CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

In TOATĂ istoria sa, Rusia a fost un stat AGRESOR


 

 

De fapt, în toata istoria sa, Rusia a fost un stat agresor.

Doar un om complet lipsit de orice cunoaștere a istoriei, sau care si-a pierdut complet capacitatea de a gândi, după o doza de propaganda a Kremlinului, ar putea să creada că Rusia a cucerit o șesime din suprafata planetei, numai ca urmare a războaielor de aparare, scrie editorialistul Ivan Lenski, pe site-ul ru.krymr.com.

De fapt, totul este complet diferit. Și nu doar diferit, dar exact opus. Să ne întoarcem la istorie.

Aleksei Kuropatkin (29 martie  1848 – 16 ianuarie  1925)

Faimosul general rus Aleksei Kuropatkin, fost ministru imperial de razboi,  în memorandumul său trimis împăratului în anul 1900, spunea că, „în ultimii 200 de ani, Rusia a fost în război 128 de ani și a avut pace 72 de ani.

Din cei 128 de ani de război – doar 5 ani au fost războaie de apărare și 123 de cucerire”.

Practic, in toata istoria sa, Rusia a dus o politică agresivă față de statele vecine. Să dau câteva exemple de războaie de cucerire duse de Rusia.

1558.  Razboiul Livonian. A fost un război pentru teritoriile actualelor tari baltice si Belarus.

Defensiv acest razboi nu poate fi numit nici chiar și de cei mai înrăiți patrioti, a fost o agresiune pura împotriva unui stat vecin.

Rusia a câștigat atunci un impuls în urma cuceririi hanatelor Kazan și Astrahan, Bashkiria, Marea Hoarda a Nogailor, a cazacilor și Kabarda și şi-a dorit foarte mult teritoriile Livoniei. Istoricii sovietici spun că războiul s-a dus pentru acces la Marea Baltică, de fapt, motivele pentru acesta au fost complet diferite.

Rusia nu a primit tributul şi, din cauza asta, a atacat Livonia. Ca urmare a războiului, Rusia a fost învinsă, a renunțat la pretențiile asupra Belarus, dar, cu toate acestea, a primit ceva teritorii in zona de frontieră.

1654. Războiul cu Polonia și „unirea” cu Ucraina. Această poveste este plina de pete negre. Ucrainenii se intreaba si astazi cine l-a autorizat pe hatmanul zaporojenilor Hmelnițki sa decida pentru întreaga Ucraina?

Părintele istoriografiei ucrainene Mihai Hrushevsky, care a scris „Istoria poporului ucrainean”, se indoieste că el (Bogdan Hmelnițki) s-a gândit la crearea unui stat comun cu Moscova.

Da, a cerut ajutor de la țarul rus, dar de aici pana la dorința de „unire”…

Documentul istoric original privind „unirea” Ucrainei cu Rusia a fost pierdut si cel mai probabil nu intamplator.

Curtea Moscovei a profitat pur si simplu de turbulențele din Ucraina și s-a grăbit să-si alipeasca intreaga tara. Asta nu va aminteste despre nimic?

Numeroasele campanii asipra Constantinopolului au fost, iarasi, agresiuni deghizate.

La inceput, Rusia le-a motivat de apararea comercianti rusi oprimati de otomani, apoi si-a amintit de crestinii din Balcani.

1695-1696. Campania de la Azov a lui Petru cel Mare. Rusia avea nevoie de acces la mare, așa că trebuie să ocupe cetatea turceasca Azov.

Aici, chiar si cel mai mare patriot rus cu greu ar putea numi războiul de apărare.

Cu Turcia rusii au avut aproximativ 10 războaie, în urma carora au rupt bucăți mari de pamant.

1700. Marele război cu Suedia. Temeiul – Rusia avea nevoie neaparata de acces la mare, deși rusii nu au fost niciodata vazuti la Marea Baltică.

Pretextul traditional cu apararea populației vorbitoare de limbă rusă nu putea fi folosit – pur si simplu ei nu erau acolo.

Au găsit un alt pretext – au nevoie de acces la mare. Și aşa teritoriul a devenit „pamant rusesc stramosesc”.

Apoi au fost alipite alte teritorii „stramosesti” – Finlanda, tarile baltice, Ingermanlandia, în ciuda faptului că rusi nu se gaseau acolo nici pomina.

1772-1775 ani. Au fost trei impartiri ale Poloniei. Prusia a propus împaratesei Ekaterina să imparta Polonia. Ea evident ca nu a refuzat.

Numeroasele revolte poloneze împotriva ocupației ruse au fost denumite mai tarziu de istoricii rusi războaie ruso-poloneze. De fapt, nu era nimic mai mult decât rezistența populației la invazia unui agresor strain.

1783. Anexarea Crimeei. Numai un nebun ar putea numi momentul acesta istoric drept apărare.

A fost agresiune pura, justificata de preintampinarea unor raiduri ale Hanilor de Crimeea.

Justificarea anexarii cu apararea ortodocșilor nu poate fi luata de buna, pentru ca in Crimeea acestia erau o minoritate absolută.

Si, de fapt, nimeni nu îi asuprea – armenii, de exemplu, care au trăit în Crimeea până la anexarea ruseasca, au fost alungati de acolo după capturarea peninsuleis, deși acestia sunt ortodocși. Iata asa o grija mare fata de fratii crestini.

1783. Regatul Kartli-Kakheti, situat în estul Georgiei, a intrat sub protectoratul Imperiului rus. Se pare ca a fost un succes al diplomației ruse, zona a intrat sub influenta Moscovei nu ca urmare a războiului, ci de bună voie. Doar ca se pastreaza tacerea cu privire la Imereti. Ce s-a întâmplat de fapt?

De când regatul independent georgian a devenit dintr-o dată o parte a Imperiului Rus? Sau anexarea Georgiei pe bucati este o alta traditie ruseasca in regiune?

ăzboiul Crimeii 1853-1856. Ei bine, aici pare a fi un razboi de aparare.

Mișeii de francezi, turci și britanici au asediat Sevastopolul. Atunci cand vorbesc despre acest razboi, istoricii rusi uita sa mentioneze ca, in paralel, Rusia derula campanii de cuceriri în Balcani.

Câteva puteri si-au unit fortele pentru a tine piept agresorului.

Judecarea războiul din Crimeea, fără a lua în considerare războaiele Rusiei în Balcani, este o mare greseala.

Rusia isi facuse un obicei. Era suficient ca vecinii să se certe intre ei, ca Moscova efectua o alipire „pașnica”. Asa au decurs alipirile din secolul al XIX-lea.

Secolului XIX. Anexarea Asiei Centrale. Hanatul Kokand, Emiratul Bukhara, Hanatul Khiva, Turkmenistan, toate au devenit parte a Imperiului Rus în spiritul strategiei „apararii active”.

Războaiele caucaziene din secolul al XIX-lea. Oricine l-a citit pe Hadji Murat știe că a fost un război murdar, de agresiune, insotit de genocidul populatiilor locale.

Rebeliunile muntenilor se succedau una dupa alta, asa ca despre ce fel de alipire pasnica a Caucazului poate fi vorba?

În 1920-1921, începutul primului război sovieto-polonez. Despre acest razboi istoricilor sovietici nu le place să vorbească.

Acesta a fost complet pierdut si șters din cărțile de istorie. Rusiei nu-i place să vorbească despre infrangeri.

1939. Armata muncitoresc-taraneasca a URSS începe operațiunile militare în regiunile estice ale Poloniei.

Desigur, totul in scop de pace. Nici despre aceste pagini de istorie rusilor nu le place să-și amintească.

1939. Războiul sovieto-finlandez. Agresiva aramata finlandeza, cu 60 de tancuri, a atacat în pașnica URSS, care intamplator avea la granita cu Finlanda 2.300 de tancuri.

Evident ca lumea nu a crezut asa ceva. Liga Națiunilor a declarat URSS stat agresor și l-a exclus din randul membrilor săi. Acest lucru, de asemenea, este trecut cu tacerea de istoriografia sovietică si ruseasca.

1940. Absolut „pașnică” anexarea țărilor baltice. Potrivit istoriei sovietice, estonienii, letonii şi lituanieni visau cu ochii deschis intrarea in frateasca Uniune Sovietică.

1941. Marele Război pentru Apărarea Patriei. Aici, aparent, razboiul este defensiv. Dar povestea e mai complicata.

Conform istoricului Victor Suvorov, cauza principală a Marelui Război pentru Apararea Patriei a fost politica externa a lui Stalin, care viza capturarea de state europene si proliferarea „revoluției proletare” cu instaurarea dictaturii socialiste.

Potrivit lui Suvorov, Armata Roșie se pregătea în mod activ pentru un atac surpiza împotriva Germaniei.

Pentru Uniunea Sovietică, atacul german a fost unul miselesc. Și cum altfel – URSS se pregătea pentru ofensiva și şi-a luat-o în dinți.

Istoricii rusi tac atunci cand este vorba despre dovezile privind pregatirea agresiunii sovietice împotriva Europei.

Lipsa de amenajari defensive și concentrarea unui numar mare de trupe la frontierele de vest confirma acest fapt istoric.

Următorii pasi de politică „pașnică” a URSS? Ungaria în 1956, Cehoslovacia în 1968.

1979. Afganistan. Aproximativ un milion de afgani au fost uciși în timpul agresiunii URSS. Rusia de astăzi ar trebui să-şi ceară iertare pentru afganii uciși.

2008. Anexarea Abhaziei și Osetiei de Sud.alcoolism rusia

2014. Anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei. Ca si alta data in istorie, Rusia a atacat o tara vecina in momentele de slabicune interna.

Noi teritorii

De ce Crimeea? De ce nu Alaska. Ultima, în conștiința imperial rusa este, de asemenea, „pamant rusesc stramosesc”.

Răspunsul este simplu: America este o superputere, iar aparitia „omuletilor verzi” la Anchorage ar fi un act sinucigas.

Rusia ataca numai tarile în mod clar mai slabe, de preferat devorate de haos, cu puterea statului destructurata etc.

Si totusi, de ce Rusia nu se poate opri? La urma urmei, ea nu a fost niciodată capabila sa dezvolte teritoriile detinute deja, si cu toate acestea continua expansiunea.

De ce Yakutia, una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii, chiar mai bogată decât Emiratele Arabe Unite, este împotmolita în sărăcie?

Raspunsul este simplu: Rusia este un imperiu al cuceririlor, nu un imperiu al gospodaririi.

De amenajarea teritoriului sa se ocupe state precum Elveția, a carei granite sunt neschimbate de aproape 800 de ani.

Rusia se comporta în teritoriile sale recente ca un ocupant clasic. Pompeaza resursele in avanatajul unei duzine de „imperialisti”.

Toti acestia se bucură de avantajele civilizației occidentale, in Occident, iar Rusia o folosesc ca pe o exploatatie coloniala.

Cetățeanul de rand al Imperiului trebuie sa se multumeasca cu vodcă și locuințe de urgență, drumuri sparte, ecologie moarta, alimentatie surogat și o   propagandă ieftină.

O Rusie cu un „dumnezeu  inamovibil” la Kremlin, cu orașe plictisitor de cenusii, scari de bloc jegoase si locatari care nu se ingrijesc de nimic, nici chiar de propriile lor apartamente, ca să nu mai vorbim despre cartiere, orase, tara…

Surse: http://ru.krymr.com./ timpul.md/; paginaderusia.ro/

11/08/2015 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , ,

15 comentarii »

  1. Totul este foarte interesant,chiar imi „place” propaganda asta a vest-ului, cu incriminari, cum ca, rusia este un diavol. Haide-ti sa nu uitam petele americanilor de cind exista si pin in zilele de zi cu zi. Totusi hai sa fim realisti. Toate super puterile care au existat au cucerit pamanturi noi. Exista adevaruri,minciuni si multa multa propaganda (in care cineva (W) este foarte bravo de a aduce lumea in erroare cu un zimbet fals sub multe masti. Totusi sar putea vorbi foarte multe de cine si ce a facut, dar numai fiind realisti,caci credeti-ma stiu sa fac diferenta intre „Gri” si „Negru”!!

    Apreciază

    Comentariu de PAD | 11/08/2015 | Răspunde

    • D-ta ar trebui sa judeci daca datele prezentate in articol sunt adevarate.Nu faci asta,insa in schimb te lansezi intr-o critica a americanilor , mutand dupa cunoscutul obicei propagandistic practicat de specialistii in dezinformare,discutia spre alte zari…:))

      D-ta chiar nu observi ca Rusia continua cu incapatanare politica imperialista de expansiune teritoriala chiar si acum, in sec.XXI? Transnistria, Osetia, Abhazia,Donetk, Crimeea,Lugansk, sunt cuvinte care nu iti spun nimic?
      Chiar propaganda americana sa fie anexarea Crimeei sau ocuparea Transnistriei de catre armata rusa ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2015 | Răspunde

    • Bine ar fi daca ne-am intreba ,asa cum se intreaba si autorul articolului de fata, cum ar putea să creada cineva că Rusia a cucerit o șesime din suprafata planetei, numai ca urmare aunor războaie de aparar? De asemenea,ar fi bine sa ne gandim si noi ,asa cum s-a gandit în anul 1900 ministrul rus de razboi, Kuropatkin, că, „în ultimii 200 de ani, Rusia a fost în război 128 de ani și a avut pace 72 de ani si ca din cei 128 de ani de război – doar 5 ani au fost războaie de apărare și 123 de ani de cucerire”. Iata ca expansionismul rusesc a continuat si dupa 1900 si dupa anul 2000. E chiar interesant cum nu vedeti ca aceasta politica agresiva de expansiune ruseasca se continua si in zilele noastre (Transnistria,Osetia, Abhazia, Crimeea, Donetk, Lugansk) ,preferand sa mutati discutia spre americani,care oricum in ultimii 100 de ani nu si-au marit teritoriul pe seama altor tari si popoare.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 11/08/2015 | Răspunde

    • Nu ai decat sa publici un eseu in care sa analizezi politica externa a SUA. Il voi citi cu mare atentie.

      Apreciază

      Comentariu de Sorin Telpiz | 17/08/2015 | Răspunde

      • Pot publica si un astfel de eseu, numai ca nu te vad sa ai vreo parere despre expansionismul imperial rus, care este subiectul articolului de fata.
        Poate aflam de la d-ta daca esti de parere ca Rusia este un stat agresor de cand s-a nascut sau dimpotriva, este un stat care „a eliberat popoarele”cotropindu-le, asa cum ne invata propaganda colonialista ruseasca. Sunt chiar curios sa aflu de la d-ta lucruri noi despre Rusia si America. Ia sa te auzim ! :))

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 17/08/2015

  2. O intrebare de ce agresorii, au construit atatea uzine si fabrici, cat nu s-au construit timp de 25 de ani de libertate?

    Apreciază

    Comentariu de ionut | 13/08/2015 | Răspunde

    • D-ta ai habar ca toata industria asta de care nostalgicii comunisti sunt atat de mandri, era pe langa faptul ca a fost construita cu sclavi si ineficienta,energofaga si neadaptata la sistemul concurential ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2015 | Răspunde

  3. Nu cred ca un om intreg la minte poate contesta cine a fost si este Rusia. dar daca e vorba de stat agresor asupra altor state, Anglia, cred ca poate fi considerata castigatoarea acestui titlu. Americile de nord, o mare parte din Africa, India, Indiile de vest, Australia si cateva state de prin sud-estul Asiei. multa lume vede in Rusia un bau bau, si asta in mare parte datorita ororilor din razboaiele purtate. care alta tara nu a facut aceleasi lucruri in teritoriile ocupate? in momentul de fata nu se mai fac?

    Apreciază

    Comentariu de Cristi | 13/08/2015 | Răspunde

    • Iti amintesc ca Imperiul Britanic a incetat practic sa existe si ca dupa al II-lea razboi mondial Anglia nu a mai ocupat si anexat nici un teritoriu strain.
      Statele Unite nu au anexat nici un centimetru de teritoriu in Europa,in vreme ce Rusia continua politica anexionista imperialista,chiar aici in Europa (Osetia, Abhazia,Crimeea, Donetk,Lugansk,Transnistria etc.)

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2015 | Răspunde

      • Intradevar Imperiul Britanic nu mai exista, dar Commonwealth exista. care este diferenta? din Commonwealth fac parte fostele state cucerite de englezi, care sa dea bine la public se numeau colonii, dar tot prin cuceriri au fost luate.
        zise unul nu cu multi ani in urma. daca vrei sa inrobesti un popor da i bani imprumut.
        si alt vorba este : daca iei traditiile unui popor acesta va muri.
        asa se duc razboaiele in ziua de azi. in afara de rusi. ei nu stiu asta inca. ei tot cu molotovul.
        sa nu ma intelegi gresit. nu sunt de acord cu metodele rusilor. dar nu sunt de acord nici cu Europa care imi interzice sa imi tai porcul de Craciun cum o fac de sute de ani. cum sa interzici coridele in Spania? unde este aici independenta tarilor? scopul final este acelasi doar caile sunt diferite.

        Apreciază

        Comentariu de Cristi | 13/08/2015

      • Sa nu confundam Commonwealth-ul cu Imperiul Britanic…Daca d-ta ai impresia ca Australia,sau Canad, sau Noua Zeelanda ,tari membre ale Commonwealth-ului britanic sunt inrobite de Anglia in plan financiar,cred ca ar trebui sa mai studiezi putin problema…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2015

      • eu zic ca putem sa comparam Imperiul Britanic cu Commonwealth-ul. la un nivel minimal, cel mult. majoritatea tarilor au fost cucerite. platesc un tribut unui stat suveran. jura credinta acestuia. si multe dintre statele din aceasta organizatie nu au declarata independenta. desigur, toate aceste lucruri sunt pur si simplu acum doar „teoretice” acum facandu se totul „corect” politic. diferenta este in cum au reusit cele doua puteri, Anglia si Rusia, sa gestioneze statele ocupate.
        Iar Rusia acum se teme de expansiunea Europei. Rusia, ca stat singur, cu o intreaga Europa langa granitele ei, incluzand si statele foste URSS, nu poate sa si intretina populatia.
        Rusia anexeaza, Europa(UE) primeste noi membri, SUA face pe politistul planetei. cai diferite aceleasi rezultate.

        Apreciază

        Comentariu de Cristi | 14/08/2015

      • Care tari din Comonwealth platesc tribut Angliei ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 14/08/2015

  4. a fi rob altui stat inseamna ai da bani cu or ce pretext fie el tribut sau datorie externa. AMERICA INSCAUNEAZA IN TARILE SUBJUGATE MARIONETE PRO demonicrate, care semneaza cum ca au luat imprumut miliarde dar de fapt au incasat doar spaga lor. SI LASA CA POPORUL PLATESTE TOATA VIATA INSELATORIA DATORIEI EXTERNE. caci nici un guvern demonicrat nuti poate explica ce a facut cu miliardele luate imprumut PENTRU BSIMPLU FAPT CA ESTE UN FALS IDEOLOGIC. eu nu platesc taxe cu care sa ai nagras pe americani si FMI.

    Apreciază

    Comentariu de ruslan | 13/08/2015 | Răspunde

    • „Tarile subjugate” de America sunt cumva Italia, Franta,Germania,Belgia, Olanda,Norvegia pe unde a luptat armata americana impotriva nazistilor?
      Sau te gandeai la Japonia,Coreea de sud, Taivan, care de asemenea sunt ocupate de americani.
      Sarmanii, se zbat intr-o adanca mizerie sub cizma americana,in vreme ce popoarele din tarile eliberate de glorioasa armata sovietica si care n-au cunoscut barbaria americanilor, s-au dezvoltat multilateral si au trait in huzur, o viata indestulata,plina de impliniri.
      Asta vrei sa ne spui, nu-i asa ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 14/08/2015 | Răspunde


Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.