Condoleanţe poporului polonez, pe Facebook
Sign up for Facebook to connect with CONDOLEANŢE POPORULUI POLONEZ / CONDOLENCE to the POLAND.
Sute de internauţi îşi exprimă, pe Facebook, compasiunea faţă de poporul polonez, îndurerat de dramatica pierdere, într-un accident aviatic, a preşedintelui Lech Kaczynski şi a delegaţiei sale prezidenţiale care îl însoţea la Katyn, unde urmau să comemoreze asasinarea de către sovietici a mii de ofiţeri polonezi în al Doilea Război Mondial.
Cei peste 700 de membri ai grupului „Condoleanţe poporuliu polonez / Condolence to the Poland” îşi exprimă condoleanţele faţă de poporul polonez „atât pentru masacrul din 1940 (Katyn, unde trupele sovietice au ucis cca 20 de mii de ofiţeri polonezi), cât şi pentru tragedia aviatică din 2010, unde au decedat preşedintele polonez Lech Kaczynski, soţia acestuia, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei – Slawomir Skrzypek, şeful statului major al forţelor armate poloneze – Franciszek Gagor, alţi numeroşi demnitari, precum şi membrii echipajului”.
Comisia privind ultimele rezultate ale investigaţiilor în curs asupra accidentului a anunţat, potrivit „România liberă”, că avionul a efectuat o singură încercare de aterizare, nu trei sau patru, cum se vehicula în presă.
Rusia e fermă că piloţii sunt de vină, susţinând că nu există dubii privind cauzele catastrofei avionului prezidenţial polonez.
Pe de altă parte, deputatul polonez Artur Gurskii, membru al partidului „Dreptul şi Dreptatea” crede că Rusia „minte” în cazul accidentului tragic de la Smolensk.
Aeronava prezidenţială poloneză (TU-154M), care s-a prăbuşit în timp ce încerca să aterizeze în vestul Rusiei, pe un aerodrom lângă Smolensk, în condiţii de ceaţă densă, a provocat moartea preşedintelui polonez, Lech Kaczynski, a soţiei acestuia şi a altor 95 de persoane care se aflau la bord.
Autor: Ion Uruşciuc
Sursa: hotnews.md
16.04.2010
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns