Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată, iar reintroducerea acesteia s-a produs  începând cu 1979.

România a revenit în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

Pana in 1996 (cu mici exceptii), ora de vara se introducea la sfarsitul lui martie, până la sfarsitul lui septembrie.

Din 1997 s-a  trecut la ora de vara incepând cu ultima diminica din luna martie, până in ultima duminica din luna octombrie.

Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Asta însemna că nu va mai fi nevoie să fie dat în fiecare toamnă ceasul înapoi cu o oră .

Legea a fost adoptată de Senatul american cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgată de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat.

Între timp însă, a apărut o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară s-a amânat în SUA cu o săptămână, pentru 6 noiembrie.

Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie. 

Ora de vară nu este folosita in țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului și de asemenea nici în țări mari precum Rusia, Turcia, Japonia si China.

Savanţii spun că schimbarea, introdusă secolul trecut pentru a mări timpul în care ne bucurăm de lumina naturală iarna, este doar o iluzie acum, în epoca tehnologiei.

Printre argumentele oficiale se află comportamentul animelelor, care ar fi afectate de această modificare.

Ora de vara ar trebui sa conduca la o sănătate generala mai bună a populației. Totusi,s-a constatat că organismul are nevoie de o perioada de adaptare la ora de vară, iar medicii recomandă, in primele doua saptamani de la schimbarea orei, odihnă si plimbari in aer liber.

Situația schimbării orei în lume. Cu albastru închis sunt țările care păstrează sistemul, cu mov sunt cele care au renunțat Foto: fr.statista.com

„Nu se poate preciza foarte bine dacă există sau nu un câştig net de energie. Probabil că nu avem foarte mult de câştigat, dincolo de faptul că ne bucurăm de o oră în plus dimineaţa”, a spus Silviu Gurlui, profesor universitar la Facultatea de Fizică. Studiile arată că o oră de lumină naturală în plus nu aduce economii mari de energie. 

„Unul din cinci cetăţeni europeni spun că au probleme majore de sănătate în momentul în care are loc această schimbare de oră. Dureri de cap, cefalee, vertij, cu instabilitate motorie, tulburări de somn. Intervalul de adaptare va fi undeva de până la două săptămâni. Riscul de infarct miocardic acut creşte cu 5-10% în primele 3 zile de la schimbarea orei”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru.

Medicii spun că din cauza stării accentuate de oboseală pe care o resimţim odată cu schimbarea orei, avem tendinţa greşită de a consuma o cantitate mai mare de cafea şi de băuturi energizante, cu un conţinut ridicat de zahăr. Comisia Europeană a hotărât ca fiecare ţară să aibă libertatea de a decide dacă renunţă la schimbarea orei de vară.

Publicitate

Parlamentul European a votat în favoarea primirii României în Spațiul Schengen

 

 

 

Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cere măsuri privind admiterea României în Spațiul Schengen și protejărea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, preluat de Agerpres.  

 

 

 

 

 

 

Deputații au respins orice acțiune bilaterală necoordonată a statelor membre ale UE și subliniază principiul nediscriminării în redeschiderea frontierelor.

De asemenea, eurodeputații au solicitat de urgență o dezbatere privind un plan de redresare pentru Schengen, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele interne să devină un aspect semipermanent.

Planul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru situații neprevăzute în cazul unui potențial al doilea val.

Președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania) a declarat:

„Deși este o veste bună faptul că se ridică din ce în ce mai multe restricții la frontierele interne, modul în care s-a făcut acest lucru lasă mult de dorit. Fără revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, lipsește o piatră de temelie esențială în drumul nostru către redresare.

O revenire completă la libera circulație, nediscriminarea, încrederea reciprocă și solidaritatea sunt măsuri esențiale bazate pe valorile centrale ale UE”.

Dan Nica, liderul Delegației europarlamentare PSD, a declarat că au fost votate azi, în sesiunea plenară a Parlamentului European, amendamente importante propuse de eurodeputații social-democrați români privind extinderea Spațiului Schengen și protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.

Europarlamentarul social-democrat a criticat, însă, votul europarlamentarilor PNL și USR/Plus împotriva unei propuneri importante a PSD care ar fi putut îmbunătăți situația lucrătorilor români.

”Cerem finalizarea integrării Schengen cu toate statele membre ale UE și un nou proiect de decizie din partea Consiliului în acest sens.

Am reușit să obținem o majoritate de voturi în plenul Parlamentului European în sprijinul aderării României la Schengen, amendamentul PSD fiind inclus în textul rezoluției referitoare la situația din spațiul Schengen în urma pandemiei.

De asemenea, rezoluția privind protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19 include, în urma votului de azi, solicitarea pe care am formulat-o să se țină cont de faptul că tinerii și femeile, care reprezintă cea mai mare parte a sezonierilor, sunt categorii deosebit de vulnerabile, mai ales în actualul context”, a declarat europarlamentarul Dan Nica, potrivit unui comunicat citat de stiripesurse.ro.

” Delegația PSD a solicitat ca sănătatea, siguranța și egalitatea de tratament a lucrătorilor să fie principala preocupare în restabilirea funcționării pieței interne. Din păcate, colegii români din Grupul Popularilor Europeni și cei de la USR/Plus au votat împotriva amendamentului legitim formulat de noi și, implicit, împotriva intereselor compatrioților noștri sezonieri, afectați în această perioadă de abuzurile angajatorilor”, a declarat Dan Nica preluat de https://www.capital.ro/ s-a-votat-primirea-romaniei-in-spatiul-schengen 

Parlamentul European cere să se afle adevărul despre victimele Revoluției din 1989

 

 

 

Parlamentul European cere ca Statul român să afle adevărul despre victimele Revoluției din 1989

Parlamentul European a adoptat joi rezoluția referitoare la comemorarea a treizeci de ani de la Revoluția română din decembrie 1989.

Rezoluția, propusă în comun de patru grupuri politice parlamentare, incluzându-i pe toți cei 32 de eurodeputați români, a fost adoptată cu 513 de voturi pentru, 18 împotrivă și 87 abțineri.

O dezbatere pe această temă a avut loc luni seara, când reprezentanta Comisiei Europene Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a spus în faţa eurodeputaţilor că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros şi că românii au luptat în acea iarnă pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie.

Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate.

 

 

 

 

 

De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.

Statului român i se reproşează în acest document,  că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.

Textul rezoluției aduce un omagiu tuturor victimelor revoluției din decembrie 1989 și recunoaște sacrificiul manifestanților pașnici, deschizând drumul către democrație, stat de drept și economie de piață, precum și către integrarea euro-atlantică a României.

 

Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Prin rezoluţia adoptată  Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârşite de regimurile comuniste nu sunt uitate şi a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată, transmite Agerpes.