Ziua de 27 septembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

27 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1461: Prima menţiune documentară a căii Giurgiului, important drum comercial, care lega oraşul dunărean de Transilvania.  „Calea Giurgiului”  făcea legătura intre oraşele Giurgiu, Piteşti, Câmpulug-Muscel si Braşov, in Transilvania.

 

 

 

 

 

 

 

1533: S-a nascut  la  Şimleul  Silvaniei, azi in  judetul Sălaj, Ștefan Báthory III (d. 12 decembrie 1586, la Grodno, in Uniunea Polono-Lituaniană), nepotul fostului principe transivanean Ioan Sigismund Zápolya. A fost  unul din cei mai renumiți membri ai familiei Báthory

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ştefan Bathory III  a fost  Voievod al Transilvaniei (25 mai 1571 – februarie 1576), principe al Transilvaniei (1576-1581) şi rege al Poloniei (1575-1586).

 

 

 

 

 

 

 

 

1827: S-a născut Alexandru Papiu – Ilarian, istoric şi jurist, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, membru al Academiei Române ; (m. 23 octombrie 1877).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Papiu Ilarian a fost academician (1868), profesor universitar la Iaşi, susţinător al unirii Principatelor Moldovei şi Valahiei,  precum şi al domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

A fost unul dintre organizatorii și conducătorii Revolutiei de la 1848 din Transilvania  si  participant la Adunarea nationala dela Blaj  din 18/30 aprilie 1848 și la cea din mai 1848.

Papiu-Ilarian a fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la București.

Intre octombrie 1863 și ianuarie 1864 a fost ministru de justiție în guvernul Kogalniceanu, legându-și numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstirești).

Papiu-Ilarian a fost primul președinte al societății “Transilvania” pe care a condus-o între 1867 și 1874.

A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi   (greco-catolică) din Sibiu.

 

 

 

 

 

 

 

1853: Sultanul Abdul-Medjid trimite Rusiei un ultimatum prin care solicită evacuarea trupelor de ocupaţie din Principatele Române.

Rusia nu a dat curs acestei cereri, astfel ca la  4/16 octombrie,  Imperiul Otoman a declarat război Rusiei.

Ocuparea de către Rusia a Principatelor Române în 1853 a fost o  cauza directă a izbucnirii Razboiului Crimeei.

In sprijinul Turciei au venit armatele Franţei, Marii Britanii şi italienii din Regatul Sardiniei.
De la Dunăre luptele s-au mutat în Crimeea şi pe Marea Neagră, Marea Albă şi Marea Barenţ.

Rusia a fost infrantă, iar în urma păcii care a urmat, s-a deschis calea Unirii principatelor române Moldova şi Ţara Românească.

 

 

 

 

 

 

1874: România semnează la Berna, ca membru fondator, Tratatul privind înfiinţarea Uniunii Poştale Generale (din 1878, Uniunea Poştală Universală), prin care ţările semnatare formau un singur teritoriu poştal pentru schimbul reciproc al corespondenţelor şi obiectelor între birourile lor de poştă.

Tratatul a intrat în vigoare la 1 iulie 1875.

 

 

 

 

 

1884: S-a născut, la Popeşti, jud. Iaşi, Olga M. STURDZA, principesă, artist plastic român. Remarcabilă personalitate a vieţii publice, Olga M. Sturdza a fost o talentată sculptoriţă, ei datorându-i-se Monumentul Unirii din Iaşi, realizat din  marmură albă si inaugurat în anul 1927, la baza Bulevardului Carol.

Monumentul este format dintr-o piesă centrală (Patria-Mamă) și patru piese de dimensiuni mai mici (semnificând provinciile reunite Transilvania, Basarabia și Bucovina și românii de pretutindeni rămași în afara hotarelor României).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost demolat în anul 1947 și reconstruit în 1999, fiind plasat de această dată în Piața Națiunii (din fața Universității de Medicină și Farmacie din Iași).

Între operele sociale de largă anvergură ale principesei, se află ocrotirea orfanilor din primul război mondial.

În 1917 a înfiinţat Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război, care a funcţionat până în anul 1934.

De asemenea, a înfiinţat Orfelinatul Principesa Olga M. Sturdza (1918), cu o şcoală primară de băieţi la palatul de la Miroslava al familiei Sturdza

Regimul comunist i-a  confiscat averea, inclusiv casa din Bucuresti,  fiind mutata  într-o căsuţă cu două camere.

De aici, principesa Olga a fost  arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza şi nepotul Mihai Dimitrie.

Al doilea fiu, Gheorghe Mihai, a fugit în zona de ocupaţie americană din Austria, la Linz.

Cele două femei rămase în ţară au fost încarcerate la penitenciarele Mislea şi Jilava.

În anul 1957, dupa  intervenţia ambasadorului grec Argyropoulos, li s-a permis eliberarea şi plecarea din ţară pentru totdeauna.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anii exilului a purtat-o pe Olga Sturdza în Franţa, acolo unde studiase în tinereţe.

A locuit la proprietatea Sainte Marguerite de lângă Dieppe, cu băiatul ei Gheorghe şi nora sa Margareta.

A murit departe de ţară, la 10 iulie 1971.

 

 

 

 

 

 

 

 1896: Împăratul Franz Joseph al Austriei, împreună cu regii Carol I al României şi Alexandru I al Serbiei, inaugurează la Orşova (pe atunci în Austro-Ungaria), in cadrul unei ceremonii  festive, canalul navigabil de la  Porțile de Fier, defileu pe fluviul Dunărea.

Acesta face parte din graniţa dintre Serbia şi România şi are o lungime de 134 km. Defileul se află între partea de nord a României şi cea de sud a Serbiei, punct în care fluviul separă Munţii Carpaţi de Balcani.

Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a acestuia este “Clisura Dunării”.

 

 

 

 

 

 

1903: S-a născut  la Tulcea, marele pictor român Alexandru Ciucurencu;  (m. 27 decembrie 1977).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1921 – 1928), unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu , dupa care si-a facut debutul artistic la Salonul Oficial Bucureşti în anul 1930.

Ulterior a studiat la Academia Julian din Paris şi în atelierul lui André Lhote. În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.

 

 

 

 

 

 

 

 

1909: A avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primele amenajări datează din anii 1857-1860.

Inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta a avut loc la 16 octombrie 1896.

 In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea „intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu.”

Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny.

In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavoda.

 

 

 

 

Foto: Placheta „Inaugurarea portului Constanța”, sculptată de Anton Szirmai, 1909.

Piesa prezintă, pe avers, față în față, farul de la Constanța și figura regelui în profil, iar în planul inferior legenda „CAROL I/REGE AL ROMÂNIEI”. Pe revers, imaginea de ansamblu a portului este încadrată, sus, de stemele reunite ale regatului și portului, ansamblul decorat cu frunze de stejar și laur, iar jos legenda „INAUGURAREA PORTULUI CONSTANȚA/27 SEPTEMBRIE 1909”.

Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile.

Pornind de la aceste dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.

 

În perioada 1941-1944 portul a primit destinaţie militară si a fost  lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 a fost ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială a Romaniei a fost confiscata.

Abia în anul 1961 a fost  aprobat proiectul de extindere a portului. Atunci încep construcţiile la digul de larg, platforme, cheiuri şi dane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După anul 1984, Portul cunoaşte o nouă perioada de înflorire. Mai aproape de zilele noastre, în 2004 are loc inaugurarea terminalului de containere, iar doi ani mai târziu, traficul de containere atinge 1037068 TEU.

În noiembrie 2005 se inaugurează şi terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 milioane de euro. În septembrie 2009, traficul de cereale înregistrează o cifră-record de 7 milioane de tone, dublu practic faţă de aceeaşi perioada a anului 2008, considerat anul celei mai mari creşteri economice din România post- decembristă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1910: Aviatorul roman Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina – Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.

Din acel moment România a devenit a doua ţară, după Franţa, care folosea avionul în scopuri militare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aurel Vlaicu (n. 1882 – m. 1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi).

 

Inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu a fost creatorul primelor planoare româneşti si un pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale.

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1948.

 

 

 

 

 

 

 

1914: A decedat (27 septembrie/10 octombrie), după o domnie de 48 de ani regele Carol I al Romaniei. Este succedat de regele Ferdinand I.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării.

După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei)^..

Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste  Dunare, între  Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării si inceperea marilor lucrari   de constructie si modernizare a portului Constanta.

 

 

 

 

1919: S-a format un guvern în frunte cu generalul Arthur Văitoianu; principala sa misiune a constat în organizarea primelor alegeri parlamentare pe baza votului universal din istoria României întregite.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: S-a născut poetul Grigore Hagiu, autor al volumelor “Nostalgica triadă” (1970), “Miazănoaptea miresmelor” (1973) şi “Descântece de gravitaţie” (1977).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A primit numeroase distincţii printre care, Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968); (m. 1 februarie 1985).

 

 

 

 

 

 

 

1945: S-a născut poetul român din Bucovina de Nord, Vasile Tărâțeanu (n. in satul Sinăuții de Jos, raionul Adâncata, regiunea Cernăuți actualmente in Ucraina.

În anul 1972 a absolvit cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți. Lucrează ca redactor la ziarul Zorile Bucovinei (1969-1981), apoi la Postul de Radio Kiev (1981–1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1989, alături de alți scriitori români din Cernăuți a fondat Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“. Din anul 2000 este președinte al “Fundației culturale “Casa Limbii Române” din Cernăuți.

Este redactor-șef (sau director-fondator și editor) al gazetelor românești din Ucraina – Cernăuți: Plai românesc(1990–1994), Arcașul”, “Curierul de Cernăuți”, “Junimea etc.

A debutat editorial, în 1981, cu Harpele ploii.

 

 

 

 

 

 

1952: S-a nascut Dumitru Prunariu, cosmonaut, primul si pana in prezent singurul roman care a zburat in spatiul cosmic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a nascut la Brasov, unde a urmat scoala generala si liceul.

A absolvit apoi Universitatea Politehnica din Bucuresti in 1976 cu specializarea inginerie aeronautica, dupa care a lucrat pentru scurt timp la IAR Brasov. In 1977, a devenit pilot in aviatia armatei si la catva timp a fost recrutat in programul Intercosmos.

 Pe 14 mai 1981, la numai 29 de ani, Dumitru Prunariu a devenit primul roman care a zburat in spatiu la bordul navetei Soyouz 40.

Naveta a fost lansata de la cosmodromul Baikonur, iar din echipaj mai facea parte si cosmonautul rus Leonid Popov.Cei doi au ramas pe statia Salyut 6 aproape o saptamana unde au realizat experimente stiintifice legate de campul magnetic al Pamantului.

 Durata zborului in spatiu a romanului a fost de 7 zile, 20 de ore, 41 de minute si 52 de secunde.Dumitru Prunariu este cel de-al 104-lea cosmonaut din lume si este membru corespondent al Academiei Internaţionale de Aeronautică, membru fondator al Asociaţiei Explorărilor Spaţiului Cosmic, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române.

 

 

 

 

 

 

 

1962: S-a înfiinţat Universitatea din Timişoara (în prezent, este numita Universitatea de Vest).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: S-a născut marea campioană româna de tenis de câmp Simona Halep.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe 24 august 2013 a câştigat turneul Premier de la New Haven, urcând astfel de pe locul 23 pe locul 19 în clasamentul WTA (Women’s Tennis Association).

Este a patra româncă din istorie care a intrat în Top 20 WTA, după Virginia Ruzici, Irina Spârlea şi Ruxandra Dragomir şi prima sportivă din România care se numără printre cele mai bune 20 de jucătoare de tenis din lume, după mai bine de 13 ani.

 

La data de 5 iunie 2014, Simona a ajuns la Roland Garros în prima ei finală de Grand Slam, după ce le-a învins în sferturile de finală pe Svetlana Kuznețova și în semifinale pe Andrea Petkovic.

În finală,românca a întâlnit-o pe câștigătoarea turneului, Maria Șarapova.

 

 

 

 

 

 

1991: S-au desfasurat, la Bucureşti, lucrările Congresului Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, primul congres de după război al acestei formaţiuni politice, in urma caruia a fost ales preşedinte al partidului Corneliu Coposu, o figura emblematica a rezistentei anticomuniste din Romania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 Foto: Al doilea din stânga, Coprneliu Coposu

 

 

 

 

1992: In România au avut loc alegeri legislative, simultan cu cele  prezidenţiale.

Din numărul totalul de 16.380.663 alegători s-au prezentat la vot 12.496.430 (76,29%) si numai 11.908.015 voturi au fost validate.

Ion Iliescu (FDSN) obtinand 5.633.456 (47,34%) din voturi, iar Emil Constantinescu (CDR) 3.717.006 (31,24%)

La al II-lea tur de scrutin din  11 octombrie 1992 dintr-un numar de  16.597.508 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.150.728 (73,23%), si  numai 12.034.636 voturi au fost validate, Ion Iliescu (FDSN) castigand presedentia  Romaniei cu 7.393.429 (61,43%) voturi.
Contracandidatul sau, prof.Emil Constantinescu (CDR) a obtinut 4.641.207 voturi (38,57%).

 

 

 

 

 

Foto: prof.Emil Constantinescu (stânga) şi Ion Iliescu

 

 

 

 

 

Atât la Senat cât şi la Camera Deputatilor, alegerile au fost câştigate de FDSN, urmate de Convenţia Democrată.

Frontul Democrat al Salvării Naționale (prescurtat FDSN) era un partid politic  înființat în 1992 de către un grup de politicieni plecați din Frontul Salvării Naționale, nemulțumiți de alegerea lui Petre Roman ca președinte al acelei formațiuni politice, care a hotărît susținerea lui  Ion Iliescu la  alegerile prezidențiale. Președinte al partidului a fost ales Oliviu Gherman.
Convenția Democrată Română (CDR) a fost o alianță politică și electorală formată în anul 1991 de partidele care, la fondarea convenției, reprezentau opoziția față de guvernarea Frontului Salvării Naționale.

 

 

 

 

 

1996: Piaţa extrabursieră de tranzacţionare a acţiunilor rezultate din procesul de privatizare – RASDAQ – a fost inaugurată oficial la World Trade Center din Bucureşti.

 

 

 

 

 

Rasdaq a apărut odată cu privatizarea în masă, pentru că pachetele legislative ale celebrelor «cuponiade» obligau orice firmă care intra în acest program să se listeze la Bursă.

Astfel, firmele au fost forțate să se listeze, deși nici nu intenționau și nici nu îndeplineau criteriile pentru a fi listate pe lista BVB.

Practic, RASDAQ era o creație alternativă pentru firme mici și foarte mici

 

 

2001: Guvernul României a adoptat Planul Naţional de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianţa Nord Atlantică ; în 2004, ţara noastră a devenit membră a NATO.

 

 

 

 

 

 

2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion”, a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani; (n. 1964).

 

 

 

 

 

 

 

 2016: A decedat la Bucuresti, la varsta de 80 de ani, marele actor român, dupa tata de etnie greacă, Sebastian Papaiani (n. 25 august 1936, Pitești).

A absolvit Institutul de Arta Teatralăsi Cinematografică, promoţia 1960 şi în 1963 debuteaza în filmul comedie a regizorului Geo Zaizescu  “ Un suras in plina vara “, unde se face remarcat atat de critici cât şi de public.

A fost casatorit cu actrita sibiana Eugenia Giurgiu Papaiani cu care are un fiu Sebastian (Basti ) dar, cand acesta avea 5 ani, actorul  a divortat, a lasat scena Teatrului “ Radu Stanca” din Sibiu si s-a transferat pe scena marilor teatre bucurestene.

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Sebastian Papaiani

 

 

Actor complet, complex și deosebit de talentat, și-a câștigat popularitatea și simpatia publicului, prin rolurile de comedie, dar și prin cele în care a abordat și registre mai grave.

Din bogata filmografie a indragitului actor amintim: ”Ciprian Porumbescu” (regia Gheorghe Vitanidis, 1972), ”Cu mainile curate” (1972) si ”Ultimul cartus” (1973), in regia lui Sergiu Nicolaescu, ”stefan cel Mare-Vaslui 1475” si ”Fratii Jderi” (regia Mircea Dragan, 1974), ”Roscovanul” (regia Francisc Munteanu, 1976), ”Nea Marin Miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu, 1978) ; ”Secretul lui Bahus” (regia Geo Saizescu, 1983); ”Neinvinsa-i dragostea” (regia Mihnea Columbeanu, 1993), ”Bani de dus, bani de-ntors” (regia Al. Tocilescu, 2005), ”Pacala se intoarce” (regia Geo Saizescu, 2006) si multe altele.

A jucat si in serialele TV ”Numai iubirea” (rolul Manole Tudose; 2004), ”Lacrimi de iubire” (rolul Nea Tache; 2005), ”Nimeni nu-i perfect” (rolul Domnul Predescu; 2008).

Actorul Sebastian Papaiani a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Antim Ivireanul

 

 

 

 

Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650. A fost de neam georgian (ivirean), sau caucazian. După ieşirea din robia turcă, a invăţat caligrafia, pictura, sculptura si limbile greaca, araba, turca.

Este adus in Tara Romaneasca in jurul anului 1690 de domnitorul Constantin Brancoveanu. Ajunge conducatorul tipografiei de la Bucuresti in 1691.

In anul 1696, este numit egumen al Manastirii Snagov. Aici va intemeia o noua tipografie. In anul 1705, este ales episcop al Ramnicului, iar in 1708 devine mitropolit al Tarii Romanesti.

A tiparit 30 de carti in limba greaca, 22 in romana, una in slavona, 6 slavo-romane, 2 greco – arabe, una greco-romana si una greco-slavo-romana, in total 63 de carti. Ele au fost tiparite la Bucuresti, Snagov, Ramnic si Targoviste.

Didahiile (28 de predici rostite in cursul ahipastoririi sale la diferite sarbatori) l-au facut sa fie considerat carturarul care a vorbit cea mai frumoasa limba romana dintre carturarii epocii sale.

Acuzat ca ar fi avut legaturi cu austriecii si ca ar fi uneltit impotriva lui Nicolae Mavrocordat si a turcilor, a fost arestat. Patriarhul ecumenic l-a caterisit si a fost condamnat la exil in Muntele Sinai.

Turcii care il duceau spre locul exilului l-au ucis pe drum, iar trupul sau a fost aruncat in raul Tungia, un afluent al Maritei, langa Adrianopol.

Propunerea canonizarii mitropolitului Antim Ivireanul a fost facuta in sedintele Sfantului Sinod din 23-25 mai 1916.

Sentinta de caterisire a fost ridicata in vremea patriarhului ecumenic Athenagoras, pe 8 martie 1966.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut in randul sfintilor pe 21 iunie 1992.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/27/o-istorie-a-zilei-de-27-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
   

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

Publicitate