Samoilă Mârza (1886-1967) – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România

 

 

 

 

(În imaginile de sus, Samoilă Mârza și aparatul cu care au fost realizate cele cinci fotografii ale Unirii de la Alba-Iulia)

 

 

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare.

Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886 – 19 decembrie 1967)  a fost un fotograf roman ardelean, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care au surprins instantanee de la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război.

Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă. Întâmplarea care a făcut ca Samoilă Mârza să ajungă „fotograful Unirii”, a fost aceea că Arthur Bach, angajat fotograf oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

Din păcate,nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permis de acces la adunarea din Sala Unirii), si de aceea, din sală nu există nicio fotografie.

A reușit totuși să facă cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, la care a fost citit Actul Unirii în fața Marelui Sfat Național și a poporului, de către dr. Aurel Vlad și episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu si care sunt singurele fotografii ale marelui eveniment de la Alba Iulia. 

Samoilă Mârza s- a nascut  într-o familie de țărani români din satul Galțiu , comuna Santaimbru, Alba.

După începerea Primului Razboi Mondial, a fost recrutat în armata austro- ungara și trimis pe fronturile din  Galitia si Italia.

Sfarsitul razboiului l-a gasit la Trieste, de unde va pleca la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Natioinal Roman Central și reușește să execute în curtea unei cazărmi,trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar ( 14 noiembrie 1918), în prezența generalului Boeriu , a lui Iuliu Maniu  și a ofițerilor și soldaților  români .

A  ajuns  acasă cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale.

De aici a plecat în dimineața zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a-i fotografia pe consătenii săi.

 

 

 

Imagine cu consăteni de-ai fotografului, în drum spre Alba Iulia

 

 

A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii din Galtiu, în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă. 

Din cauza dificultatii  de manipulare a aparatelor și a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reușit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Națională.

La începutul anului 1919, și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menționat și în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie.

Albumul a fost prezentat de către delegația română si la Conferința de pace de la Versailles .

Exemplare au fost trimise și regelui  Ferdinand I , primului ministru Ion C.Bratianu,  președintelui  Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii.

Apreciindu-l, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curții.

Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze.

Nicolae Iorga menționa în memoriile sale, la 27 aprilie : „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.

În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud si Campeni,  (1919); încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ( 22 octombrie 1922 ); serbările comemorative de la Tebea , cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu  ( 1924) ; sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929).

A murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile si a fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003 la mormântul său a fost înălțat un monument, iar în satul Galtiu, in același an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteș Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărții „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

 

 

 

 

 

Poporul adunat la Alba Iulia, în urmă cu 96 de ani

 

 

 

 

 

 

 Actul Unirii citit de episcopul  Iuliu Hossu. În centru, episcopul de Caransebes Miron Cristea. 

 

 

 

 

 

 

Participanți la Marea Adunare Națională

 

Participanți  la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 

 

Imagine cu Aurel Vlad la tribuna oficială amenajată în urmă cu 96 de ani la Alba Iulia. 

 

O fotografie executata de Samoila Marza, cu  sicriul primului martir al Unirii, Ion Arion, împușcat în gara Teiuș,  în 30 noiembrie 1918

 Tanarul Ion Arion, eroul martir al Unirii, a fost impuscat de maghiari intr-un tren care ducea, in 30 noiembrie 1918, delegati din Cluj la Marea Adunare de la Alba Iulia, el fiind cel care purta steagul tricolor al satului sau.In ziua de 30 noiembrie dar si in ziua de 1 decembrie, caile ferate erau foarte aglomerate si erau adaugate garnituri de tren suplimentare pentru cei care doreau sa ajunga la Alba Iulia.

Fiecare sat, fiecare comuna romaneasca a vrut sa fie reprezentata la Alba Iulia. In situatia asta s-a aflat si satul Agris din comuna Iara, judetul Cluj, aflat la granita dintre Cluj si Alba. Agrisenii au trimis o delegatie de 25 de oameni spre Alba Iulia, care au urcat la Turda in trenul special care mergea spre Alba Iulia.

O problema care s-a pus atunci a fost cine sa poarte steagul pe care il facusera fetele din sat, steagul care sa ii reprezinte pe agriseni la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.

Cel ales a fost Ion Arion, un tanar care desi avea doar 24 de ani, era veteran de razboi, luptase trei ani in primul razboi mondial si era venit acasa cu gradul de caporal.

Despre stegarul martir a vorbit mai tarziu in scrierile sale si Vasile Goldis, una dintre personalitatile marcante ale Unirii din 1918 :

„In opinia publica romaneasca s-a impamantenit credinta ca Adunarea Nationala de la Alba Iulia s-a desfasurat fara nicio jertfa de sange. Inexact. Adunarea Nationala de la Alba Iulia si-a avut martirul sau.

In preziua invierii nationale, din toate partile Ardealului grabeau trenurile tixite de romani spre Alba Iulia. Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teius, in usa unui vagon flacaul Ioan Arion, inalt si voinic, ca Fat-Frumos din povesti, falfaia cu mandrie tricolorul romanesc al Ardealului. Trenul se opri.

In acel moment ploaia de gloante izbi in vagoane. O ceata de unguri inarmati se furisase pe acoperisul si in podul cladirilor din statiune. Ioan Arion fu lovit drept in inima. Cazu mort in bratele camarazilor.

Trupul lui neinsufletit a fost adus la Alba Iulia si asezat in biserica ortodoxa, de unde i s-a facut inmormantarea Luni, in 2 Decembrie.

In sicriul deschis rana era descoperita si se vedea inca sangele inchegat deasupra inimii. Adanc emotionat, ca niciodata in viata mea, dinaintea de vremi cernitului iconostas al bisericutei, i-am multumit pentru jertfa sangelui sau varsat pe altarul libertatii. Acum odihneste in cimitirul de sub cetatea lui Mihaiu: un modest monument vegheaza la capataiu (…)”.

Istoricul Tudor Rosu spune ca Ion Arion nu a fost singura victima a evenimentelor din 1 decembrie 1918, insa doar despre el a relatat presa vremii si a starnit atentia personalitatilor politice de atunci.

Potrivit lui Rosu, chiar si in trenul in care a fost ucis Ion Arion a mai fost un ranit care a murit ulterior, insa despre care nu sunt foarte multe relatari istorice.

 

 

 

 

 

 Surse:

adevarul.ro/; certitudinea.ro/; wikipedia.ro/; istorie-pe-scurt.ro