La 27 septembrie 1896 a fost inaugurat pe fluviul Dunărea, canalul navigabil Porţile de Fier
Acum 122 de ani în data de 27 septembrie 1896, în cadrul unei ceremonii internaţionale festive desfăşurate în prezenţa împăratului Austro – Ungariei, Franz Josef, a regelui Serbiei, Alexandru I şi al României, Carol I, a avut loc inaugurarea canalului navigabil Porţile de Fier, pe fluviul Dunărea.
Porţile de Fier este numele unui defileu al fluviului Dunarea care separă Munţii Carpaţi de Balcani şi face parte din graniţa dintre Serbia şi România.
Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a acestui defileu este “Clisura Dunării”.
În partea sa cea mai îngustă se află barajul hidroelectric din apropierea oraşului românesc Orşova.
La est de Portile de Fier, în apropiere de orasul Drobeta-Turnu Severin, se afla ruinele podului construit la ordinul împăratului roman Traian pentru a uşura invadarea Daciei de către trupele sale .
Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este Clisura Dunării.
In Serbia defileul este cunoscut sub numele de Đerdap, regiunjea limitrofă fiind un parc national.
Defileul este uneori denumit „Defileul Dunarii”, denumire greşita deoarece cursul fluviului mai are şi alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád.
Dunarea se ingusteaza pentru prima oara dincolo de insula romanească Moldova Veche, cunoscută sub numele de Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime si 230 m lăţime în cel mai ingust punct.
La începutul defileului la Golubac, pe malul sârbesc, se afla un fort medieval.
Cazanele Mari este cel mai cunoscut si mai ingust defileu: aici Dunarea se ingusteaza la 150 m lăţime si ajunge la o adancime de pana la 53 m. Pentru a face navigabila Dunarea intre Bazias si Turnu-Severin, in aceasta regiune a Clisurilor, unde cursul fluviului era numai cataracte, bancuri si vâltori, incă in anul 1834 din initiativa contelui maghiar István Szechenyi guvernul ungar a început lucrările de indepartare a stâncilor din cataractele Clisurii-de-sus , care au continuat până la 1846.
Ulterior, la 15 septembrie 1890, in urma contractului incheiat intre guvernul ungar, pe de-o parte, si ing. Hajdu, fabricantul H. Luther din Braunschweig si Societatea de Discont din Berlin, pe de alta parte, au fost incepute lucrarile de canalizare in mod sistematic.
Acestea nu au putut fi finalizate în 1895, cum fusese prevazut initial in contract, ci abia in 1898 sub mandatul ministrului transporturilor Gábor Baross, care a primit dupa aceasta data porecla de „ministrul de fier”.
A fost o lucrare grandioasa, care a necesitat mobilizarea unui număr mare de lucrători şi cheltueli enorme din partea statului maghiar (aproximativ 20 milioane de florini,într-o vreme când un palat cu 4-5 etaje costa in jur de 5-7000 de florini) .
Foloasele au fost in raport cu efortul depus , deoarece prin deschiderea Clisurilor s-a dezvoltat foarte mult navigatia dunareană, ceeace a atras dupa sine si o intensificare fără precedemt a comertului tuturor statelor riverane, care au beneficiat de atunci facilitarea transportului pe Dunăre spre Marea Neagră.
Limitele canalului deschis în albia Dunarii sunt marcate prin geamanduri, iar pentru o mai mare siguranta a navigatiei prin aceste locuri primejdioase, s-a infiintat un corp de piloti speciali, de stat, care conduc toate vapoarele pe aceasta portiune.
Alte descoperiri arheologice au fost facute in defileul mai putin spectaculos Gospodin Vir: in anii 1960, situl arheologic Lepenski Vir a fost dezgropat, cel mai important din Europa de sud-est.
Statuile din gresie din neoliticul timpuriu sunt in special de o mare valoare. Aceasta si alte descoperiri indica faptul ca regiunea Porţilor de Fier a fost locuita de mult timp.
Executia proiectului romano-iugoslav a inceput in 1964. In 1972 barajul a fost deschis, impreuna cu doua centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigatia au fost realizate ecluze, cate una pe fiecare mal.
Prin constructia barajului, valea Dunarii mai jos de Belgrad a fost transformata in lac de acumulare, iar nivelul apei in amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orsova, insula Ada Kaleh (vezi mai jos) si cel putin alte cinci sate, cu o populatie totala de 17.000 de oameni, au fost evacuate.
Oamenii au fost relocati, insa asezarile au fost pierdute pentru totdeauna fiind acoperite de Dunăre.
Construcţia barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulţire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent.
Între 1994 si 2004, la Cazanele Mici, pe malul românesc, a fost sculptată în piatră, cu fonduri puse la dispoziţie de miliardarul român Iosif Constantin Drăgan, o gigantică statuie a regelui erou dac Decebal.
Costurile realizării sculpturii s-au ridicat în final, la peste un milion de dolari. Sculptorul italian Mario Galeotti, din Piatra Santa – localitate în care și-a avut atelierele și Michelangelo – a venit la fața locului, a luat probe pentru analiza rocii și a făcut primele schițe. Tot el a făcut în anul 1994 prima machetă a lucrării, dându-și concursul și la partea de degroșare a stâncii, partea artistică revenind apoi lui Florin Cotarcea, sculptor român.
Gigantica statuie în basorelief care îl reprezintă pe viteazul Decebal, ultimul rege al Daciei și este înaltă de 55 m și lată de 25 m.
Prin construcția acestei statui modelate în piatra muntelui a marelui rege dac Decebal, Iosif Constantin Drăgan a dorit să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene încă din cele mai vechi timpuri, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componenta sa daco-tracă.
CITIŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/09/27/ziua-de-27-septembrie-in-istoria-romanilor/
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/27/o-istorie-a-zilei-de-27-septembrie-video/
Surse:
http://www.rador.ro/2018/09/27/calendarul-evenimentelor-27-septembrie-selectiuni-3/
http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/04/03/cea-mai-mare-statuie-de-piatra-din-intreaga-europa-statuia-regelui-decebal/
https://cultural.bzi.ro/27-septmebrie-1896-are-loc-inaugurarea-canalului-navigabil-portile-de-fier-4750
https://www.banatulazi.ro/120-de-ani-de-la-inaugurarea-canalului-navigabil-de-la-portile-de-fier-ale-banatului/
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un comentariu