Ansamblul etnofolcloric Plăieşii – Sus, pe malul Nistrului
Sus pe malul Nistrului Paşte calul rusului, Nistrule, Nistrule drag Paşte flori şi iarbă grasă, E sătul şi vre acasă Nistrule, Nistrule, drag. Duce dor di stepa lui Din ţara muscalului Nistrule, Nistrule drag Ar pleca dar nu prea poate Rusia-i tare departe Nistrule, Nistrule drag Tot călcând moşiile I s-au ros potcoavele Nistrule, Nistrule drag Hai măi fraţi să ne unim Calu să i-l potcovim Nistrule, Nistrule drag. Unde-i unul nu-i putere La necaz şi la durere Nistrule, Nistrule drag Unde-s mulţi puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte Nistrule, Nistrule drag Frumos îi şade oricui Acasă în ţara lui Nistrule, Nistrule drag Aşa-i dat de Dumnezău Orice neam cu locul său Nistrule, Nistrule drag Măi rusule nu spera Moldova nu e a ta Nistrule, Nistrule drag Nu a fost şi nici va fi Cât pe lume om mai trăi Nistrule, Nistrule drag Nu a fost şi nici n-a fi Neamul meu cât va trăi Nistrule, Nistrule drag
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
inteleg ca e interzis acest cantec EXTRAORDINAR, asa cum a fost si DOINA lui Eminescu, candva, scoasa din cartile de literatura romana!
ApreciazăApreciază
Comentariu de Yon Rijksadelaar | 10/01/2018 |