CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Despre pactul tâlharesc Molotov-Ribbentrop şi anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică


Ministrul de externe Vyacheslav Molotov semnează pactul de neagresiune ruso-german. Moscova 23 august 1939

 

Despre Pactul talharesc Molotov-Ribbentrop şi anexarea Basarabiei române de către Uniunea SovieticăLa 23 august 1939 (acum 70 de ani) la Moscova a fost semnat Tratatul de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania, intrat în istorie ca „Pactul Molotov-Ribbentrop”, după numele miniştrilor de externe care l-au semnat.

Pactul, conform înţelegerii comune preliminare, avea drept parte integrantă un Protocol adiţional secret, care, de fapt, era miezul acestui Pact, deoarece exprima exact scopurile anexioniste imperiale ale celor doi dictatori.

Prin acest Protocol adiţional secret Stalin şi Hitler recroiau harta Europei şi delimitau cele două zone de influenţă (sovietică şi germană) de la Marea Baltică la Marea Neagră, convenind asupra „unor transformări teritoriale şi politice” în Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret din Pactul Molotov-Ribbentrop se referea la România şi prevedea direct anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, specificând: „În privinţa Europei Sud-Estice partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii”. (Sublinierea ne aparţine în tot textul – n.a.).

Vom accentua că iniţiativa elaborării şi semnării Protocolului adiţional secret ca parte integrantă a Pactului aparţine din start Uniunii Sovietice, fapt confirmat de Proiectul sovietic al Pactului de neagresiune sovieto-german, înmânat de către Molotov părţii germane la 19 august 1939.

În post-scriptumul Proiectului sovietic al Pactului se scrie direct: „Настоящий договор вступает в силу только в случае одновременного подписания специального протокола по внешнеполитическим вопросам, представляющим интерес для Высоких Договаривающих Сторон. Протокол является составной частью Пакта”.

(„Tratatul de faţă intră în vigoare numai în cazul semnării concomitente a Protocolului special în problemele de politică externă ce prezintă interes pentru înaltele Părţi Contractante. Protocolul este parte integrantă a Pactului”. [Publicaţia de documente „СССР-Германия.. 1989”. Vol. 1, Vilnius, 1989, p. 48.].

 

În Uniunea Sovietică originalul în limba rusă al Protocolului adiţional secret din 23 august 1939 nu a fost publicat, la Moscova acesta văzând lumina tiparului abia în 1993, iar în Ţările Baltice a fost publicată în 1988 o copie din arhiva germană a acestui document (Vezi revista „Таллин”, 1988, nr. 6, pag. 107).În 1989-1991 au apărut la Chişinău primele articole speciale ale istoricilor basarabeni consacrate consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop pentru Basarabia.

Printre aceste articole se numără şi articolul subsemnatului, Ion Buga, „Pământ strămoşesc”, care a fost exclus de către cenzură din pagina deja culeasă a ziarului „Învăţământul public” din 4 iulie 1989, apoi a circulat în manuscris, a fost difuzat în repetate rânduri la postul de radio „Europa Liberă”, iar la 3 august 1989 a fost publicat în săptămânalul „Literatura şi arta”.

La 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat şi anexat Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa în urma cârdăşiei dintre Stalin şi Hitler, fixată în Protocolul adiţional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat la 23 august 1939. Astfel, în mod fraudulos, Basarabia a devenit parte componentă a statului sovietic totalitar.

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991) subliniază că Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost „ocupate prin forţă la 28 iunie 1940” de către URSS „fără consultarea populaţiei”.

Sovietizarea Basarabiei, care a început chiar din prima zi de ocupaţie – 28 iunie 1940 -, s-a realizat activ şi prin politica antinaţională a regimului stalinist totalitar. Basarabia a fost transformată într-o adevărată colonie a Imperiului Sovietic, unde se urmărea, în mod conştient şi planic, deznaţionalizarea populaţiei româneşti autohtone, folosind-se în mod conştient metode de teroare fizică şi morală pentru a-i lipsi pe românii moldoveni autohtoni de conştiinţa naţională, de memoria istorică şi culturală.

Pentru atingerea acestui scop diabolic în Basarabia, deja în februarie 1941 a fost interzis alfabetul latin (în RASSM – în 1938), iar în martie 1941 (în mod arbitrar) toţi basarabenii şi nord-bucovinenii au fost lipsiţi de cetăţenia română, fiindu-le impusă, prin decretul Moscovei, cetăţenia sovietică.

În RSSM se falsifica istoria şi identitatea naţională a românilor, se promova o politică antiromânească în pregătirea şi promovarea cadrelor, se realiza decapitarea băştinaşilor prin eliminarea elitelor naţionale.

Deromânizarea şi „moldovenizarea” s-au efectuat concomitent. A fost interzisă folosirea etnonimului „român” şi a glotonimului „limba română”.

S-au operat schimbări în actele (metrică, buletin de identitate ş.a.) ce indicau naţionalitatea: în loc de „român” s-a scris „moldovan”. Persoanele care se opuneau erau ameninţate şi chiar condamnate la muncă silnică.

În hotărârea Parlamentului R.M. din 23 iunie 1990, nr. 149-XII, se menţionează că:

„Odată cu instaurarea în Basarabia şi Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist în aceste ţinuturi au fost comise crime împotriva umanităţii: omoruri în masă, deportări, foamete organizată”.

Documentele oficiale confirmă că în anii 1940-1964 din Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa au fost deportaţi în Siberia peste un milion de oameni, iar prin foametea organizată din anii 1946-1947 au fost lichidate peste 300 mii de oameni nevinovaţi din RSS Moldovenească. (Republica Moldova. Chişinău, 1992, p.12-13)

Este foarte important faptul adoptării de către Congresul II de deputaţi ai poporului din URSS la 24 decembrie 1989 a Hotărârii „О политической и правовой оценке советско-германского договора о ненападении от 1939 года” („Cu privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din anul 1939”).

Prin această hotărâre URSS a condamnat oficial faptul semnării Protocolului adiţional secret şi a recunoscut că acest protocol este nul şi neavenit din data semnării sale.

În hotărâre se menţionează: „7. Congresul deputaţilor poporului din URSS condamnă faptul semnării „Protocolului adiţional secret” din 23 august 1939 şi a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul consideră protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule şi neavenite din data semnării lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.]

De menţionat că Protocolul adiţional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop a fost condamnat şi considerat nevalabil din data semnării nu numai de către Rusia, ci şi de către alte state, precum SUA, Germania, România, Republica Moldova, Ţările Baltice ş.a. Astfel, în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991) se subliniază că „parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acestuia, fapt relevat şi de Conferinţa Internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin declaraţia de la Chişinău adoptată la 28 iunie 1991”.

Totodată, Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova prevede şi încetarea stării ilegale de ocupaţie militară a Republicii Moldova de către Armata a 14-a a Rusiei: „Parlamentul Republicii Moldova… cere Guvernului URSS să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie militară a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”.

În pofida faptului că Protocolul adiţional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop a fost denunţat chiar de către statele semnatare, drama Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţa, cauzată de acest Protocol, mai continuă şi în 2009.Considerăm că lichidarea consecinţelor politico-juridice ale Pactului Molotov-Ribbentrop pentru aceste teritorii româneşti înstrăinate este o problemă internaţională foarte importantă şi actuală, care trebuie să fie concepută, tratată şi soluţionată ca atare de către comunitatea internaţională.

Datoria tuturor românilor este să luptăm permanent şi energic pentru drepturile noastre legitime.„Căci – spunea Eminescu în 1878, referindu-se la Basarabia — un drept nu se pierde decât prin învoirea formală de a-l pierde.

Dar fie această învoire smulsă cu de-a sila, fie dictată de raţiuni de stat, fie izvorâtă din orice alte consideraţii, nu se modifică şi nu se nimiceşte decât din momentul în care renunţăm la el … Tăria unui popor mic a stat totdeauna un drept.

Oricât de slab ar fi dreptul lipsit de arme şi de putere, el tot e mai tare decât nedreptatea, tot mai tare decât neadevărul …”.„Drepturile naţiunilor … nu sunt altceva decât drepturile umane privite la nivelul specific la vieţii comunitare … Dreptul unei naţiuni la existenţă precede cu siguranţă toate celelalte drepturi.

Ele sunt, ca toate drepturile eminamente umane, înrădăcinate în natura persoanei, drepturi ce reflectă exigenţele obiective şi inalienabile ale unei legi morale universale” – declara Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea la cea de-a 50-a Sesiune a Adunării Generale ONU (5 octombrie 1995).

 

Prăbuşirea imperiului sovietic (URSS) în 1991 şi aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană în 2007 au creat o şansă reală pentru lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop şi reunirea pe cale paşnică a teritoriilor naţionale româneşti înstrăinate prin integrarea euro-atlantică a Republicii Moldova şi a Ucrainei.

Consider că aceasta e cea mai rezonabilă cale pentru un viitor demn al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

 

Ion BUGA, doctor habilitat în istorie, Chişinău

23/08/2010 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. […] Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] – citat dupa sursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-a…), nimeni nu indrazneste sa puna intrebarea restabilirii hotarelor de pana la 28 iunie 1940. Cu o […]

    Apreciază

    Pingback de Balada celor doi ciobanasi « EternaMoldova | 16/01/2015 | Răspunde

  2. […] Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] – citat dupa sursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-a…. Paradoxal, dar, cu o uluitoare exactitate astronomica, Moscova si Chisinaul procedeaza […]

    Apreciază

    Pingback de Balada celor doi ciobanasi - - Portalul Romanilor de Pretutindeni | 09/03/2016 | Răspunde

  3. […] Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] – citat dupa sursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-a…. Paradoxal, dar, cu o uluitoare exactitate astronomica, Moscova si Chisinaul procedeaza […]

    Apreciază

    Pingback de Balada celor doi ciobanasi « CER SI PAMANT ROMANESC | 05/11/2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: